Publicul cititor din România nu a dus niciodată lipsă de cărți de dezvoltare profesională adresate întreprinzătorilor. Am avut, în timp, acces la mari clasici ca Dale Carnegie sau Napoleon Hill, dar și la autori contemporani precum Paul J.R. Renaud. Literatura antreprenorială a fost bine reprezentată în peisajul editorial românesc. Cu o mențiune, însă: ea provine, în cea mai mare parte, din spațiul anglo-saxon. Or, factorul cultural nu poate fi subestimat, în afaceri. El determină o sumedenie de aspecte esențiale în business, de la cum ne facem relații la cum comunicăm sau conlucrăm și, desigur, la cutumele și comportamentele specifice mediului românesc în care activăm ca antreprenori autohtoni. Așa încât o carte pentru întreprinzători produsă de un autor român de astăzi e o apariție mai degrabă rară și foarte binevenită. Parcurgând-o, simți că e pentru tine, la fiecare filă: pentru antreprenorul care aspiră, se zbate, visează, luptă, caută soluții, inovează și răzbește în acest context socio-politic, în acest mediu de afaceri – așa cum e el, departe de perfect… Această carte proaspăt apărută se intitulează Bani și libertate, iar autorul ei este un super experimentat antreprenor și coach: Ovidiu Toader.
Cuprins
Câtă experiență personală, atâtea lecții valoroase pentru antreprenori
Încă din primul capitol, Ovidiu Toader mărturisește de unde a moștenit atât „simțul negustoresc”, cât și gustul pentru libertate la care se referă titlul cărții. De la mama, părinte singur și comerciant în librărie, a înțeles „puterea și energia banului”, precum și rolul acestuia în satisfacerea dorinței cumpărătorului. De la unchi, marinar pe o navă fluvială care venea acasă mereu cu povești incredibile despre alte țări, a învățat să prețuiască libertatea de mișcare.
Continuând destăinuirea cu funcție exemplificatoare, autorul ne demonstrează că a învățat antreprenoriatul din zbor încă din adolescență, în mod cât se poate de practic: făcând „comerț de graniță” cu mărfuri românești vândute în țări din fostul lagăr socialist și aducând mărfuri de acolo pentru a le vinde în România; sau lucrând pe perioada vacanțelor în campingurile hunedorene de pe la Cinciș administrate de o cunoștință. Mai târziu, în anii de dinainte de facultate și ca student, a prins orice prilej de a face ceva profitabil – lucrând ca barman, vânzând abonamente la o revistă financiară, rulând o afacere printr-o firmă aflată „pe butuci”, deschizându-și, în final, propria afacere cu produse de feronerie, în anul IV de facultate.
Treptat, primele secțiuni ale cărții schițează o poveste aproape americană: aceea a afaceristului self-made care are un vis și face orice e nevoie pentru a și-l realiza. Protagonist: întreprinzătorul care sesizează la fiecare pas avantajele pe care ți le poate aduce bunăstarea și care gustă fiecare mică reușită obținută pe drumul către prosperitate. Care, pe de altă parte, își urmărește propria poveste cu o sinceritate nemiloasă, punctându-și fiecare greșeală, și cu o hotărâre de oțel, căutând mereu să transforme fiecare eșec în oportunitate. Iar ce impresionează în mod special la acest practicant al businessului este pofta sa insațiabilă de a întreprinde – de a iniția, de a face lucrurile să se miște, de a se descurca, de a prospera – inclusiv în plin „capitalism sălbatic” românesc al anilor ’90.
