Cine ar fi crezut că o practică atât de modernă precum coachingul poate n-ar fi existat astăzi, dacă un meșter căruțar din veacul al XV-lea n-ar fi născocit, în satul unguresc Kocs, o mândrețe de trăsură adoptată cu entuziasm fulgerător de-a lungul și de-a latul Europei în secolul următor? Etimologic vorbind, aceasta este originea cuvântului englezesc coach (folosit și în română ca atare), iar saltul semantic se explică prin umorul studenților de la Oxford, care pe la 1830 au ajuns să folosească cuvântul, în argoul lor, cu sensul de „instructor care trece, transportă, «cară» un student (cu bine) printr-un examen”. De-acolo la performanța de top pe care coach-ul (îndrumătorul, sfătuitorul personal al) profesioniștilor de azi le-o facilitează coachee-lor, drumul e destul de drept. Iar noi ne putem bucura de călătoria la mare altitudine către performanță având drept ghid o carte remarcabilă, salutară și foarte plăcută: Semizei, extratereștri și oameni obișnuiți. Lecții din coaching pentru performanță, de Paul J.R. Renaud.
Cuprins
Un autor canadian sufletește român
Paul Renaud trăiește în Ottawa (Ontario) și iubește necondiționat coachingul. Crede că are un talent înnăscut pentru asta și, pe de altă parte, îi pasă de oameni și de dezvoltarea lor – pe scurt, coachingul este o îndeletnicire care îi și face plăcere, pentru care și are abilități.
Oficial, și-a început cariera de coach în 2007, formându-se la NeuroMindfulness Institute, pentru ca de atunci să devină membru al Federației Internaționale de Coaching și să lucreze cu manageri din toate domeniile (de la bancar la legal, software și telecomunicații), de pe cinci continente. Printre clienții săi se numără profesioniști din companii precum Google, Coca-Cola, ING, Philips.
Și Bitdefender. Și eMag. Căci Paul are, nu de azi, de ieri, o slăbiciune pentru România. Nu doar că era un adolescent îndrăgostit de o mică zeiță ivită în Montréal în 1976, pe numele său Nadia Comăneci; nu doar că a lucrat cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român; nu doar că e un mare admirator al antrenorului Octavian Bellu, pe care l-a intervievat amănunțit pentru Semizei…; dar este și căsătorit cu o româncă, Maria Andrei: parteneră de afaceri, „cea mai bună prietenă, director creativ și suflet-pereche”.
Ce este coachingul, mai exact?
Este o formă de dezvoltare personală și profesională în care un expert calificat numit coach asistă, ca facilitator al învățării, un coachee (de regulă, manager, lider, dar și simplu angajat – un profesionist) în procesul său de conștientizare și auto-descoperire. Procesul are de obicei în vedere niște obiective specifice și niște parametri de succes clar definiți, și este menit să îl ajute pe client să deprindă atitudinea, comportamentele, cunoștințele și abilitățile necesare pentru a atinge acele obiective.
Iată și definiția „de manual”: „Coachingul înseamnă deblocarea potențialului unui om de a-și maximiza performanța” (John Whitmore). Rădăcinile sale pot fi reperate într-un curent ideatic inițiat în anii ’60, Human Potential Movement, preocupat de educarea adulților și care nutrea convingerea că orice bebeluș se naște cu un potențial de inteligență mai mare ca al lui Leonardo da Vinci, doar că în viață nu întrebuințăm decât 10% din acel potențial.
Astăzi, coachingul se practică într-o sumedenie de domenii de activitate (sport, actorie, medicină, business, educație, dating, politică ș.a.m.d.), este reglementat prin coduri etice și standarde supervizate de organizații de profil (International Coaching Federation, Association for Coaching, European Mentoring and Coaching Council ș.a.) și presupune niște abilități bine definite (ascultare activă, interogare structurată, clarificare, reformulare cu un scop), menite să îl ajute pe client să își schimbe perspectiva și să descopere noi abordări pentru țintele propuse.
