Acum citești
Cât de pregătiți suntem pentru un viitor modelat încă de azi de tehnologie? Noutăți 2024, colecția Argument

Cât de pregătiți suntem pentru un viitor modelat încă de azi de tehnologie? Noutăți 2024, colecția Argument

carti despre tehnologie

Pentru cei mai mulți dintre noi, tehnologia înseamnă bunuri ajunse deja „de larg consum”, cum ar fi computerul sau smartphone-ul. Unelte de uz cotidian pe care le folosim fără să mai stăm să ne amintim (sau imaginăm) cum era viața noastră înainte de apariția lor, fără să ne mai întrebăm ce schimbări au produs ele în om – în creierul și comportamentul nostru, în stilul nostru de viață, în instituțiile noastre, în societate. Dar cum tehnologia înseamnă mult mai mult decât cele două device-uri menționate, și cum dezvoltarea ei e tot mai rapidă și surprinzătoare, e poate timpul să apelăm la cunoscători pentru a deveni conștienți de viitorul pe care ea pare deja să îl impună. Și pentru a fi în stare să-l calibrăm. Unul dintre acești experți este Azeem Azhar și el își împărtășește cunoștințele, soluțiile și previziunile cu noi în Exponențial. Cum să nu fim depășiți de progresul rapid al tehnologiei (traducere Bogdan Ghiurco, coperta Dora Marian).

Mesajul acestei cărți

De două-trei decenii încoace, noile tehnologii (IA, energia solară/eoliană, imprimarea 3D, bioingineria ș.a.) se dezvoltă într-un ritm tot mai alert, înregistrând o creștere exponențială – pe când instituțiile noastre (diviziunile guvernamentale, corpul legislativ, chiar normele sociale și regulile nescrise) se schimbă mult mai lent. Între cele două există un „decalaj exponențial” care ne erodează societățile. Pe de o parte, tehnologiile se îmbunătățesc și se ieftinesc, devenind tot mai accesibile pe scară largă, pe de alta instituțiile întâmpină probleme psihologice și organizatorice în a se adapta noilor realități aduse de tehnologii. De exemplu, dezinformarea și deepfake-urile facilitate de boți, algoritmi și inteligență artificială (IA) pot cauza perturbări sociale serioase, și totuși nu avem o lege care să le incrimineze. Sau: dronele operate cu ajutorul IA pot ataca ținte din teritoriul statului nostru, și totuși nu avem proceduri defensive împotriva lor.

Care sunt soluțiile? Se pare că avem două opțiuni: 1) să stopăm sau încetinim evoluția tehnologiei, însă cu riscul de a priva domenii precum ecologia sau medicina de soluțiile urgente de care au nevoie; 2) să ne adaptăm rapid instituțiile la noile tehnologii și să facem astfel încât schimbarea lor să țină pasul cu evoluția tehnologiei.

Exponențial explorează această a doua soluție. În opt capitole și o foarte eficace secțiune de concluzii, sunt discutate precedentele, realitățile prezente și provocările viitoare ale Erei Exponențiale (în care autorul consideră că am pășit în deceniul al doilea al acestui secol), sunt prezentare argumente convingătoare privind existența decalajului exponențial și sunt identificare realizări, probleme și soluții privind noile tehnologii în cinci arii: companiile din IT, piața muncii, deglobalizarea, războiul, datele personale/identitatea digitală.

În fiecare capitol, Azhar se pricepe să facă o poveste – lucidă, informată, captivantă – din fiecare subiect abordat. El știe să entuziasmeze, vorbind de succesul exponențial al secvențierii complete a genomului uman sau al proliferării energiei solare, știe să pună în gardă, devoalând puterea companiilor superstar sau a tehnologiilor invazive folosite pentru supraveghere la locul de muncă, și știe să insufle speranță propunând soluții precum carta drepturilor digitale pentru cetățeni sau grădinile urbane verticale pentru aprovizionarea orașelor viitorului.   

Deși are irizații de SF, stimulând curiozitatea până la cote euforice și trăgând cu ochiul în viitor pentru a ne schița la răstimpuri viața pe Terra în Anno Domini 2040, Exponențial este de fapt un ghid cuprinzând modurile în care tehnologia transformă societatea și măsurile care pot fi luate pentru ca transformările să fie neperturbatoare. Un ghid, dacă vrei, în două mișcări: una de conștientizare, căci autorul ne revelează amploarea socială a schimbărilor determinate de tehnologii – de la infrastructuri noi la un alt stil de viață, alte mentalități și, în ultimă instanță, la o nouă conștiință de sine; și una prescriptivă, în măsura în care fiecărei probleme ridicate de noile tehnologii i se prescrie o soluție, de la politici generale la activism și drepturi colective.