Din plan personal, povestea glisează consecvent către coaching, extrapolând exemplul personal în lecții antreprenoriale răsfirate de-a lungul celor trei părți (și 12 capitole) în care e structurată cartea. Sunt acoperite subiecte indispensabile, de relevanță cotidiană în gestionarea unei afaceri, de la cum delegăm în mod eficient la cum ținem o ședință productivă conform celor 3R (rezultate, responsabilitate, resurse), la delimitarea rolurilor în echipă ș.a.m.d. Inserate în scriitură sunt adesea notații parantetice care poartă câte un pont sau o învățătură prețioase. (De exemplu: locuința sau biroul cu o priveliște cât mai largă invită la formarea unei imagini de ansamblu care-l inspiră pe antreprenor să conducă o afacere de succes.) Iar la finalul fiecărui capitol sunt listate învățături-cheie (unele, cu potențial de maximă) și un set de întrebări care îl ajută pe cititor să își conștientizeze motivațiile, punctele tari, nevoile, etc.
Așadar, Bani și libertate capitalizează extraordinar puterea exemplului personal (imperfect și absolut util), pentru a se constitui într-un ghid atent, apropiat, experimentat al oricărui antreprenor român care caută sau urmează – astăzi, aici – calea reușitei în afaceri.
10 extrase reprezentative
• „Ca antreprenor, e important să reții că, dacă ai angajat un specialist, el știe mai bine decât tine ce are de făcut, are alte idei, mai specifice și mai potrivite. Până la urmă, de aceea l-ai angajat: ca să fie specialistul. Tu îl plătești pe angajat ca să performeze. Oamenii pe care îi angajezi ar trebui să fie mai buni decât tine, fiecare în domeniul lui de specializare. Pe tine te interesează rezultatul obținut. Cel pe care l-ai delegat se preocupă de procesul prin care se obține rezultatul. Tu delegi, de fapt, responsabilitatea obținerii rezultatului.”
• „Între 1997 și 2009, fiind dornic să dezvolt afacerea, am căutat mai multe variante de produse, pe lângă cele de feronerie, pe care să le ofer clienților mei. Astfel, am nimerit la o companie elvețiană pe care am prins-o fix când intra pe piața românească, în 1998, și care a devenit al doilea pilon de susținere a businessului meu. […] Furnizorul german din 2001 era pilonul principal, urmat de compania elvețiană, iar al treilea era format din firme mici italiene. De la germani am învățat disciplina și seriozitatea, de la elvețieni am deprins flexibilitatea și de la firmele mici italiene am învățat spontaneitatea […]. Toți trei pilonii aveau modele și scheme diferite de business, iar asta m-a ajutat să dezvolt un amestec din cele trei ingrediente și să mă perfecționez în arta negocierii în lumea întreprinzătorilor. Mi-am făcut rețeta proprie inspirându-mă din cele trei tipologii de dezvoltare.”
• „Antreprenorul de succes este cel care se hotărăște să se concentreze pe maximum două sau trei idei, dar și acelea trebuie să se axeze pe același business. Să fie linii de business ale aceleiași afaceri. Dar cei care au cel mai mare succes sunt cei care se axează pe o singură idee principală la care atașează idei mai mici și dezvoltă linia pe care o abordează. Antreprenorii care eșuează sunt cei care practică antreprenoriatul în paralel, un tip de antreprenoriat nociv, adică cei care sunt și antreprenori, și manageri în businessul lor sau chiar finanțatori.”
• „Antreprenorii au o energie care debordează și prin fapte, și prin cuvinte. Vorbesc mult și le place să se adreseze altora, având impresia că așa îi mișcă și îi impresionează pe ceilalți. Fals. Așa îi inhibă, de fapt. Formulează propoziții scurte. Fă pauze astfel încât să acorzi oportunitatea și celorlalți să intervină, să te întrebe, să ceară clarificări, să comunice, ba chiar să puncteze o idee importantă de-a ta.”
