Trei tigri trişti

Colecție: Byblos

Titlu original: Tres tristes tigres

Traducător: Dan Munteanu Colán

Copertă: Griffon and Swans (www.griffon.ro)

Anul apariției: 2010

Număr pagini: 504

Format: 13 x 20 cm

ISBN: 978-973-669-922-1

Trei tigri trişti

Autor: Guillermo Cabrera Infante

În stoc
30,83 Lei

Comenzi telefonice:
021 222 25 36 / 0744 369 721
Interval orar: 9:00 - 17:00
  • Guillermo Cabrera Infante a scris o carte halucinantă, vie, unică în spiritul ei, o poveste ca un montagne russe, fără început şi fără sfârşit, un cabaret al limbajului, în care spectacolul deconcertează, incită, exasperează căutătorul de sens. În această vizuină a semnelor, cititorul se prăbuşeşte spre Ţara Minunilor lui Cabrera Infante, ispitit de bucuria vieţii si de exuberanţa nopţii, în care timpul şi spaţiul se contopesc, iar libertatea e jocul adamic de redenumire a lumii.


    „Umorul, jocurile de cuvinte, caracterul cinematografic şi nostalgia stăruitoare a unui oraş care, de fapt, nici nu a existat vreodată, sunt ingredientele principale ale operei lui Guillermo Cabrera Infante. Havana din povestirile, romanele si articolele sale, Havana ce rămâne vie în memoria cititorului datorează, la fel ca Dublin la Joyce, ca Trieste la Svevo sau ca Buenos Aires la Cortázar, mai mult fanteziei decât memoriei autorului ei. […] Niciun alt autor de limba spaniola, cu excepţia poate a inventatorului satului Macondo, nu a mai reuşit să creeze cu atâta forţă şi culoare o mitologie citadină, aşa cum a reuşit cubanezul Guillermo Cabrera Infante.“


    Mario Vargas Llosa


    „Trei tigri trişti este cel mai încântător/sexy/amuzant/zgomotos/inovator/evocator roman pe care oricine, chiar şi un englez, şi-ar dori să-l citească. Este o carte ca o Cuba Libre, ca un Daiquiri sau poate versiunea literară a băuturii căreia Silvestre îi spune «Mojito […] acea metaforă a Cubei. Apa, vegetaţie, zahăr (negru), rom şi răcoare artificială. Totul amestecat bine şi pus într-un pahar. Ajunge pentru sapte (milioane de) oameni.» Noroc.“


    Salman Rushdie


     


    GUILLERMO CABRERA INFANTE (1929-2005) s-a născut la Gibara, în provincia Oriente din Cuba. Renunţând la o promiţătoare carieră de medic, a început să scrie în 1947, devenind co-fondator al revistei Nueva Generatión, opozantă a politicii lui Fulgencio Batista, pentru a se înscrie în 1950 la cursurile de jurnalism ale Universidad de La Habana. Doi ani mai târziu, a fost închis o scurtă perioadă pentru a fi folosit anglicisme defăimătoare în povestirea Balada de plomo y yerro, apărută în revista Bohemia. Pasionat de cinematografie, în 1954 Cabrera Infante a publicat sub pseudonimul G. Cain critică de film în revista Carteles, al cărei redactor-şef avea să devină după trei ani, iar în 1959 a fost numit director al Institutului de Cinematografie, odată cu ascensiunea lui Fidel Castro. Căzând în dizgraţie din cauza blamării deciziei regimului de a cenzura un documentar realizat de Alberto Cabrera Infante despre viaţa de noapte din Havana, i s-a interzis să mai publice în Cuba şi i s-a propus poziţia de ataşat cultural la Bruxelles. După o ultimă revenire la Havana în 1965, a renunţat la diplomaţie şi s-a întors pentru totdeauna în Europa. „M-am născut în Cuba şi sper să mor în Anglia“, scria Cabrera Infante in 1983, lucru care avea să se şi întâmple: în 2005, Cabrera Infante s-a stins din viaţă la Londra, lăsând în urmă o operă fabuloasă: proză ficţională scurtă (Así en la paz como en la guerra, 1960; Delito por bailar el chachachá, 1995), proză ficţională amplă, pe care editorii şi criticii adesea au numit-o, în ciuda dezaprobării autorului, „roman“ (Vista del amanecer en el tropico, 1964, care în 1965 avea să devină magnum opus-ul său sub titlul Trei tigri trişti; La ninfa inconstante, 2008, în curs de apariţie la Curtea Veche Publishing), proză memorialistică (La Habana para un Infante difunto, 1979, şi Cuerpos divinos, 2010, ambele în curs de apariţie la Curtea Veche Publishing), eseuri (Mea Cuba, 1991 ş.a.), scenarii de film (The Lost City ş.a.). Deşi mai discretă decât a altor membri faimoşi ai Boomului hispanoamerican, de care a încercat să se detaşeze în repetate rânduri, cariera lui Cabrera Infante nu a fost lipsită de apreciere din partea lumii literare, acesta primind în 1964 Premiul Biblioteca Breve, iar în 1997, Premiul Miguel de Cervantes pentru întreaga activitate.


    Curtea Veche Publishing are onoarea de a publica pentru prima dată în limba română capodopera lui Guillermo Cabrera Infante, una dintre acele cărţi de care cititorul nu poate să nu se bucure că există.