Comunicarea în lumea animală e destul de simplă: păsările cântă ca să-și atragă partenerul, câinii latră ca să sperie intrușii, iar pisicile torc ca să arate plăcere. Mesajele sunt destul de clare și e puțin spațiu pentru neînțelegeri. Acestea sunt înțelese și apoi sunt fie acceptate, fie nu.
Cuprins
Despre comunicarea umană, în schimb, nu se poate spune același lucru. Aceasta este sofisticată, are mai multe niveluri, funcții și tipuri și putem să ne dăm seama de complexitatea ei numai gândindu-ne la faptul că oamenii vorbesc aproximativ 2700 de limbi pe întreaga planetă și doar Dicționarul Explicativ al Limbii Române conține peste 67000 de cuvinte.
Ce înseamnă o comunicare eficientă
O comunicare eficientă nu înseamnă doar o transmitere a mesajului într-o formă cât mai clară, într-un timp cât mai scurt, deoarece concizia nu garantează și înțelegerea. Comunicarea eficientă va fi întotdeauna mai ușoară dacă există o înțelegere mutuală și experiență împărtășită între emițător și receptor. Dacă acestea nu există, în schimb, atunci ele trebuie construite prin dialog, cereri de clarificări și răspunsuri detaliate, astfel încât comunicarea să nu fie unidirecțională, iar feedback-ul receptorului să fie într-adevăr luat în considerare. Numai astfel procesul de comunicare poate fi unul eficient.
Tipuri de comunicare în funcție de modul de transmitere a mesajului
Comunicare directă
Comunicarea directă are loc atunci când sunt exprimate explicit adevăratele intenții ale vorbitorului, nevoile și dorințele sale. Atunci când, spre exemplu, cineva care comunică direct are ceva de spus referitor la nevoile sale, nu se va sfii să o facă. Acest tip de comunicare nu are niciun înțeles ascuns și se bazează pe onestitate și franchețe.
Comunicare indirectă
Comunicarea indirectă are loc atunci când adevăratele intenții ale vorbitorului sunt ascunse. Cei care vorbesc indirect nu vor face o afirmație sau nu vor răspunde direct la o întrebare atunci când știu că e posibil să genereze tensiune și situații inconfortabile. Acest tip de comunicare apare, de regulă, atunci când politețea prevalează asupra onestității, iar vorbitorul dorește să-și „salveze fața”, un concept sociologic care se referă la felul în care este perceput acesta din exterior, sau de către un grup de oameni. Pentru a nu răni stima de sine a altor persoane, unii vorbitori preferă comunicarea indirectă.
Niveluri de comunicare
Comunicare verbală
Comunicarea verbală poate fi o comunicare orală sau scrisă, care se realizează cu ajutorul unei limbi cunoscute de toți participanții la actul comunicării. Importanța comunicării verbale, așadar a cuvintelor, în întregul act de comunicare, în schimb, nu este atât de mare. Ea reprezintă doar 7% din actul de comunicare, iar acesteia i se adaugă comunicarea paraverbală și nonverbală.
Comunicare paraverbală
Comunicarea paraverbală se referă la aspectele legate de voce (ritm, volum, modulație) și la pauzele în vorbire, toate acestea având încărcături semantice care se adaugă la ceea ce se comunică efectiv doar prin intermediul cuvintelor. Ea reprezintă 38% din actul de comunicare.
Comunicare nonverbală
Comunicarea nonverbală are loc cu ajutorul gesturilor, al mimicii sau chiar prin sisteme de comunicare special create, cum este limbajul semnelor, folosit de cei cu deficiențe de auz. Ea reprezintă 55% din actul comunicării și, de asemenea, include mai multe tipuri de comunicare nonverbală: gestica, mimica, poziția corporală și aspectul fizic sunt cele mai importante componente ale acesteia.
Tipuri de comunicare în funcție de participanți
Formele comunicării diferă și în funcție de numărul de participanți. Aceasta se poate realiza și cu un singur participant, fiind un fel de dialog cu propria persoană, cu doi participanți, cu un grup de persoane sau cu un public larg.
Comunicare interpersonală
Comunicarea interpersonală este un schimb de informații între două sau mai multe persoane care sunt interdependente și cunosc mai multe lucruri unele despre altele. În această categorie intră comunicarea dintre tată și fiu, dintre angajat și angajator, dintre două surori, dintre un profesor și studentul său, între doi prieteni, între parteneri de viață și așa mai departe. Deși, de multe ori, comunicarea interpersonală are loc între perechi de persoane, ea poate fi extinsă pentru a include și grupuri mici, așa cum este familia sau grupul de prieteni. Acest tip de comunicare poate avea loc atât față în față, dar și prin alte mijloace, cum sunt platformele de social media.
Comunicare de grup
Membrii unui grup interacționează și se influențează unul pe altul la nivel personal. Un grup poate fi format din cel puțin trei persoane care au o relație comună și dezvoltă un simț de apartenență mutual care diferă de orice relație interpersonală ce ar putea exista între oricare doi membri ai grupului. Aceștia împărtășesc același scop, au așteptări unii de la alții, creează identități pentru grup și membrii săi și se influențează unii pe alții, dezvoltând strategii și tactici despre cum să mențină acel grup. Comunicarea de grup este, așadar, orice mesaj care e transmis de membrii grupului în interiorul său. O echipă de fotbal, o familie, o companie mică pot fi considerate grupuri din punct de vedere sociologic.