Admiratorii lui Yuval Noah Harari vor găsi în Exponențial aceeași abordare expertă, și totuși prietenoasă, lămuritoare, clocotind de informații și de cifre interesante, deschizătoare de perspective pozitive. Altminteri, cartea poate funcționa extrem de bine ca manual de date, recomandări și soluții pentru consilierii legiuitorilor și ai politicienilor. De fapt, dacă ea le-ar fi lectură obligatorie, cetățenii ar avea un motiv în plus să spere că viitorul lor e pe mâini bune.

Despre Azeem Azhar

Născut în 1972, Azeem Azhar se declară „copil al microcipului”, fiindcă la vârsta de șapte ani, în Zambia fiind, a primit primul kit de componente de computer, le-a asamblat și… a fost dragoste la prima vedere. În 1980, deja mutat la Londra, unde ai lui aveau o mică firmă de contabilitate, s-a ales cu cel de al doilea computer din viața lui, un Sinclair ZX81 de 69 de lire sterline. Atunci, spune el, a pornit-o către viitor.

Antreprenor și analist premiat, strateg, investitor, autor, puțin futurolog, Azeem Azhar a investit în peste 30 de start-up-uri, a publicat analize despre tehnologie în Financial Times, Wired și The MIT Technology Review, a oferit consultanță pentru McKinsey, Accenture și Forumul Economic Mondial, este asociat al Harvard Business School și al Oxford University, este membru al Consiliului de Administrație al Ada Lovelace Institute, care cercetează implicațiile etice ale utilizării IA, și deține un doctorat onorific de la Hult International Business School (2023).

În cifre, activitatea lui frenetică arată așa: platforma Exponential View pe care a creat-o, o resursă electronică de top ce facilitează înțelegerea impactului tehnologiei asupra economiei și societății, cuprinde un newsletter cu aproape 300.000 de abonați din toată lumea (inclusiv fondatori de companii, investitori, academicieni), și un podcast în 260 de episoade, distribuit de Harvard Business Review, intrat în Top 10 în Marea Britanie (și în Top 50 în SUA), care are peste 2 milioane de ascultători și unde invitați i-au fost personalități ca Yuval Noah Harari, Tony Blair, Fei-Fei Li sau Sam Altman.

Lui Azeem Azhar îi place să spună că trăiește cu un picior în prezent și cu unul în viitor. Doar așa își poate îndeplini misiunea auto-asumată: aceea de a „demistifica perspectivele și posibilitățile viitorului”, dezvăluind ramificațiile schimbărilor ce vor să vină și „ajutând indivizii și organizațiile să înțeleagă peisajul schimbător, să anticipeze cum ar putea evolua lumea și să se pregătească pentru acele schimbări.”

Actualmente, Azeem Azhar trăiește la Londra cu soția și cei trei copii. În afară de tehnologie, îl mai pasionează afacerile și comerțul, resursele umane și piața muncii, filosofia și etica.

Emisiunea „Exponentially” realizată de Azhar la Bloomberg TV

10 fragmente reprezentative

• „… argumentul acestei cărți este că trăim într‑adevăr într‑o perioadă de schimbări neobișnuit de rapide, iar această transformare este produsă de progresele tehnologice fulgerătoare. La începutul secolului al XXI‑lea, tehnologiile definitorii ale erei industriale trec printr‑un proces de metamorfoză. Societatea noastră este propulsată de mai multe inovații: computerul și inteligența artificială, energia electrică regenerabilă și stocarea energiei, precum și descoperirile din biologie și producție. Aceste inovații se perfecționează în moduri pe care nu le înțelegem încă pe deplin. Unicitatea le este dată de dezvoltarea lor: într‑un ritm exponențial, tot mai rapid de la o lună la alta. Ca și în perioadele anterioare marcate de schimbări tehnologice rapide, impactul lor este resimțit în întreaga societate: ele creează servicii și produse noi și modifică totodată relația dintre companiile vechi și noi, dintre angajatori și angajați, dintre mediul urban și cel rural sau dintre cetățeni și piață.”

