Acum citești
Cum se formează copiii citind. 16 cărți despre valori esențiale, recomandate de Familia Regală română

Cum se formează copiii citind. 16 cărți despre valori esențiale, recomandate de Familia Regală română

carti pentru copii

Veți fi observat deja: editura Curtea Veche are, în colecția LitKids, o serie de volume ce poartă sigiliul Casei Regale. Sunt Cărțile Copilăriei recomandate de Familia Regală a României.

Casa Regală a României a patronat, în timp, nenumărate inițiative și evenimente culturale, de la spectacole artistice la parteneriate educaționale. Acestora, patronajul le conferă un plus de seriozitate și prestanță; poate și un standard de calitate mai înalt. Și, bineînțeles, aduce în prim-plan cauze și probleme sociale altfel poate neglijate.

Dar ce poate însemna implicarea Casei Regale în publicarea unor cărți pentru copii? Răspunsul ne vine dinspre o familie regală înrudită, cu uzanțe similare: Regina Consoartă a Marii Britanii, Ducesa de Cornwall, patronează mai multe organizații ce promovează cititul, întreține o Cameră de Lectură pe un canal Instagram și sprijină chiar un concurs literar numit „500 de cuvinte”, organizat de radio BBC 2. De ce? „Poveștile ne deschid porți spre lumi diferite. Ne fac imaginația să zboare și mintea să vibreze. […] Poveștile ne ajută să înțelegem lumea și pe oamenii din ea,” explică Ducesa.

La fel de important, însă, patronajul Casei Regale înseamnă girarea acelor valori și mesaje pe care le transmit cărțile. Aprecierea asumată a acestora se traduce, în special într-un caz precum cel al seriei din LitKids, printr-un îndemn pentru cei mici de a îmbrățișa anumite principii călăuzitoare, de a căuta să își formeze caracterul într-un anumit fel: cel pilduit de povești.

Să vedem, așadar, ce titluri are de oferit seria de cărți pentru copii recomandată de Familia Regală a României și ce valori promovează fiecare dintre aceste clasice și consacrate povești care nu contenesc să farmece generație după generație.  

Alice în Țara Minunilor, de Lewis Carroll (repovestire de Eva Mason)

Este unul dintre cele mai cunoscute romane pentru copii ale literaturii victoriene, scris în 1865. Alice, aflată în pădure cu sora sa, urmărește un iepure alb îmbrăcat cu vestă și dotat cu ceas până când cade, prin vizuina acestuia (o cădere lungă, lungă), într-o lume bizară dar fascinantă, populată de omizi, pisici, porcușori, broaște și animale vorbitoare, de cărți de joc animate dintre care în special Regina are tendințe cam autoritare…

Aventurile fetiței în această lume fantastică constituie o poveste hazlie despre imaginație vie, liberă, despre curiozitate și explorare, dar și despre prudență și importanța deciziilor.

Antigona (repovestire de Ali Smith)

Tragedia scrisă în anul 441 î.Hr. de Sofocle o are drept protagonistă pe fiica regelui Oedip (figura problematică ce a dat numele complexului analizat de Freud). La finalul războiului civil purtat de cei doi frați ai săi, Eteocle și Polinice, pentru ocuparea tronului cetății Teba, eroina sfidează, în numele dreptății divine, ordinul noului rege, Creon, de a batjocori și lăsa neîngropat trupul lui Polinice: ea își înmormântează fratele așa cum se cuvine unei rude de sânge. Drept pedeapsă, Creon o îngroapă de vie, fără să aibă habar că fiul lui, Hemon, îndrăgostit fiind de Antigona, își va lua și el viața – astfel, spița crudului Creon stingându-se.

Drama fiicei devotate a lui Oedip demonstrează că cei cu suflet drept, cei ce susțin o cauză justă au curajul și puterea de a înfrunta tirania cu orice preț, până la capăt.

Aventurile lui Robin Hood, de Howard Pyle (repovestire de John Burrows)

Din baladele medievale despre celebrisimul haiduc englez s-a născut acest roman pentru copii care mustește de aventuri palpitante și personaje memorabile, de la Micul John și Fratele Tuck la infamul Șerif din Nottingham. În el, Robin și șleahta lui de savuroși proscriși fac, evident, ce știe deja toată lumea: îi jefuiesc pe bogătanii îngâmfați și redistribuie comorile furate nevoiașilor. Până când intervine însuși Regele Richard Inimă de Leu, care schimbă definitiv destinul de nelegiuit al lui Robin și-al oamenilor săi.

