Livada

Stepnova jonglează cu personajele cu măiestria unui regizor talentat: flashbackuri, spoilere, lucruri nespuse până la capăt, apropiind astfel lumea literară de cea reală. 

Livada este un roman crescut în întregime din literatura rusă a secolului al XIX-lea, dar epoca decadentismului și a Veacului de Argint pare că e mereu prezentă, iar modernitatea lasă notițe pe margini.

În universul Livezii, totul e predeterminat, însă pasiunea condiționată social izbucnește în modurile cele mai neașteptate. Romanul e minunat structurat, pasajele oglindindu-se unele într-altele armonios, țesând un tipar elaborat, care amintește de șalul prețios al prințesei Boriatinskaia.

Romanul Marinei Stepnova privește trecutul prin lentila modernității. 

Romanul este o livadă cu alei ce se bifurcă. Nu pentru că ar părea neterminat – tot ce trebuia spus a fost spus –, ci pentru că doi cititori, intrând împreună în text, pot ieși din el în lumi diferite, complet diferite. 

Stepnova eliberează secolul al XIX‑lea de vraja lui Cehov și a lui Dostoievski. Ne înfățișează o nouă imagine a Rusiei veacului al XIX-lea, scriind un roman de culoare locală pronunțată, în care zugrăvește emanciparea și conflictele între tradiții, modelând un viitor în care oamenii se străduiesc să-și împlinească visul, orice s-ar întâmpla.