Bestsellerul numărul 1 New York Times și, potrivit Guinness World Records, cea mai rapid vândută carte de non-ficțiune din toate timpurile a focalizat de curând atenția lumii întregi asupra vieții Prințului Harry, Duce de Sussex, oferind, ne asigură website-ul oficial al volumului, „povestea lui, cu cuvintele lui”. Doar că scrise de altcineva: J.R. Moehringer, romancier și jurnalist câștigător al Premiului Pulitzer (2000). Și ghostwriter.
Cuprins
Ce este acela un ghostwriter?
Termenul nu are un echivalent satisfăcător în limba română și este, deci, puțin utilizat în spațiul socio-cultural românesc. A fost tradus prin „scriitor din umbră” sau „scriitor de discursuri”, această din urmă variantă de traducere bazându-se pe o practică destul de răspândită chiar și în spațiul românesc: politicienii de top (președinți, prim-miniștri, lideri de partide) angajează de regulă un creator de texte profesionist pentru a le redacta discursurile într-un stil perceput de către public drept reprezentativ pentru liderii respectivi. Ghostwritingul, așadar, implică compunerea unui text în numele și spre folosința altor persoane.
Practica nu e lipsită de farmec… filosofic. În fond, e vorba aici de volatilizarea unei patimi străvechi notorii pentru felul cum incendiază ea temperamentele: orgoliul auctorial. De nenumărate ori în istorie, doi autori și-au disputat proprietatea asupra unui text, în celebre scandaluri de plagiat. Au ieșit totdeauna scântei. Erupții întregi de scântei. Or, în cazul ghostwritingului, e vorba, din contră, de cedarea benevolă (dar în mod normal contra cost) a drepturilor auctoriale asupra unui text către o altă persoană – astfel încât textul creație proprie (sub anonimat) va fi atribuit altcuiva, care va fi considerat, prin urmare, autorul lui.
Cine apelează la ghostwriteri?
De regulă, celebritățile care își permit asemenea servicii. Politicieni, în primul rând. Dar și actori, sportivi, muzicieni și manageri de top. Însuși ghostwriterul Prințului Harry a mai compus, anterior, autobiografia tenismenului Andre Agassi și pe a fondatorului Nike, Phil Knight.
În timp, și-au scris memoriile și autobiografiile cu ajutorul ghostwriterilor personalități ca J.F. Kennedy, Nelson Mandela sau Hillary Clinton, și e probabil ca, în trecutul recent, nici blogurile unui Ion Iliescu ori Adrian Năstase, și nici tweeturile unui Donald Trump să nu fie străine de practica ghostwritingului.
În ce domenii se practică ghostwritingul?
În politică, se pare, în primul rând. Dar și în arte: există literatură scrisă de ghostwriteri și muzică (pop, R&B, hip hop) compusă de textieri din umbră. Autorii de cărți self-help, de la psihologie la gastronomie, apelează uneori la asemenea servicii de scriere/redactare, ca și liderii religioși (papi, patriarhi), pentru compunerea enciclicelor sau a predicilor pregătite pentru marile sărbători. În fine, ghostwritingul se mai practică în științe, de pildă pentru redactarea articolelor din domeniul medical, și, mai degrabă neetic, în lumea academică, unde candidații la titlul de licențiat, masteranzii sau doctoranzii recurg la ghostwriteri pentru a-și scrie lucrările de diplomă și tezele.
Reguli privind ghostwritingul
Rațiunea de a fi a acestei meserii care se certifică prin absolvirea unor cursuri specializate este aceea de a face un text atrăgător, publicabil, vandabil – „marketabil”. Fie scriindu-l de la zero, cu talent și profesionalism, fie cizelând o primă versiune brută produsă de autor.
Pe lângă acest principiu de aur, ocupația în chestiune se mai ghidează după următoarele reguli:
• un ghostwriter priceput se face „invizibil”, în raport cu stilul, vocea și personalitatea autorului pentru care scrie și pe care trebuie să îl exprime
• un ghostwriter profesionist se documentează temeinic oricât timp e nevoie, înainte de a trece la scrierea propriu-zisă a textului
• el percepe pentru serviciile sale un onorariu calculat pe oră, pe număr de cuvinte sau de pagini, ori primește un procent din veniturile obținute din vânzarea cărții
• ghostwriterul e responsabil cu punerea în scris a poveștii autorului, „moșind-o” discret în devenirea ei, transformând-o într-o carte ce aparține însă în întregime autorului
Și o curiozitate: când era tânăr, Wolfgang Amadeus Mozart însuși a compus muzică în regim de ghostwriting pentru clienți bogați – vezi duetele în sol major și în si bemol major pentru vioară și violă scrise pentru Michael Haydn.