O poveste plină de vervă despre camaraderie și temeritate, despre cum, dacă avem o inimă bună și bună judecată, putem face dreptate chiar și într-o lume nedreaptă.    

Căpitanul Nemo, de Jules Verne (repovestire de Dave Eggers)

Protagonistul romanului SF de aventuri 20.000 de leghe sub mări, scris în 1869-70, reușește să se prezinte într-o manieră surprinzătoare unchiului naratorului, profesorul Arronax, atunci când acesta se crede azvârlit pe spinarea unui monstru marin legendar care… se vădește a fi doar Nautilus, submarinul futurist al Căpitanului. La bordul lui, Nemo, profesorul, nepotul-povestitor și un mic echipaj străbat oceanele lumii, înfățișându-ne bariere de corali, nave scufundate din vechime, iceberguri de la Polul Sud și chiar mítica Atlantidă.

Un parcurs subacvatic din care copiii au de admirat ingeniozitatea Căpitanului, profesionalismul și rigurozitatea științifică ale profesorului – pe scurt, fructele Rațiunii bine folosite.

Cei trei mușchetari, de Alexandre Dumas (repovestire de Oliver Ho)

Eroii creați la mijlocul secolului XIX de cel mai cunoscut scriitor francez din lume, Athos, Porthos și Aramis, plus tânărul challenger gascon D’Artagnan, au de descâlcit uneltirile infamului Cardinal Richelieu, care își dorește un război distrugător între Franța și Anglia, și de apărat viața și reputația oamenilor celor mai importanți din țară: Regele și Regina.

Secrete periculoase, dueluri temperamentale, scrisori de-o importanță capitală, bătălii purtate brav, călătorii incognito – toate acestea se combină captivant într-o vastă lecție despre onoare, istețime, loialitate, camaraderie și… savoarea unică a trăitului din plin. 

Cyrano de Bergerac, de Edmond Rostand (repovestire de Stefano Benni)

Poetul și spadasinul de secol XVII portretizat atât de memorabil în film de către Gérard Depardieu e un bărbat hotărât, talentat și îndrăzneț. Și totuși nu îndrăznește să facă exact ceea ce contează cel mai mult pentru el: să își declare dragostea față de frumoasa domniță Roxane. Iar asta pentru că Cyrano are un handicap care nu poate trece nicicum neobservat: un nas supradimensionat, enorm. Ar ucide pe oricine i l-ar batjocori, dar în același timp este convins că, din cauza lui, nici măcar o femeie urâtă nu l-ar putea iubi vreodată. Într-adevăr, Roxane e îndrăgostită de un cadet frumos, Christian, și îl ia pe Cyrano de confident, rugându-l să îi protejeze amorezul. Cyrano jură. Ce-l va aștepta acum, că și-a călcat pe inimă?…

O poveste de dragoste nobilă, de sacrificiu de sine pentru persoana iubită, dar și o poveste despre singurătatea și neîncrederea pe care o pot resimți cei cu dizabilități fizice, a căror bunătate și frumusețe sufletească întrece de o mie de ori neajunsul cauzat de handicap.

Don Juan, de Tirso de Molina (repovestire de Alessandro Barrico)

Învăluit în capă, cu ochii acoperiți de o mască și cu spada la brâu, mereu iute în a apăra pasiunea nestăvilită împotriva celor care, cuminți, apără onoarea și virtutea, faimosul cuceritor spaniol e o sursă inepuizabilă de amor pentru femeile frumoase. Face curte asiduu, insistă, rostește complimente irezistibile, își pune la treabă tot arsenalul de atuuri masculine pentru a cuceri inimile doamnelor și domnișoarelor care îi cuceresc ochii. Adorator sincer al zeiței Dragostei și Frumuseții, sau șarlatan periculos de evitat cu orice preț?

O legendă universală multiseculară din care fetele învață să discearnă și să spună „nu”, iar băieții pot învăța că cinstea și bunul simț sunt, în fond, mai de preț decât puterea seducției. 

