Istoria analizei economice. Epoca științifică (de la 1870 până la J.M. Keynes)

Joseph Alois Schumpeter (1883–1950), economist austriac (prin naștere), format și educat la Viena, în spiritul Școlii Austriece, l-a avut ca mentor pe Böhm-Bawerk, pentru ca apoi forța de atracție a lui Walras să devină predominantă.

Ideea centrală care străbate teoria schumpeteriană de la The Theory of Economic Development (1912) până la Business Cycles (1939) și Capitalism, Socialism and Democracy (1942) se leagă de importanța unei elite antreprenoriale creatoare de „inovație“. Pentru câteva luni în 1919 a fost ministru de finanțe în guvernul austriac condus de socialistul Renner. 

Își împarte gloria științei economice din secolul trecut cu John Maynard Keynes (pe care l-a detestat, după spusele lui John Kenneth Galbraith). 

A fost profesor de economie la universitățile din Cernăuți, Graz, Berlin și, din 1932 și până la sfârșitul vieții, la Harvard, în SUA.