Perspective

„Primul lucru care izbeşte la romanul Perspective e scrisul percutant, baroc, inventiv, cu fraze care arată o scriitoare pe deplin formată şi care stăpâneşte atât forma, cât şi fondul – şi asta într-o lume-n care milioane de grafomani se agită în amatorism, banalităţi disperante şi lipsa totală a simţului literar. Apoi, dacă afli că Anda Gabriela Doliş nu are decât 15 ani, încerci să rezişti stupefacţiei. Nu rezişti. Pentru că ne aflăm în faţa unui fenomen.“
RĂZVAN PETRESCU

„Un roman scris alert, incisiv pe alocuri, analitic și psihologic peste tot ce anunță un prozator plin de perspective: Anda Gabriela Doliș.“
BEDROS HORASANGIAN

Visul, introdus în roman ca element fantastic, irațional, abandonarea identității personajului narator ca una incertă, enigmatică, copilăria versus adolescenţă, prima văzută ca un spaţiu protector, din care se decupează definiţia fericirii („Fericirea este galopul necontenit al vieţii.“), a doua un univers angoasant, în care obsesia singurătăţii se instalează definitiv şi cu efecte ucigătoare, toate sunt temele sfâșietoare ale acestei cărți.

Într-o dimineață funebră, tânăra Arabelle pleacă să identifice cadavrul iubitului său sinucigaș, Jasper, pătrunzând astfel în universul dezolant al spitalului, spațiu ce găzduiește nu numai ravagiile provocate de boală, dar mai ales tristețea ultimă, moartea. Întâlnirea cu mama iubitului său și apoi înmormântarea provoacă în sufletul Arabellei o cascadă de trăiri ce frâng mai întâi percepția acesteia asupra realității, iar apoi însăși existența ei. Drama lui Jasper se lasă descifrată în continuare ca o succesiune de întâmplări nefaste, dispariția tatălui său fiind elementul declanșator al psihozei din care s-a putut elibera doar plecând înspre nicăieri și oriunde.

ANDA GABRIELA DOLIȘ (n. 13 februarie 2002) este elevă la Onești. De când se știe, a fost fascinată de povești: cele pe care i le spuneau părinții și bunicii și cele pe care le-a descoperit singură odată ce a învățat să citească, foarte devreme. Povestea Cenușăresei a lăsat o impresie adâncă în imaginația copilului de câțiva anișori. Bucuria lecturii a fost urmată de plăcerea scrisului. Imaginația, hrănită de cărțile îndrăgite, și-a găsit expresia în texte scurte, pe care Anda le scria pe unde apuca: în pauză, la școală, în parc sau acasă, după cum îi venea inspirația. Apropiații i-au remarcat imediat talentul și au îndemnat-o să publice. Primele texte i-au apărut în 2015, în revista școlii și în publicația locală Expresia ideii. Cam tot atunci a început să lucreze la romanul Perspective. Când nu scrie și nu este prinsă de lectura vreunei cărți, Anda desenează și ascultă rock (Alternosfera), sau rap (Ed Sheeran), sau… pop sud-coreean. Autorii ei preferați sunt Haruki Murakami și Stephen King, însă recunoaște că Splendoare de Margaret Mazzantini este cartea care a marcat-o cel mai mult.