• „Știi care sunt primii pași pe care trebuie să-i faci pentru organizarea unei echipe? Primul ar fi să descoperi ce îți dorești tu să faci în cadrul firmei. La ce ești bun? La ce nu? La ce te pricepi? La ce nu? Când va crește firma, mai sunt capabil să mă ocup de acele activități? Și odată ce crește firma, ce activitate preferată și la care mă pricep aș dori să păstrez? Este punctul în care începe, de fapt, organizarea pe departamente. Ai putea, de exemplu, să fii un om de vânzări foarte priceput. Atunci, e nevoie să delegi chestiuni care țin de resurse umane, contabilitate, marketing și aprovizionare cuiva mai priceput decât tine în aceste domenii. Totodată, chiar dacă îți place să te ocupi de vânzări, îți recomand să ai în vedere alegerea sau pregătirea unui adjunct care să preia cât de curând de la tine și aceste îndatoriri, astfel încât TU să poți deveni directorul general.”
• „Motivația oamenilor este în continuă evoluție. Ce ne motiva acum un an e posibil să nu mai aibă importanță pentru noi în prezent. Există câțiva factori motivaționali pe termen lung, însă majoritatea se schimbă pe parcursul evoluției personale, dar și în funcție de progresul societății. […] Siguranța locului de muncă e unul dintre cei mai puternici factori motivaționali pentru un angajat. Un loc de muncă sigur înseamnă un loc de muncă unde își primește salariul lună de lună, în ziua în care i s-a promis și la nivelul promis.”
• „[…] în calitate de manager, nu vrei ca subordonații tăi să se ocupe de anumite lucruri, ci vrei ca ei să rezolve situații, adică să producă rezultate. […] Nu vrem ca angajații să se ocupe, vrem ca ei să-și folosească abilitățile și resursele ca să fie mai eficienți și să producă rezultate mai bune, mai repede și mai ușor. Nu ne interesează cât de ocupată este echipa, ci cum poate ea produce rezultatele sau cum rezolvă o situație. Nu facem managementul aflării în treabă, ci pe cel al rezultatelor. Așadar, evită folosirea termenilor «a se ocupa», «ocupat/ă» […] în ședințe și în conversațiile cu oamenii din echipă, cu angajații. În schimb, folosește termeni legați de producerea de rezultate și rezolvare.”
• „Din perspectiva mea, rolul antreprenorului, al directorului general sau al managerului într-o ședință de lucru ar trebui să fie următorul:
– să stabilească un cadru al ședinței
– să ofere instrumente de lucru
– să observe interacțiunea echipei”
• „Oamenii performanți din firmă, așa-zișii «campioni ai organizației», stârnesc de multe ori invidie și reticență, ceea ce îi marginalizează în cadrul echipei. Dacă nu ai o echipă cu mai mulți oameni performanți, tendința celor neperformanți este ori să se uite la ei ca la niște idoli crezând că nu vor putea ajunge niciodată la acel nivel, ori să-i critice, să le pună bețe-n roate și să nu colaboreze. Eu recomand ca în ședințele unde participă și cei extrem de performanți, dar și cei neperformanți, să le acorzi șansa «campionilor» să împărtășească din experiența lor, comportamentele și acțiunile care i-au făcut să aibă succes și astfel ceilalți să aibă ocazia să se inspire. Totodată, poți facilita ca ei să lucreze împreună, unii să-și împărtășească modul de lucru, iar ceilalți să poată adresa întrebări și să afle cum pot ajunge și ei la performanța la care au ajuns angajații cu realizări.”
• „Îți mai aduci aminte de ce ai devenit antreprenor? Ai pornit o afacere ca să fii mai liber decât atunci când erai angajat. Și totuși, acum ești mai puțin liber decât atunci când erai angajatul cuiva. De obicei, acest lucru se întâmplă atunci când nu ai oameni în firmă care să preia din atribuții. Fie nu îi ai, fie nu vrei sau nu știi cum să delegi eficient, așa că nu uita să aplici, după ce ai citit această carte, metoda delegării rezultatelor așteptate. Libertatea ta devine un vis îndepărtat în momentul în care te implici mult prea mult în activitatea operațională și îți asumi prea multe roluri în firmă.”
Volumul „Bani și libertate”este acum disponibil pentru precomandă, cu 25% reducere, AICI.