Epopeea lui Ghilgameș, repovestire de Yiyun Li

Cu aproape două milenii înainte de Hristos, sumerienii au așternut în scris povestea acestui rege-erou care continuă să emoționeze și astăzi. Ghilgameș are tot ce își poate dori cineva, de la supuși care îi fac pe plac la bogății strălucitoare. Și are, mai presus de orice, un prieten ca un suflet geamăn: Enkidu. Când sunt împreună, nicio aventură nu e neinteresantă, nicio provocare nu e de nerăzbit. Doar că zeii găsesc de cuviință să-i dea o lecție preamulțumitului rege: Enkidu e răpus de o boală necruțătoare. Cum să mai scape Ghilgameș de durere și de frică de moarte?

Aceasta este povestea serioasă a unui om care caută cu disperare nemurirea pentru a găsi, în schimb, cumintea resemnare și neprețuita înțelepciune. Să accepți existența așa cum e ea, Viața cu regulile sale, voia Divinității, iată un act de maturitate care aduce sufletului seninătate.

Călătoriile lui Gulliver, de Jonathan Swift (repovestire de Jonathan Coe)

Lemuel Gulliver e medic pe o navă comercială engleză care străbate oceanele globului în lung și-n lat. Atât de lung și de lat, încât ajunge și în locuri care nu există pe hartă. Cum ar fi Lilliput, unde oamenii au 15 cm înălțime, sau, dimpotrivă, Brobdingnag, unde oamenii au 22 m. Ca să nu mai pomenim de insula zburătoare Laputa, unde toată lumea se îndeletnicește cu artele și știința, dar e teribil de lipsită de simț practic, sau de ținutul houyhnhnmilor, cai vorbitori ce pun mare preț pe Rațiune și disprețuiesc omul, ființă irațională…

Aparent, o carte de aventuri; în realitate, o satiră magistrală care ne învață să privim lumea și cu alți ochi, să schimbăm perspectiva și, mai ales, să ne exersăm gândirea critică.  

Heidi, de Johanna Spyri (repovestire de Lisa Church)

Rămasă orfană la doar un an, Heidi este crescută de mătușa ei până la vârsta de cinci ani, când e predată spre îngrijire bunicului – să își mai facă și el datoria. Deși bătrânul, care trăiește în vârf de munte, nu are niciun chef de oameni. Nepoțica, însă, nu numai că-i va îmblânzi inima, dar se va împrieteni și cu vecinii și animalele de pe lângă cabană. Când e dusă iar la oraș, să conviețuiască cu verișoara ei, Clara, imobilizată în scaun cu rotile, și cu răutăcioasa guvernantă a acesteia, Heidi aproape se îmbolnăvește de dor și nefericire. Spre binele ei, va fi retrimisă la munte, unde chiar Clara o va urma. Cum se vor înțelege prietenii vechi cu cei noi?

Articol recomandat
Fabrice Midal

Povestea fetiței din Alpi, devenită celebră datorită serialului de desene animate, înduioșează prin ingenuitatea și simplitatea ei cristalină: nu ne trebuie mult pentru a fi fericiți – să iubim Natura, să fim buni cu cei apropiați și să le rămânem loiali celor dragi.

Mituri ale Greciei Antice, repovestite de Diane Namm

Descinzând din mitul originar al Creației, zei și eroi își desfășoară viețile sub semnul implacabil al Destinului, neputând să nu își împlinească menirea, pentru a rămâne, pildă arhetipală, în memoria eternă a omenirii. Dedal va da aripi fiului său, însă Icar nu cunoaște modestia și va pieri zburând. Hercule se va putea izbăvi doar după ce va fi îndeplinit toate muncile impuse de zei. Orfeu va merge până în infern să își regăsească soața, și totuși, dintr-o mică neascultare, chiar în pragul fericii o va pierde definitiv.  

Miturile Greciei antice rămân lecții inestimabile despre prețul trufiei, al lăcomiei și al egoismului, despre răsplata care își găsește totdeauna drumul spre cei cinstiți și la locul lor, despre decență și eroism. Și, nu în ultimul rând, despre credință.  

Peter Pan, de J.M. Barrie (repovestire de Tania Zamorski)

Copilul care refuză să crească îi convinge pe Wendy Darling și pe cei doi frățiori ai săi, John și Michael, să îl urmeze în Țara de Nicăieri: insula unde nimeni nu mai îmbătrânește, unde își fac veacul gașca de băieți pierduți (rătăciți în Kensington Gardens), indieni și roiuri de zâne, dar pe unde dau târcoale și sirene sau banda de pirați a Căpitanului Hook. Acesta din urmă e inamicul numărul 1 al lui Peter și îi va atrage pe protagoniști într-o suită de curse și peripeții.