• „Unul dintre motivele pentru care transformările generate de TUG‑uri [Tehnologii de Uz General] sunt atât de puternice ține de faptul că efectele lor nu se limitează la un singur sector. Să ne gândim la o tehnologie‑cheie pentru începutul secolului al XX‑lea: automobilul. Ca să‑și îndeplinească potențialul, automobilele au avut nevoie de drumuri adecvate: o infrastructură fizică internațională. De asemenea, au avut nevoie de combustibil și piese de schimb, iar șoferii au avut nevoie de facilități, creând astfel cererea pentru benzinării și cafenele la marginea șoselelor. Automobilele au determinat schimbarea mediului urban, orașele începând să se transforme și să acorde întâietate vehiculelor motorizate. Cu timpul, suburbiile s‑au dezvoltat și, odată cu ele, s‑a produs remodelarea treptată a practicilor consumatorilor: au apărut hoteluri cu prețuri rezonabile pentru călători și centre comerciale mari. Încet‑încet, au fost create reguli noi, inclusiv legate de siguranța șoferilor. Pe scurt, TUG‑ul a schimbat totul.”

• „La începutul anilor 2020, tehnologia exponențială a căpătat o importanță sistemică. În linii mari, fiecare serviciu pe care îl accesăm, fie că este vorba despre cea mai bogată sau cea mai săracă țară din lume, este intermediat de un smartphone. Toate interacțiunile cu guvernul sau companiile sunt (sau vor fi în curând) gestionate de un software care folosește un algoritm de învățare automată. Sistemele de educație și asistență medicală utilizează tot mai des tehnologii bazate pe inteligența artificială. […] Tehnologiile exponențiale devin încet‑încet mediul prin care interacționăm unii cu ceilalți, cu statul și economia.”

• „… puterea uriașelor firme ale Erei Exponențiale poate fi limitată dacă le tratăm mai puțin ca pe niște companii obișnuite și mai degrabă ca pe servicii publice: servicii esențiale, inevitabile, cum ar fi alimentarea cu apă, rețeaua de electricitate sau conductele de canalizare. Firmele digitale se încadrează tot mai des în acest tipar – ele au devenit o componentă inevitabilă a vieții noastre. Încearcă să trăiești o zi fără să accesezi serviciile Google, Apple, Amazon, Facebook, Microsoft sau Netflix (sau serviciile alternative locale: Tencent și Alibaba în China; Yandex în Rusia). Vei descoperi că este aproape imposibil. Este greu să participi la economia locală, ca să nu mai vorbim despre cea globală, fără un smartphone și fără acces la un magazin de aplicații. Obligațiile casnice, școlare sau profesionale sunt practic imposibil de îndeplinit fără acces la motoarele de căutare.”

Articol recomandat
roman postmodern

• „Prin așa‑numitul sistem vehicle‑to‑grid, automobilele electrice pot acumula energie electrică nu doar pentru ele, ci și pentru locuința și biroul nostru. În medie, o mașină electrică stochează aproximativ 50 de kilowați‑oră: suficient pentru a alimenta o locuință britanică sau americană standard timp de cinci zile. În viitor, va deveni o obișnuință ca, după lăsarea întunericului, să împrumutăm pentru locuința noastră electricitatea stocată în automobil. Potrivit estimărilor, până în 2030, numai în Marea Britanie vor circula 11 milioane de astfel de mașini. Dacă fiecare proprietar ar fi dispus să împartă cu vecinii sur plusul de energie stocat de vehicul, am putea acoperi necesarul întregii țări.”

• „De‑a lungul secolelor, s‑au stabilit reguli diplomatice și militare pentru confruntările între națiuni – de exemplu, Convenția de la Geneva sau Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare. Războiul digital va avea nevoie de protocoale similare. Care sunt regulile după care se ghidează o armată de hackeri rău intenționați? Sau modul de interacțiune dintre drone și populația civilă? În lipsa unui câmp de luptă propriu‑zis, țările au voie să combată atacurile cibernetice cu un raid de bombardamente? Este justificat să răspundem cu un val de rachete unui val de dezinformare organizat de un adversar?”

