Sebastián Urrutia Lacroix, preot şi critic lite­rar, membru al Opus Dei şi poet mediocru, rememorează în cursul unei singure nopţi de delir intens momentele cele mai importante ale propriei existenţe, dar şi ale istoriei zbu­ciu­mate a ţării sale.

În haosul febril al gândurilor şi amintirilor, se perindă fantomatic personaje şi întâmplări reale şi imaginare: misterioşii şi glacialii Acirf şi Aru, ambigui purtători de mesaje ale Juntei militare; mult veneratul Pablo Neruda şi cele­brul Ernst Jünger; un pictor guatemalez ano­nim, abandonat inaniţiei la Paris în anii ’40; generalul Pinochet, căruia Urrutia Lacroix îi predă în secret ore de marxism; Farewell, monstrul sacru al criticii literare chiliene, şi mulţi alţii. Secvenţele dramatice din filmul isto­­­riei sudamericane recente se întretaie cu spec­tacolul scenei literare, dar şi cu peregrinări pe conti­nentul european şi excursuri de mare eru­diţie, într-un to­rent halucinant, hipnotic.

Un roman cutremurător, necesar, în care Ro­berto Bolaño străluceşte cu toată forţa talen­tului său.

„Genul de roman pe care Borges ar fi fost de acord să îl scrie… original, admirabil, amu­zant, emoţionant, esenţial.“

Ignacio Echavarría, El País

„Obsesiv şi incisiv… scris cu o măiestrie tul­bu­­rătoare… având paloarea şi liniştea unui giulgiu…“

Richard Eder, New York Times

Roberto Bolaño (1953–2003), prozator şi poet chi­lian, s-a impus ca reve­laţia literară a anilor ’90, fiind considerat unul dintre cei mai ta­len­taţi şi originali autori ai noii generaţii de scriitori latinoamericani. Născut la Santiago de Chile, Bolaño a dus o viaţă aventuroasă, stând sub semnul exilului, al relaţiilor dificile cu pro­pria patrie, al gesturilor politice tranşante şi al unei vieţi de nomad care l-a purtat din Chile în Mexic, El Salvador, Franţa şi Spania, ţară în care în cele din urmă s-a şi stabilit. Opera sa, încredinţată editării de-abia în ultimii ani de viaţă, a fost întâm­pi­nată cu un entuziasm uriaş de critica literară, dar şi de confraţi. Printre titlurile cele mai cunoscute se numără romanele Los detectives salvajes (1998), Nocturno de Chile (Nocturnă în Chile, 2000), 2666 (2004), precum şi vo­lumele de povestiri Estrella distante (1996), Llamadas telefónicas (1997), Amuleto (1999) şi Putas asesinas (2001).

În 1998 lui Bolaño i s-a decernat Premiul Herralde pentru roman, iar în 1999 Premiul Rómulo Gallegos.

„Cel mai influent şi admirat romancier al ge­ne­raţiei sale din întreaga lume hispanică.“

Susan Sontag, Times Literary Supplement