În ultimele decenii, vechiul dicton “cunoaște-te pe tine însuți” pare să fi direcționat etern fascinanta căutare de sine a omului spre organul care ne guvernează, după toate aparențele, întreaga existență: creierul. Neuroștiințele au căpătat un avânt fără precedent, egalat doar de amplitudinea responsabilității lor. Aceea de a furniza nu doar explicații, ci și soluții pentru o paletă covârșitoare de probleme. De la nutriție și comunicare la dragoste și fericire, neuroștiințele, cu interesul lor neobosit pentru sondarea, studierea, scanarea, observarea și cercetarea creierului omenesc, produc răspunsuri din ce în ce mai valoroase și mai revelatoare.
Cuprins
Îți prezentăm în continuare patru colecții de asemenea răspunsuri, invitându-te să le descoperi cu fericita mențiune că vei afla nu doar cunoștințe, ci și idei practice, perfect aplicabile în viața de zi cu zi, pentru sănătatea, buna funcționare și pacea creierului tău.
Cuvintele îți modelează creierul
În iureșul cotidian, comunicăm între noi de regulă neconștient. Nu ne alegem fiecare cuvânt cu grijă, nu ne gândim atent la vorbe înainte de a le rosti. Ne grăbim singuri creierul să emită mesaje, fără a-i acorda răgazul necesar pentru a le pregăti în mod conștient. Așa se face că multe dintre conversațiile noastre eșuează în discuții în contradictoriu, neînțelegeri, certuri. Dacă însă ne dorim realmente să comunicăm bine și eficient, ce-ar fi să facem o schimbare pornind chiar de la creier?
Autorii acestui volum, un neurolog și un specialist în comunicare, se bazează pe scintigrafii cerebrale pentru a ne convinge că succesul unei conversații începe cu un creier antrenat să practice prezența conștientă. Aceasta sporește controlulasupra emoțiilor distructive (pe care, evident, nu le vrem transpuse în conversație) și totodată stimulează funcția cognitivă a creierului, cu centrii limbajului și zona aferentă conștiinței sociale. Astfel, prezența conștientă face posibilă comunicarea empatică – prin care nu doar că ne exprimăm mai bine, dar îl și ascultăm mai atent pe interlocutor, formându-ne cu el o relație semnificativă, mai profundă.
Într-un minunat cerc virtuos, cuvintele alese de un creier atent sfârșesc prin a face bine nu doar comunicării și relaționării noastre cu ceilalți, ci însuși creierului. Deci dacă vrei să îți îngrijești creierul și prin vorbit, îți vor fi de mare ajutor cele 12 strategii pentru practicarea comunicării empatice detaliate în carte.
Antrenează-ți creierul!
Gândurile negative își găsesc cu ușurință loc în creierul nostru întrucât, se pare, ele sunt legate de instinctul nostru de supraviețuire. Frecvența cu care ne vin în minte duce la formarea de circuite neuronale care produc, în timp, șabloane mentale și dependență. Iar tristul rezultat este că, cu cât gândim negativ mai mult, cu-atât devine gânditul negativ obișnuință.
Este cumva posibil să ieșim din schema aceasta nefastă? Să ne dezvățăm de reflexele mentale atât de bine imprimate? Grație unei calități remarcabile a creierului nostru, anume plasticitatea, da! Joe Dispenza, cercetător științific cu specializări postuniversitare în neuroștiințe, ne amintește că, deși creierul e „directorul executiv al organismului” nostru, cei responsabili de activitatea lui suntem noi. Prin urmare, puterea de a gândi conștient a noastră este. De noi depinde dacă lăsăm creierul pradă gândurilor negative care se derulează sub radarul conștiinței, sau dacă îi imprimăm în mod voit gânduri pozitive.
Cum, anume, se poate practica gândirea conștientă? Ne învață cartea aceasta care se citește ca un thriller.
Hrană pentru creier
O fi pâinea bună pentru pancreas și telemeaua – pentru oase, însă ele nu sunt neapărat benefice și pentru creier. „Suntem ceea ce mâncăm” nu doar pentru că alimentația ne întreține sănătatea și fizicul, pentru că suntem în formă și arătăm bine (sau nu) în funcție de cum ne hrănim; ci și fiindcă mâncarea pe care o consumăm ne influențează direct creierul. Iar când spunem „creierul”, spunem voința, memoria, capacitatea de a învăța, concentrarea, dorințele, stările sufletești, etc. Toate acestea, susține profesoara de neuroștiințe Lisa Mosconi, sunt determinate de nutriție.
În condițiile în care speranța de viață a crescut uimitor în ultimii 200 de ani, dar, pe de altă parte, perspectiva îmbătrânirii sănătoase e serios umbrită de incidența masivă a bolii Alzheimer (cu 132 de milioane de oameni afectați de aceasta, în lume, până în 2050, potrivit estimărilor), posibilitatea menținerii sănătății creierului prin substanțele nutritive cu care îl alimentăm devine cu atât mai importantă, ba chiar presantă.
Pornind de la certitudinea fermă că declinul cognitiv apărut la bătrânețe poate fi prevenit și prin nutriție, volumul acesta ne pune la dispoziție planuri de alimentație, meniuri și chiar rețete care ne permit să avem un creier activ și sănătos pe tot parcursul vieții.
Creierul fericit
Ce este fericirea? O întrebare filosofică străveche la care răspund numaidecât patru hormoni: serotonina, dopamina, oxitocina si endorfina. Toate patru, substanțe perfect dresabile astfel încât să fie canalizate spre formarea de noi rute neuronale și de obiceiuri care potențează siguranța de sine, entuziasmul, bucuria și alte senzații care ne duc spre fericire.
Autoarea acestei cărți, profesor emerit la California State University, ne propune o țintă la care cerebelul nostru va tresălta interesat: să ne reantrenăm creierul în 45 de zile pentru a produce „hormonii fericirii”. Ne ghidează, în acest interval, aproape la fiecare pagină, sfaturi și rezumate utile privind rolul substanțelor neuronale cu pricina, activități pentru formarea de obiceiuri noi, producătoare de senzații de bine, și exerciții de „reprogramare” a creierului pentru o viață (mai) fericită.
Un volum ca un plan de acțiune bine pus la punct, pe care vei vrea să-l urmărești cu vigilența unui animal de pradă!
Acest articol face parte din seria „Non-fiction November”. Seria își propune să promoveze lectura de cărți nebeletristice pe parcursul lunii noiembrie, întrucât acestea contribuie semnificativ la dezvoltarea personală și profesională a cititorului.