• „O parte din știrile false sunt create exclusiv pentru profit. […] Dar multe sunt coordonate de statele naționale care încearcă să‑și saboteze adversarul, fiind o formă de atac. Din acest motiv, dezinformarea nu este doar o bătaie de cap, ci o acțiune militară ostilă. Și această formă de dezinformare este tot mai răspândită. În 2017, cercetătorii Oxford University au dovedit că 28 de țări au întreprins operațiuni de dezinformare online. Până în 2019, numărul lor a crescut la 70.356 În fruntea clasamentului se află Rusia, responsabilă pentru 72% din totalul operațiunilor străine de dezinformare desfășurate între 2013 și 2019. Chinezii au luat exemplul Kremlinului și au lansat operațiuni de dezinformare pe scară largă în zona Asia‑Pacific. […] La rândul lor, Thailanda, Iran, Arabia Saudită și Cuba au fost acuzate de crearea unor rețele de dezinformare. Folosite în acest mod de către statele naționale, știrile false capătă statut de dezinformare, adică informații care sunt, cu bună știință, rău intenționate, nu doar inexacte. Asemenea campanii de dezinformare pot avea un impact real tulburător. În 2016, trolii ruși online au reușit să organizeze în Houston, Texas, o manifestație și o contramanifestație. La fața locului, și‑au făcut apariția mai mult de 60 de protestatari, dar nu și instigatorii, aflați la mii de kilometri distanță, în fața computerelor lor.”

• „În Era Exponențială, nu mai suntem alcătuiți doar din carne și oase. Viața fiecăruia dintre noi se reflectă într‑un set de cifre, obținute pe baza traseului digital online: identitatea noastră în date. Aceste informații oferă un tablou al preferințelor și antipatiilor noastre, al speranțelor și temerilor noastre, mai detaliat decât am putea chiar noi să‑l zugrăvim. Și, la rândul lor, aceste date au fost privatizate. […] Cunoașterea detaliilor personale ale vieții cuiva este un tip de putere specifică, fiindcă poate fi transformat în putere economică, politică sau de alt tip. […] Datele personale pot fi utilizate în numeroase scopuri: pentru a manipula comportamentul, a schița profilul sau a direcționa anumite mesaje către cineva.”

• „…suntem pe punctul de a intra într‑o eră a belșugului, prima epocă din istoria omenirii în care producția de energie, de hrană, puterea de calcul și multe altele vor fi incredibil de ieftine. Nevoile actuale ale omenirii vor putea fi îndeplinite cu vârf și îndesat, pentru un cost tot mai mic. Dar este doar o perspectivă. Tehnologia ne oferă noi posibilități. Dar, de una singură, nu ne va rezolva toate problemele. Există trei probleme care ar trebui să ne îngrijoreze. Prima este faptul că abundența – de energie, materie primă, servicii medicale etc. – nu înseamnă absența deșeurilor. […] A doua problemă este faptul că tehnologia este destabilizatoare. Ritmul exponențial de îmbunătățire și adoptare a inovațiilor tehnologice pune la grea încercare sistemele actuale. […] [T]ehnologia are un efect cutremurător asupra instituțiilor sociale, economice și politice. […] Al treilea motiv de îngrijorare este transferul spectaculos de putere generat de tehnologiile exponențiale. Ele au contribuit la crearea companiilor superstar. Iar aceste companii au capacități de care depind până și guvernele. […] Însă nu doar puterea companiilor este în creștere. Indivizii și organizațiile care au înțeles printre primii puterea tehnologiei exponențiale – specialiști în tehnologia avansată, infractori cibernetici, state rău intenționate – se bucură de o influență necontrolată.”

• „… nu tehnologia hotărăște cum să se dezvolte. Noi hotărâm. Este o perspectivă esențială dacă vrem să reducem decalajul exponențial. Pe parcursul cărții, am identificat modalitățile prin care tehnologia ar putea fi repusă în slujba societății. Dar, în sens mai larg, soluția pentru decalajul exponențial este schimbarea modului de gândire. Trebuie să înțelegem că noi decidem încotro ne conduce tehnologia. Această schimbare are două faze principale. Prima este să recunoaștem că forma, direcția și impactul tehnologiei nu sunt prestabilite. […] [A] doua fază a schimbării noastre de mentalitate implică acceptarea: recunoașterea faptului că, deși o putem modela, tehnologia va provoca totuși transformări rapide, adesea surprinzătoare. […] Transformarea nu poate fi prevenită, dar poate fi dirijată.”

Volumul „Exponențial. Cum să nu fim depășiți de progresul rapid al tehnologiei” costă 71,40 lei și poate fi cumpărat online de AICI.

Vezi comentariile (0)

Scrie un răspuns

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.

mergi sus