Acum citești
Îndrumar pentru integritatea ființei: „De ce medităm. De la știință la practică”, de Daniel Goleman și Tsoknyi Rinpoche

Îndrumar pentru integritatea ființei: „De ce medităm. De la știință la practică”, de Daniel Goleman și Tsoknyi Rinpoche

practici de meditatie

Unul a pornit de la Est, celălalt – de la Vest. În călătorii unde peisajul se schimbă, revelator, de la oră la oră: călătorii spirituale. Au ajuns pe teren comun, iar această carte este probabil cea mai armonioasă întâlnire dintre două viziuni asupra lumii care converg asupra aceluiași deziderat: vindecarea sufletului omului contemporan.

Experiența autorilor

Daniel Goleman a pornit dinspre relativ recenta știință a psihologiei și, grație unei burse pre-doctorale acordate de Harvard, s-a dus să studieze în India, unde a observat rezonanța dintre psihologie și practicile de meditație din religiile asiatice. A fost, mărturisește, uimit să descopere în acestea din urmă teorii ale dezvoltării mintale care nu fuseseră niciodată predate în Vest. Întors la Harvard, și-a scris teza de doctorat despre meditație ca intervenție eficientă în combaterea stresului. Și chiar dacă astăzi e cunoscut în principal drept „părintele inteligenței emoționale”, inclus printre cei mai influenți 10 gânditori de către Wall Street Journal datorită cărții sale despre EQ, rămasă un reper științific major (și un bestseller!), chiar dacă în toți acești ani studiul și popularizarea psihologiei i-au adus Premiul Washburn, Premiul pentru Întreaga Carieră de la American Psychological Association și două nominalizări la Premiul Pulitzer, interesul lui pentru venerabila știință estică a practicii contemplative a rămas constant.

Tsoknyi Rinpoche a pornit dintr-o familie nepaleză în care bunicul, tatăl și rude din ambele ramuri ale familiei practicau meditația și erau respectați pentru statura lor spirituală. La 13 ani a fost trimis în nordul Indiei pentru a primi o educație budistă formală, studiind, în timp, cu unii dintre cei mai importanți maeștri tibetani. A început să predea filosofie budistă după împlinirea vârstei de 20 de ani, iar lucrul cu studenți de pe alte continente, ca și colaborarea cu psihoterapeuți eminenți ca Tara Bennett-Goleman și John Welwood, i-au deschis orizonturi spre noi zone de cunoaștere cum am ar fi psihologia occidentală și neuroștiințele. Azi, Tsoknyi Rinpoche a acumulat trei decenii de experiență ca profesor de meditație în tradiția budistă tibetană și derulează proiecte umanitare care asigură școlarizare pentru 200 de fete nepaleze din medii defavorizate și îndrumare spirituală pentru călugări și călugărițe din peste 50 de centre budiste situate în Tibet, India și Nepal. Colaborarea lui cu acestea din urmă a inspirat documentarul „Blessings: The Tsoknyi Nangchen Nuns of Tibet“, narat de Richard Gere.

Învățături pentru minte și suflet

Cartea acestor autori complementari expune, in nuce, virtuțile științific dovedit vindecătoare ale meditației. Cititorilor cerebrali li se explică efectele acesteia din urmă asupra creierului uman. Cititorilor religioși/spirituali li se oferă tehnici și exerciții de meditație special adaptate pentru ameliorarea problemelor emoționale. Să acordăm atenție ambelor componente, în mici rezumate ce urmăresc învățăturile desfășurate în volum pe parcursul a opt capitole și un epilog.  

• Cartea își propune să fie de ajutor tuturor celor care au a se confrunta cu problemele cotidiene ale vieții agitate de azi: avalanșa de emailuri și telefoane, programele supraîncărcate, dar și gândurile obsesive și distructive, neîncrederea, cinismul, anxietatea, critica de sine toxică. Volumul este util atât pentru începătorii interesați de practica meditației, cât și pentru practicienii cu experiență dornici să progreseze dincolo de un anumit nivel.

• Orice construcție are nevoie de o fundație solidă. În cazul meditației, aceasta este corpul nostru. Putem începe meditația răzbind prin agitația necontenită a minții pentru a restabili legătura conștientă cu corpul. Devenind conștienți de corp și rămânând așa o vreme, ne simțim cu picioarele pe pământ, suntem prezenți și conectați. Refacem legătura dintre minte și trup.