Autori-celebrități publicați de Curtea Veche
Scrise de ghostwriteri sau nu, cărțile semnate de celebrități exprimă fără cusur identitatea acestora. În ultimă instanță, singura urmă lăsată de un bun scriitor din umbră se cuvine să fie… imperceptibilitatea sa. Ce rămâne tangibil, vizibil pentru noi, cititorii, sunt vocea, personalitatea și povestea semnatarului cărții. Să le degustăm fără rezerve!
Sharon Stone, Trăiesc a doua oară
După ce, suferind un accident vascular cerebral, celebra vedetă din „Basic Instinct” s-a recuperat incredibil de bine, ea a simțit nevoie să își împărtășească cvasi-letala experiență, precum și cele mai grăitoare anecdote și lecții de viață din câteva decenii de activitate ca actriță câștigătoare a Globului de Aur, activistă pentru drepturile omului, mamă și fiică, în această carte de memorii care surprinde și impresionează înalmăsură.
Dragoș Bucurenci, Despre curajul de a ne lăsa văzuți
Din spatele imaginii sale publice de activist pentru mediu, realizator de emisiuni TV, jurnalist și trainer de comunicare premiat, Dragoș Bucurenci iese curajos în lumina unor altfel de reflectoare: el se lasă privit, cercetat, cunoscut de către toate mințile curioase, toate sufletele căutătoare, pentru a ne dezvălui cele mai prețuite amintiri și cele mai formatoare reflecții care au constituit resortul lăuntric prin care a devenit ce a devenit – el însuși.
Răzvan Exarhu, Fericirea e un ac de siguranță
Producător de emisiuni TV, colaborator la Top Gear, Academia Cațavencu și Dilema, chef apetisant la Escargot Bistro și multe altele, Răzvan Exarhu e o personalitate explozivă care nu refuză nicio experiență de viață. Poate de aceea reușește să surprindă pestrițul spațiului românesc în toată splendoare sa – de la precupețele din piața Obor la cerșetorii români din Anglia. O carte de amintiri cuprinzătoare cât șapte vieți, de-un umor săltăreț fără respiro.
Loredana Groza, Sentimente
Cea mai inventivă cântăreață de muzică ușoară din cultura noastră, cu un repertoriu extrem de versatil și antrenant pentru mai toate categoriile de public, ne povestește în acest volum autobiografic despre ascensiunea ei ca star muzical în epoca încă „de aur”, despre profesionalism, performanță și dăruire în industria entertainmentului, despre celebritate, vulnerabilitate și puterea de a aspira către împlinire. O viață, o carieră, o istorie.
Adi Hădean, #24centimentri
Un chef de talia lui și un blogger culinar de elită nu putea scrie decât niște amintiri care se degustă ca niște delicatese. Când trebăluiește, copil fiind, prin casa bunicilor, când fură meserie într-un restaurant adus la faliment, când scornește nume hilare pentru meniul unui Irish pub sau când scoate untul din sine timp de 14 ore pe un platou TV, pentru realizarea unei emisiuni, protagonistul urmărește acerb același fir roșu – al bucatelor bune care hrănesc și bucură.
Margareta Pâslaru, Eu și timpul. Viață, vocație, viziune
Era o liceană când a început să cânte, în anii ’60, iar de curând și-a mai lansat un album. Una dintre ele mai longevive cântărețe din România își răsfiră aici amintirile cu degete scăldate în nostalgie. A imprimat muzicii noastre tonuri europene de fiecare dată la modă, în timpul lor, și ne-a sondat sensibilitatea cu o voce neobosit de grăitoare, necontenit emoționantă. Sunt amintirile doamnei deceniilor de aur ale muzicii ușoare românești. Amintiri de colecție.
Melinda Gates, Un moment de ascensiune. Cum emanciparea femeii schimbă lumea
Cine o cunoaște drept soția lui Bill Gates pierde partea cea mai consistentă a poveștii acestei personalități. Licențiată în informatică și economie, Melinda Gates a ajuns manager general la Microsoft înainte de a se căsători și a se dedica familiei. Cu perspectiva cuprinzătoare a femeii de carieră și a femeii casnice, ea ne vorbește despre emanciparea femeii și despre cum a transformat faptele din viața sa în imbolduri pentru a deveni filantroapa excepțională de azi.