Înrudit cu mentoratul, consilierea și trainingul, coachingul se deosebește totuși decisiv de acestea prin faptul că are drept scop precis îmbunătățirea performanței, se concentrează pe „aici și acum”, articulează un parcurs concret pentru atingerea performanței prin sub-divizarea acesteia în taskuri mici, progresive, și se bazează pe capacitatea-cheie a coach-ului de a pune clientului întrebările potrivite pentru ca acesta să descopere singur soluții.
Semizei, extraterești, oameni obișnuiți și acest meseriaș coach-autor
Cea de a doua carte scrisă de Paul Renaud, proaspăt publicată de Curtea Veche (în traducerea Elenei Tătaru și având-o ca redactor pe Bianca Vlad), este ca o sesiune de coaching cu un profesionist prietenos și cunoscător, țesută în jurul figurii – mitice și tangibile, aspiraționale și practicabile – a olimpicului ca performer prin excelență.
Lectura se transformă într-o întâlnire cu un coach care se pricepe de minune, cu talent natural și ușurință, să te facă curios/curioasă, să te inspire, să te motiveze, să îți insufle admirație și ambiție, să îți pună la îndemână o bogăție de exemple și pilde, să te facă să te gândești și, mai presus de orice, să te facă, în final, să simți că acum ești mai capabil/ă de a atinge tu însuți/însăți performanța de top pe care o ai în vedere.
Structurat în două părți și douăzeci de capitole, volumul cuprinde 14 instrumente și metode pentru îmbunătățirea performanței, sfaturi super practice (cum să ne ocupăm de inboxul supraîncărcat atunci când ne întoarcem din concediu, ce cărți folositoare să mai citim, etc.), fiind totodată un util caiet de lucru. Căci la finalul fiecărui capitolului se listează un set de întrebări-cheie pentru conștientizare/auto-descoperire și un alt set de întrebări recapitulative însoțite de o pagină cu rânduri numerotate, pentru notițe.
În fine, ca cititor român, nu poți să nu simți un sănătos fior de mândrie meritocratică, atunci când constați cu câtă simpatie scrie autorul nord-american despre doi iluștri compatrioți de-ai noștri din lumea sportului și ce spațiu generos le acordă în carte!
10 extrase relevante
• „Folosind trei arhetipuri sau modele – semizeul, extraterestrul și omul obișnuit –, îți voi sugera contextul în care te-ai potrivi în calea ta spre succes. Îți voi arăta cum oricine poate stăpâni instrumentele necesare atingerii performanței de top. Experiența mea de observare a oamenilor mi-a arătat, fără nicio urmă de îndoială, că toți avem un talent latent, care adesea așteaptă să fie descoperit. Însă chiar dacă avem motivația să devenim mai buni la ceva, uneori această motivație nu este de ajuns. E necesar să fie adăugate și alte ingrediente. Această carte conține rețeta.”
• „Dacă practica este lucrul care te face mai bun, atunci ea este și cheia pentru a stabili diferența dintre semizei, extratereștri și oameni obișnuiți? Sau, altfel spus, dacă oamenii obișnuiți exersează timp de 10 000 de ore […], pot ei să copieze caracteristicile semizeilor sau extratereștrilor? […] Și astfel observăm că oameni aparent obișnuiți pot deveni speciali prin muncă asiduă și angajament. Unii dintre ei nu fac lucruri doar bune, ci și extraordinare.”
• „Vizualizează-te făcând, perseverând și reușind în ceea ce ți-ai propus. […] Prin intermediul imageriei mintale sau al vizualizării, deoarece te vezi câștigând, efectiv îi ceri universului ceea ce îți dorești. […] Am descoperit că în discuțiile despre meritele imageriei mintale este tot mai puțin vorba despre spiritualitate sau inexplicabil și tot mai mult despre capacitatea noastră de a accesa potențialul neutilizat al creierului, ceea ce ne-ar oferi mai mult control și, în cele din urmă, mai mult succes. Mintea poate obţine tot ceea ce concepe, cu condiţia să creadă cu ardoare.”