• Una dintre metodele de a ne extrage din fluxul gândirii continue, al îngrijorării și grabei este aceea a lepădării. Dezbară-te de gânduri, mutându-ți atenția asupra a ceea ce simți la nivel corporal: căldură, răceală, presiune, furnicături, durere, încordare sau doar amorțeală. Permite-i conștiinței să pătrundă în corp fără a căuta o stare sau senzație anume. Conștientizează-ți corpul: așezat pe pământ, solid, greu, nemișcat – un receptacol pământesc din carne, în repaos.

• Există trei tipuri de îngrijorare, dintre care una este toxică și e numită în științele cogniției ruminație. Este îngrijorarea non-stop, un flux al gândirii de neoprit care nu doar generează emoții negative, ci le și amplifică și prelungește. Ea e în parte moștenită de la strămoșii noștri și servea la supraviețuire: amigdala, partea din creier responsabilă cu detectarea pericolului, preia controlul asupra zonelor cerebrale care reglementează atenția și nu ne mai putem concentra decât asupra amenințării percepute – se instaurează ruminația. Întrerupând șuvoiul gândurilor, metoda lepădării (vezi mai sus) ne eliberează din ruminație.

• Aspectul dominant al stilului nostru de viață contemporan este graba. Cu presiunea și excesul ei de stimulare, cu stresul ca efect direct. Acestea ne afectează corpul emoțional (numit în tradiția tibetană „corp subtil”): lumea noastră energetică formată din sentimentele, emoțiile, senzațiile și flow-ul pe care le simțim și care au o legătură puternică cu respirația. De aceea exercițiile de conștientizare a respirației ne ajută să ne reechilibrăm emoțional și, deci, să diminuăm stresul.  

Să ne gândim la noi ca la o casă cu trei etaje: primul etaj este corpul fizic, al doilea – corpul emoțional, iar al treilea – mintea. Dacă etajul al doilea este strâmb, dezechilibrează și partea de sus, stârnind gânduri agitate, anxioase, și partea de jos, declanșând o sumedenie de simptome asociate cu stresul (dureri de cap, tensiune în gât, ochi sensibili, gură uscată ș.a.m.d.)

Articol recomandat
autofictiune

Mindfulessul este un instrument important, dar el trebuie suplinit cu alte calități. Fii conștient de gândurile și emoțiile tale, dar însoțește-ți această conștientizare cu bunătate iubitoare, cu răbdare, cu intuiție și cu integritate. În lipsa acestor calități, mindfulnessul poate fi folosit în orice scop, inclusiv ca să minți mai eficient, să manipulezi sau să faci rău.

Modalitatea sănătoasă de a exprima compasiune se bazează pe iubire esențială. Ea este aceea care previne posibilele efecte secundare ale compasiunii: ne ferește de depresia provocată de suferința celorlalți și de ura față de cei care le provoacă suferință. Fără iubire esențială, putem deveni posesivi și obsedați. Grație ei, ne canalizăm empatia astfel încât să evităm golul interior pe care îl simțim când suntem martori la durerea altuia sau energia distructivă față de cei care i-o pricinuiesc.

• Există o diferență importantă între empatie și compasiune. Empatizarea cu cei aflați în suferință activează rețelele neuronale asociate durerii. Compasiunea pentru suferinzi activează rețelele neuronale asociate cu emoțiile pozitive și cu sentimentul de apropiere față de celălalt. Iar capacitatea de a fi în prezența suferinței altuia pare să fie un efect al practicării îndelungate a meditației. De altfel, experimentele au dovedit că, atunci când sunt puși să asiste la o scenă în care cineva suferă, practicanții meditației sunt mai înclinați să își ofere ajutorul, pe când non-practicanții tind să întoarcă spatele pentru a-și diminua propria suferință.

• Un om sănătos din toate punctele de vedere este cu picioarele pe pământ, inimos, cu mintea limpede, plin de energie și predispus natural la a-i ajuta pe ceilalți. Iar numeroasele practici de meditație cuprinse în acest volum sunt menite să îi facă pe oameni sănătoși. Ele pot fi văzute ca instrumente din care îl putem alege pe cel potrivit într-o situație specifică sau alta. Dar pentru a obține toate beneficiile pe care ni le oferă aceste practici, e nevoie de timp: trebuie să le exersăm pe o perioadă mai lungă, să ne familiarizăm cu ceea ce trăim când le aplică.   

Volumul De ce medităm. De la știință la practică costă 60 de lei și poate fi achiziționat din librării sau, online, de AICI.

Vezi comentariile (0)

Scrie un răspuns

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.

mergi sus