Comunicare în masă
Comunicarea în masă este procesul de distribuire și de schimb de informații prin intermediul mass media (sau prin mijloacele de comunicare în masă) către segmente mari de populație. Jurnalismul și advertising-ul sunt doar două industrii în care comunicarea în masă este la ordinea zilei. Acest tip de comunicare poate avea ca rezultat schimbarea comportamentelor, a atitudinilor, a opiniilor și a emoțiilor numeroșilor oameni care primesc informația.
Comunicare intrapersonală
Comunicarea intrapersonală reprezintă dialogul individului cu el însuși și are un rol foarte important în atingerea echilibrului psihic al ființelor umane. Planificarea, rezolvarea problemelor, rezolvarea conflictelor interne, judecățile de sine și pe care le emitem despre alte persoane, toate pot fi rezultate ale comunicării interpersonale. Deși aceasta are loc fără a fi externalizată, ea se bazează pe interacțiunea anterioară cu lumea exterioară.
Tipuri de comunicare în funcție de intenția emițătorului
Funcțiile comunicării pot fi diferite, în conformitate cu intenția emițătorului. Comunicarea, astfel, poate fi informativă, educativă, pentru divertisment, sau persuasivă.
Comunicare informativă
Motivul principal din spatele comunicării informative este transmiterea de informații. Acest tip de comunicare poate apărea, spre exemplu, într-o conversație despre ce s-a întâmplat în ultimele zile într-un grup de prieteni, dar se întâmplă și atunci când vizionezi anumite tipuri de videoclipuri (despre prepararea unui anumit tip de mâncare, despre repararea unui obiect etc) sau când citești o carte istorică sau inspirată dintr-o poveste reală.
În cazul în care gradul de subiectivitate pe care îl are emitentul devine disproporționat, atunci, pe măsură ce imparțialitatea se diminuează, comunicarea informativă se transformă în comunicare persuasivă.
Comunicare educativă
Comunicarea educativă apare atunci când emițătorul dorește să-și ajute interlocutorii să dobândească noi cunoștințe. Aceasta poate să se manifeste atât într-un cadru formal, cum sunt sălile de clasă sau de curs, în timpul conferințelor sau seminariilor, cât și în cel informal, așa cum este o simplă conversație între părinte și copil.
Comunicare pentru divertisment
Comunicarea pentru divertisment este cel mai informal tip de comunicare. Ea implică schimbul de informații cu intenția de divertisment și distracție, fără să servească niciun alt scop. Poate apărea în aceleași contexte în care apare și comunicarea informativă, dar este mai puțin formală. Se poate întâmpla în cazul unei discuții între prieteni, atunci când aceștia încep să glumească, în timpul vizionării unui spectacol, sau chiar în timpul vizionării unui simplu videoclip plin de umor.
Comunicare persuasivă
Scopul principal al comunicării persuasive este să schimbe emoțiile, gândurile sau atitudinile unui grup sau a unei persoane, astfel încât să se apropie de cele pe care emițătorul dorește să le genereze. Astfel, o discuție între prieteni se poate transforma foarte ușor într-o situație în care unul dintre ei comunică persuasiv, dar din această categorie pot face parte și știrile de televiziune, mitingurile politice sau articolele de opinie.
Recomandări de cărți despre comunicare
Dacă dorești să îți aprofundezi cunoștințele despre comunicare, astfel încât să te ajute în viața de zi cu zi, poți oricând să apelezi la cărți despre comunicare. Spre exemplu, dacă îți vrei să faci prezentările tale mai pertinente și mai convingătoare, cu alte cuvinte, dacă vrei să-ți acroșezi publicul astfel încât să devină interesat de ideile tale, poți lectura cartea lui Roz Townsed, Dezvoltă-ți abilitățile de comunicare.
În cazul în care îți dorești să faci în așa fel încât să îți îmbunătățești comunicarea ta nonverbală, îți recomandăm cartea lui Tonya Reiman, Limbajul trupului. Aceasta te va ajuta nu doar să înțelegi semnalele non-verbale pe care le transmit ceilalți (grimase, gesturi, mișcări ale corpului), dar și să influențezi impactul emoțional pe care îl ai asupra celor din jurul tău.
Dacă, în schimb, preferi o carte care să te ajute să-ți gestionezi relațiile la locul de muncă, atunci Comunicarea defectuoasă a lui Sheila Heen, Bruce Patton și Douglas Stone este perfectă pentru tine. Oricare ar fi tipul de comunicare în organizația în care lucrezi (verticală sau orizontală), la locul de muncă pot exista diverse tipuri de bariere de comunicare pe care le poți depăși dezvoltându-ți inteligența emoțională astfel încât să acționezi inteligent în situații problematice.
De asemenea, oricare ar fi domeniul în care vrei să îți îmbunătățești tehnicile de comunicare, fie el personal sau profesional, cartea Supertehnici de comunicare a lui Alan C. Fox este mai mult decât potrivită. Autorul pledează pentru gândirea pragmatică în orice situație, încurajează construirea relațiilor, chiar și atunci când acest lucru este în afara zonei de confort și oferă ponturi despre cum să te bucuri de micile victorii cotidiene, astfel încât să obții tot ce e mai bun de la viață.
Comunicarea umană este complexă și are multe subtilități pe care nu întotdeauna le poți „citi” atât de ușor. Fiecare persoană are metoda sau stilul său de comunicare care îi sunt proprii, însă adevărul este că anumite lucruri, cum sunt limbajul nonverbal, spre exemplu, sunt aproape universale. Pentru a putea comunica eficient cu ceilalți este nevoie să te pui în pielea lor, să te înarmezi cu răbdare și să fii un bun ascultător. Cărțile despre comunicare îți vor oferi toate instrumentele de care ai nevoie ca să faci aceste lucruri, însă felul în care le folosești depinde numai de tine. Succes!