Jilțul vulturului
Autor: Carlos Fuentes
Colecţia: Byblos
|
|
Titlu original:
La silla del águila
Anul apariţiei:
2004
Număr pagini:
392 / Format: 12 x 19 cm, brosat
Traducător: Horia Barna
Copertă: Done Stan
ISBN: 973-669-073-3
|
Mexicul votează împotriva Statelor Unite în Consiliul de Securitate al Statelor Unite. Washington-ul, iritat, trece la represalii și, folosindu-se de controlul pe care-l deține asupra sateliților de comunicații, îi întrerupe irevocabil toate rețelele de comunicație. Mexicanii se pomenesc peste noapte fără telefoane, televiziune, radio sau internet, într-un moment de instabilitate politică majoră: actualul președinte este grav bolnav și criza politică bate la ușă. Stilul epistolar este brusc resuscitat, și devine suportul unei sarabande de intrigi, ce ne-ar aminti de Legăturile primejdioase ale lui Choderlos de Laclos, dacă miza nu ar fi diferită — căci nu jocuri amoroase se țes în acest ultim roman al lui Carlos Fuentes (2002), ci cabale politice în anticiparea momentului electoral.
Amalgam unic și inedit de politică și literatură de cea mai bună calitate, Jilțul vulturului vorbește despre un Mexic al anului 2020 și un context internațional tensionat, în care însă cititorul de azi, și mai mult, cititorul român, se regăsește — și își regăsește lumea — cu surprindere.
„Carlos Fuentes, martor al timpurilor sale, ne propune un roman ce trebuie să fie obiect de delectare, studiu și meditație." (Luis Martínez, La Jornada)
„Ambiguitatea dintre intriga romanescă și cea politică face această carte să vibreze." (Călin-Andrei Mihăilescu)
„E periculos să fii cu adevărat cinstit în țara asta. Cinstea poate să fie admirabilă, însă se poate transforma într-un viciu. Trebuie să te arăți flexibil în fața corupției. Fii tu cinstit, Tómas, dar închide ochii — la fel ca justiția divină — față de corupția celorlalți. Nu uita, în primul rînd, că tocmai corupția e cea care unge sistemul. Majoritatea politicienilor, a funcționarilor, a contractorilor etcetera, nu va avea alt prilej să se îmbogățească în afara acestuia, cel adus pe șase ani. Apoi se întorc în uitare. Dar ei chiar vor să fie uitați ca să nu-i mai acuze nimeni, și bogați ca să nu-i mai deranjeze nimeni. Năvălește o altă turmă de nesimțiți. " (Carlos Fuentes, Jilțul vulturului).
|
<< Rănile bătrânului continent - eseuri
::: Index Cărţi la Curtea Veche :::
>>back to overview
 Listează
Comentarii
Adauga un nou comentariu
|
Creează cont nou! | Parola uitata | Autentificare
] 
