Acum citești
Cum să îți formezi relații care te împlinesc în plan personal și te propulsează în plan profesional – sfaturile de aur ale lui Dale Carnegie

Cum să îți formezi relații care te împlinesc în plan personal și te propulsează în plan profesional – sfaturile de aur ale lui Dale Carnegie

"Secretele succesului", editie actualizata 2023

Cu o carte se face o editură – o mărturisire inclusă în volumul său autobiografic, Es Mal Pas,de către cofondatoarea Curtea Veche Publishing. În cazul acesteia din urmă, cartea de început, cartea-temelie a fost Secretele succesului. Cum să-ți faci prieteni și să devii influent, de Dale Carnegie.

Alegerea era una excelentă: orice editură ce are ca fundament un volum supranumit admirativ „biblia managementului”, bestseller de top al tuturor timpurilor, cu 30 de milioane de exemplare vândute în toată lumea, pornește la drum cu dreptul și promite să devină un succes.

Azi, la 25 de ani de la publicarea acelui prim volum, Curtea Veche scoate pe piață ediția actualizată a operei de căpătâi a lui Carnegie, îmbogățită de către fiica lui și împrospătată atât de inspirat, încât cartea a ajuns la fel de căutată de generațiile de nativi digitali (Y și Z) ca acum câteva decenii de către bunicii și părinții lor.

Ce o face perenă? Cum reușesc ideile și sfaturile lui Carnegie să se păstreze mereu actuale? Cum de sunt ele folositoare, relevante și apetisante pentru nu mai puțin de patru generații diferite? Unii sunt de părere că pragmatismul lor convinge net: idei practice, de la un om cu picioarele pe pământ pentru oameni asemenea. Alții susțin că ele nu se perimează fiindcă țin de un bun simț elementar universal valabil, legat de bunul raport între oricare doi indivizi. În fine, există și părerea că această carte cucerește iar și iar prin verva plăcută a „povestitorului” care accesează cu lejeritate un repertoriu întreg de exemple interesante din istorie, cultură, business ș.a., pe alocuri cu tentă anecdotică savuroasă.

Cel mai bine, însă, este să judeci pentru tine însuți/însăți. De aceea redăm în continuare pentru tine ideile principale din acest opus magnum al literaturii de dezvoltare personală.

Partea I: cum să abordezi relațiile

• dacă vrei să determini o schimbare la cineva (de pildă, modificarea unui comportament), fă-o recompensându-l pentru ceea ce îți place la el, nu criticându-l pentru ceea ce nu-ți place. Dacă  critici oamenii, le trezești resentimente, pe când dacă le oferi recunoaștere și validare îi stimulezi să învețe. Critica, deci, e contraproductivă și se poate întoarce împotriva ta – aici, se re-dovedește valabil principiul biblic „nu judeca, ca să nu fii judecat!”  

• unul dintre lucrurile care separă net omul de animale este dorința de a se simți important. Tipică omului, această dorință poate fi satisfăcută în modul cel mai la îndemână cu putință: oferind cuvinte de apreciere. Apreciază oamenii sincer, just, cu cap și din inimă, pentru că astfel le vei stârni entuziasmul, iar un om care simte entuziasm nu are limite, în ceea ce poate realiza. Să nu desconsiderăm sau subestimăm puterea încurajării. Încurajarea dă aripi.

• fii atent la celălalt și înțelege-i punctul de vedere, ca să poți ajunge să știi ce își dorește el. Doar dacă îi vorbești cu adevărat despre ce vrea el îl poți influența. Manipulare? Mai degrabă, win-win. Pentru că nu e vorba de a obține de la celălalt ceva doar în avantajul tău, ci de a-ți asuma și punctul lui de vedere, de a recunoaște și oferi și ce își dorește el. Așa îl motivezi să facă ceva pentru tine, spre avantajul tău și al lui. Beneficiul e reciproc.   

Partea II: cum să te faci plăcut/ă

• în general, tindem să ne facem prieteni străduindu-ne să le părem cât mai interesanți. Dar modalitatea cea mai fertilă de a te împrieteni cu oamenii este ca tu să te arăți interesat/ă de ei. Fără artificialitate sau emfază, manifestând un interes sincer pentru ei, le obții atenția și disponibilitatea. În plus, interesul pentru ei te va face un excelent ascultător a cărui companie în conversație ei o vor aprecia și căuta oricând. Dacă nu asculți doar pasiv, dacă practici ascultarea celuilalt ca pe o activitate, cu urechile, ochii și mintea, vei fi un companion mereu îndrăgit.  

• oamenii țin la numele lor, e un reflex de minim respect de sine. Dacă le ții și tu minte numele, îl folosești când li te adresezi și îl rostești corect și cu naturalețe în interacțiunea cu ei, se vor simți respectați și își vor forma o părere bună despre tine. Arată acest gen de considerație nu doar celor care îți sunt superiori, ci tuturor. Andrew Carnegie li se adresa pe nume angajaților din fabrica sa, iar președintele F. Roosevelt ținea minte până și numele mecanicilor care îi întrețineau mașina, făcându-i să se simtă importanți și să îl prețuiască, la rândul lor.  