• „Folosesc conceptul de eroi deoarece coachingul este despre schimbare. În cazul multor lideri experimentați, ceea ce e necesar să se schimbe este comportamentul lor. Odată ce cădem de acord care trăsătură a comportamentului lor trebuie schimbată, stabilim un plan, iar clienții își iau angajamentul să facă acea schimbare. Dacă au în continuare o problemă cu schimbarea acelei trăsături până în punctul în care renunță sau renegociază nevoia de schimbare, le pun următoarea întrebare esențială: «Spune-mi: ce ar face eroul tău într-o situație similară?» De obicei, clienții mei șovăie și se gândesc câteva clipe, apoi zâmbesc și, reînnoindu-și angajamentul luat, spun ceva de genul: «Eroul meu ar avea curajul să facă acea schimbare în comportamentul său – nu s-ar da bătut.» Perspectiva eroului triumfă întotdeauna.”
• „… nu câștigi nimic fără durere. Pentru a-ți atinge potențialul, e nevoie să te suprasoliciți și să îți depășești limitele.”
• „Coachingul în afaceri este procesul care scoate la suprafață experiențe personale și răspunsuri de la cel instruit. Punctul central este dezvoltarea unor aspecte clare. Coachingul este o discuție despre scopuri, puncte forte, potențial, perspective și acțiune. Un coach nu oferă sfaturi, nici nu îi spune ce să facă celui pe care îl instruiește – ține de cel instruit să găsească răspunsurile. Coachingul scoate la iveală punctele slabe, acele obiceiuri deranjante pe care nu le observi și care te țin pe loc în carieră. Coachingul nu este despre consultanță sau mentorat. Nu poți estima sau înțelege puterea unui coach până nu încerci și simți pe pielea ta ce este coachingul.”
• „Conform celor spuse de Octavian [Bellu], ca să faci performanță de top ai nevoie de abilități, talent și dorință. […] Atunci când am aflat că Octavian a antrenat mulți sportivi care nu câștigaseră medalii de aur, am vrut să îl întreb ce alte atribute sau elemente importante sunt necesare pentru ca sportivul să câștige o medalie de aur. «Pragmatismul, sinceritatea, creativitatea, imaginația, curajul, credibilitatea, spontaneitatea, cunoștințele temeinice, o comunicare deschisă, un spirit puternic, lipsa complexelor de orice fel, o filozofie accesibilă adaptată realităților, intuiție, tact pedagogic, perfecționism, dezvoltare personală, versatilitate și rezistență mintală.»”
• „Pe clienții care vor o schimbare de carieră îi provoc cu două întrebări simple, dar fundamentale: «Ce îți place să faci?» și «La ce ești bun?». Devii fenomenal dacă le combini pe amândouă.”
• „În activitatea de coaching, există două momente care creează o schimbare de comportament sistemică și pe termen lung: conștientizarea și responsabilitatea. Conștientizarea este acel moment magic iluminator când îți dai seama că faci ceva care îi deranjează pe alții, fie la serviciu, fie într-un cadru social. Dacă îți întrebi semenii și părțile implicate, ei te vor ajuta să descoperi «punctele oarbe» […]. Crearea conștientizării devine vindecătoare, ceea ce în esență înseamnă că ai decis să îndrepți lucrurile. Responsabilitatea înseamnă, pe scurt, să preiei învățarea din etapa conștientizării și să faci ceva diferit […].”
• „În mediul profesional, atitudinea poate însemna o diferență majoră. Nu te naști cu atitudine. Este ceva care rezultă după ce îți dezvolți un tipar mintal potrivit, optimism și dăruire. Atitudinea înseamnă să încerci ceva ce nu ai mai făcut, indiferent de rezultate. Înseamnă să găsești soluții la o problemă, în loc să găsești probleme. Înseamnă să ajuți pe cineva fără să simți nevoia să ți se recunoască faptele sau să fii lăudat. Atitudinea înseamnă să te asiguri că echipa câștigă, nu individul. Înseamnă să nu te plângi de muncă, șef sau colegi, din moment ce lamentările se transformă rapid într-un obicei. Înseamnă să nu renunți absolut niciodată.”
Volumul „Semizei, extratereștri și oameni obișnuiți. Lecții din coaching pentru performanță” costă 44,25 lei și poate fi achiziționat online de AICI.