Acumulare

Un vis febril.

Ușor de citit, imposibil de uitat.

Duchovny are știința cinematografică de a-și ține personajele în mișcare și în tensiune.

Scurtul roman al lui Duchovny ne arată în câte feluri ne-a schimbat izolarea cauzată de pandemie.

Un thriller à la Hitchcock inspirat de viața în pandemie.

O proză evocatoare, ca un fior, care s-ar potrivi mănușă într-un roman scris de Don DeLillo. La fel ca romanele sale precedente, Acumulare e o scrisoare de dragoste a lui Duchovny către orașul său natal, New York. Dar este și o poveste iscusită despre obsesie. Una pe cât de scurtă, pe atât de convingătoare, despre un om aflat pe buza prăpastiei.

O poveste sfâșietoare despre complexitatea ascunsă a relației de dragoste dintre tați și fiicele lor, construită ca biletul de adio al unui maestru. Prin descrierea dorului profund venit odată cu bătrânețea, Acumulare mi s-a părut o variantă minunată a Morții la Veneția adusă în prezent.