• se spune că, înainte de a se întâlni cu cineva, Theodore Roosevelt se interesa despre ce îl pasionează pe omul acela și se punea la zi cu subiectul respectiv. E ceva ce nu doar liderii trebuie să facă. A discuta fie și cu un interlocutor pe care de-abia l-ai cunoscut despre subiecte de interes pentru el e calea cea mai scurtă către inima lui. În loc să impresionezi lumea cu cunoștințele tale, cum suntem tentați să facem, adaptează-ți discursul la interesele specifice ale fiecărui partener de conversație în parte. Beneficiul va fi reciproc: tu îți vei lărgi orizontul, el/ea se va simți încântat/ă să stea de vorbă despre lucrurile care îl/o pasionează.  

Partea III: cum să convingi

• evită să te angajezi în dispute și să corectezi pe cineva, chiar atunci când știi precis că ai dreptate. Micul triumf pe care îl simți impunându-ți adevărul nu merită savurat – nu cu prețul vexării sau umilirii interlocutorului, care îți va purta pică, și al vicierii atmosferei. Așadar, singura modalitate de a câștiga cu adevărat o dispută este să o eviți.

Articol recomandat
practici de meditatie

• atunci când suntem conștienți că am făcut o greșeală, bine e să ne-o recunoaștem prompt, onest și să ne facem autocritica încă înainte de a fi admonestați și trași la răspundere. Vom constata că adesea această atitudine trezește o reacție conciliantă din partea celui căruia i-am greșit. Căci oricine se simte mai bine să se știe iertător și mărinimos, decât acuzator și nemilos.

• o povestioară din Midwest spune că, într-o zi, văzând un bătrânel încotoșmănat traversând un câmp, soarele și vântul s-au prins într-un mic joc: care dintre ei reușea să-l dezbrace pe bătrân de haină? Întâi, soarele s-a retras după nori și vântul s-a pornit tare asupra omului, să-i smulgă haina; dar cu cât sufla el mai sălbatic, cu-atât își strângea bătrânul mai abitir haina pe el. A venit apoi rândul soarelui: a ieșit dintre nori, a zâmbit și s-a pus frumos pe încălzit; nu după multă vreme, bătrânul și-a dat singur jos haina. Morala: dacă vrei să obții ceva, nu începe prin a tuna și fulgera; cu amabilitate și blândețe obții mai ușor, mai elegant. „Vorba dulce mult aduce.”  

Partea IV: cum să fii lider/ă

• atunci când ai de reproșat ceva subalternilor tăi, începe prin a scoate în evidență ce au făcut bine și ce te mulțumește. (Atenție, feedbackul pozitiv trebuie să fie real și onest – nicidecum o simplă flatare superficială. Deci gândește-te bine înainte, pentru a identifica exact abilitățile pe care le apreciezi la subaltern.) Iar după ce ți-ai exprimat mulțumirea poți aduce vorba despre ce te nemulțumește. Dacă îți prefațezi reproșul cu aprecieri sincere, subalternul tău va ști că ai încredere în el cât să îi aduci critici întemeiate cu aceeași justețe cu care îi remarci calitățile.

• dacă nu ești lider militar, un ordin, mai ales atunci când e dat cu asprime sau cu tonul imperativ impus, de pildă, de grabă și stres, are potențialul de a stârni împotrivire sau ostilitate. În loc de ordin („Scrie imediat un email către HR!”), folosește sugestia („Ar fi o idee bună să reacționăm prompt cu un email către HR?”). Sau întrebarea („Ce crezi c-am putea face ca să semnalăm asta HR-ului?”). Așa îl faci pe celălalt să se simtă parte a soluției, co-decident în formularea imperativului, și îi și lași libertatea de a remedia netimorat ceea ce eventual greșește, în îndeplinirea sarcinii respective.

• atunci când vrei ca angajații tăi să lucreze mai mult sau mai bine, laudă-i pentru ceea ce crezi că au potențialul să facă, chiar dacă în acel moment sunt sub acel standard. Să crezi în ei, să crezi că se pot ridica la înălțimea dorită și să îi tratezi ca și cum deja ar fi acolo: elogiază-i pentru acel nivel sau acea calitate, iar aspirația va deveni realitate. Elogiul tău îi va propulsa să atingă acel nivel cu adevărat. Sau, în termenii lui Carnegie, oferă-le o reputație la înălțimea căreia să se ridice.   

La final, sperăm că te-ai convins: păstrată pe raftul întâi la tine acasă și răsfoită ori de câte ori ai nevoie, această carte îți va fi coach-ul și consilierul personal optim, în viață și în carieră!

Vezi comentariile (0)

Scrie un răspuns

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.

mergi sus