Povestea lui Peter Pan e cea mai inspirată pledoarie din literatura universală în favoarea copilului nemuritor din noi. O poveste care ne imploră să ne păstrăm imaginația și capacitatea de a ne minuna, să credem mereu că, undeva, cumva, există un tărâm fermecat al bucuriei pure.   

Pinocchio, de Carlo Collodi (repovestire de Tania Zamorsky)

Când ești sărac lipit, printre puținele resurse pe care le ai totuși la dispoziție se află ingeniozitatea. Meșterul Gepetto recurge la ea pentru a crea o ființă care să îi aducă bunăstare. Și așa ia naștere, cioplit dintr-o bucată de lemn, celebrul Pinocchio, cam obraznic și neascultător, căruia i se lungește nasul câte puțin la fiecare minciunică turnată. Mai presus de orice, Pinocchio își dorește să devină un băiețel adevărat. Își va împlini el oare visul fugind de acasă și luându-se după hoțomanii Vulpe și Motan?

O poveste plină de întorsături care le arată copiilor că dorințele ni se îndeplinesc nu atunci când facem ce ne trece prin cap, ci când muncim pentru a le realiza. Și când îi ascultăm pe cei ce ne vor binele, chiar dacă sfaturile lor ni se par plictisitoare.  

Prinț și cerșetor, de Mark Twain (repovestire de Kathleen Olmstead)

Tom Canty e sărac, copil de săraci. Edward Tudor e prinț, copil de regi. Coincidența face că cei doi arată aproape identic, iar când se întâlnesc ideea de a schimba rolurile pentru puțin timp le vine cât se poate de firesc în minte. Odată ce au făcut schimb de haine, însă, nimeni nu îl mai crede pe prinț că n-ar fi cerșetorul, și viceversa. Urmează adaptarea lui Tom, luat drept Edward, la viața de curte, si a acestuia din urmă, luat drept Tom, la viața de mahala londoneză mizeră. Tom se străduiește să facă figură bună și e admirat pentru competența lui, iar Edward descoperă multiplele nedreptăți la care sunt supuși oamenii obișnuiți și jură să schimbe lucrurile.

Un roman istoric pentru copii din care învățăm că statutul și condiția socială sunt o chestiune de noroc, dar și de perspectivă, iar realitatea, indiferent cum e ea, poate fi bine gestionată dacă rămânem sinceri și consecvenți cu noi înșine.

Regele Lear, de William Shakespeare (repovestire de Melania G. Mazzucco)

Puternicul Lear domnește absolut în Britania. Are oștiri de neînvins, pământuri întinse, bogății din belșug, iar cuvântul lui e lege peste tot, pentru toți. Dar are optzeci de ani și a obosit de-atâta domnie. Așa că hotărăște să își lase regatul pe seama aceleia dintre fiicele lui (Goneril, Regan și Cordelia) care afirmă că îl iubește mai mult. Primele două îl conving cu vorbe pricepute, însă Cordelia spune că nu-și poate exprima dragostea în cuvinte. Înfuriat, Lear o dezmoștenește și își împarte regatul în două. E primul pas spre declin: va fi alungat de joile regine, privat de privilegii, își va vedea regatul sfâșiat și fiicele moarte prin dușmănii fratricide și, în final, va muri părăsit, nefericit, cu mintea pe jumătate rătăcită.

Deși mesajul shakespearian al vechii legende e complex, reținem ce pot învăța cei mici de-aici: că trebuie să ne onorăm rolul și locul, în viață, să nu ne lăsăm orbiți de amor-propriu sau furie când luăm decizii și… să ne iubim părinții prin fapte.

Robinson Crusoe, de Daniel Dafoe (repovestire de Deanna McFadden)

Părinții l-ar vrea pe Robinson student la Drept, însă el alege să își croiască propriul drum în viață: pe mare. Călătoriile lui cu vaporul sfârșesc într-un naufragiu pe o insulă pustie, iar acolo Robinson chiar trebui să își croiască propriul drum!… Să își construiască un adăpost, să își procure hrană, să își facă unelte și să își ocupe și timpul astfel încât să nu-și piardă mințile. O clasică poveste despre supraviețuire în care avem de admirat ingeniozitatea supraviețuitorului, abilitățile practice și autonomia, capacitatea de a fi recunoscător pentru ceea ce ai, fie mult, fie puțin. Și mai ales puterea voinței.

Vezi comentariile (0)

Scrie un răspuns

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.

mergi sus