Psihologie
cucerește cititorul prin aceea că îi clarifică niște confuzii comune (de exemplu, dintre anxietate, frică și îngrijorare, sau dintre stări, emoții și gânduri), i se adresează într-un limbaj colocvial extrem de accesibil și menține permanent un ton prietenos, plăcut. (Iar trimiterile lejere la cărți sau filme bine cunoscute nu fac decât să adauge plăcere lecturii.)
Lectura acestui volum echivalează, așadar, cu parcurgerea unui traiect curativ presărat atât cu explicații psihologice, cât și cu comentarii empatice, atât cu exemple personale din experiența autoarei, cât și cu exerciții practice cum ar fi
În toate cele 12 capitole ale sale, dar în special în cel final, Mecanismele încrederii în sine se dovedește o carte cu adevărat excelentă, care privește spre viitor cu încrederea că vom fi capabili să realizăm posibilul. Ea ne asigură că vom putea face față schimbărilor pe care le avem de înfruntat (de la climatice la tehnologice) și ne schițează soluții
Îndepărtându-se decisiv de sfera Muzelor care inspiră, moșind divin creația oamenilor, Mihaly Csíkszentmihályi își înrădăcinează studiul despre creativitate în trei decenii de cercetare și în interviurile luate de echipa sa de studenți unui număr de 91 de personalități creative selectate după
Cartea acestor autori complementari expune, in nuce, virtuțile științific dovedit vindecătoare ale meditației. Cititorilor cerebrali li se explică efectele acesteia din urmă asupra creierului uman. Cititorilor religioși/spirituali li se oferă tehnici și exerciții de meditație special adaptate pentru ameliorarea problemelor emoționale.
Ariane Calvo a publicat până în prezent nouă volume despre subiecte din domeniul psihologiei. Dintre acestea, în special unul (tradus în limba română de Ioana-Gabriela Dumitrescu) vine să suplinească un gol pe piața de carte din România: “Violența psihică, manual de autoapărare”.
Deși rușinea cronică sau toxică pare să fi devenit în ultimii ani un sub-domeniu de sine stătător al psihologiei, mai mulți autori din branșă tratând subiectul pe larg, în volume de dezvoltare personală, A.J. Bond nu urmează pur și simplu o modă, ci își asumă misiunea de a „demistifica rușinea” dintr-o puternică motivație pur personală. Precum mărturisește pe Twitter:
Rușinea, însă, se lasă abordată și prin prisma areligioasă și mai „tehnică” a psihologiei: o emoție conștientă (ca și vinovăția sau mândria) numită și „emoție auto-evaluativă”, neplăcută, izvorâtă în