Cum recunoști și cum te protejezi de bolile cauzate de stres

Ce este stresul?

Stresul este o reacție umană normală pe care organismul o are atunci când se produc diferite schimbări în viața unei persoane, declanșând răspunsuri fizice, emoționale și psihice. De fapt, corpul uman este conceput pentru a experimenta stresul și a reacționa la acesta.

Răspunsurile la stres ajută organismul să se adapteze la situații noi. Stresul poate fi pozitiv, menținându-ne atenți, motivați și pregătiți să evităm pericolul. Dar stresul se poate transforma într-o problemă de sănătate atunci când devine o practică zilnică. Tehnicile de management al stresului ne pot ajuta să înțelegem psihologia acestuia și să facem față schimbărilor într-un mod mai sănătos.

Care sunt cauzele stresului

Sentimentul de stres este în mod normal declanșat de lucruri care se întâmplă în viața de zi cu zi și care implică:

• acțiunile frecvente, îndeplinite sub presiune;
• lipsa controlului asupra rezultatului unei acțiuni;
• responsabilitățile copleșitoare;
• activitatea profesională intensă;
• confruntarea cu schimbări majore;
• teama instaurată cu privire la anumite activități/acțiuni desfășurate;
• dezechilibru între viața profesională și cea personală;
• lipsa unei activități profesionale sau a unor schimbări în viață;
• viața cotidiană trăită în condiții de incertitudine;
• problemele de familie și relații, căsnicii nefericite, divorț;
• problemele cronice de sănătate.

Care sunt simptomele stresului

Simptomele fizice ale stresului includ:

• creșterea pulsului și a ritmului respirației;
• dureri de cap, amețeli sau tremurături;
• hipertensiune arterială;
• tensiune musculară sau încleștarea maxilarului;
• transpirație sau frisoane;
• auz înfundat;
• durere cronică;
• dureri musculare;
• fotofobie;
• dureri lombare;
• senzație de „nod în gât”;
• epuizare sau probleme cu somnul;
• oboseală cronică;
• probleme digestive precum constipație, arsuri la stomac, diaree;
• tulburări digestive precum sindromul de intestin iritabil;
• modificări ale apetitului și creșterea în greutate;
• scăderea rezistenței la răceli, gripă, infecții;
• sistem imunitar slăbit;
• modificări ale ciclului menstrual;
• probleme sexuale;
• modificări ale libidoului;
• declanșarea alergiilor, astmului sau artritei;
• căderea părului.

Simptomele cognitive ale stresului includ:

• probleme de memorie;
• senzația de dezorientare;
• confuzie;
• lentoare în gândire;
• capacitate redusă de analiză sau înțelegere;
• dificultatea de a calcula, de a stabili priorități sau de a lua decizii;
• dificultatea de concentrare;
• atenția limitată;
• pierderea obiectivității;
• gânduri obsesive legate de dezastre sau accidente posibile.

Simptomele psihologice sau emoționale ale stresului includ:

• senzație euforică sau de invulnerabilitate;
• abnegație;
• anxietate sau teamă;
• teamă cu privire la siguranța de sine sau a altora;
• iritabilitate sau furie;
• neliniște și atacuri de panică;
• tristețe, durere sau depresie;
• vise intense;
• senzație de vinovăție;
• senzație de neajutorare sau lipsa de speranță;
• senzație de izolare, pierdere, abandon;
• apatie;
• senzația de a fi înțeles greșit sau de a fi neapreciat.

Simptomele sociale ale stresului includ:

• retragerea sau izolarea de oameni;
• dificultăți de ascultare;
• dificultatea de a împărtăși idei;
• dificultatea de a se angaja în rezolvarea reciprocă a problemelor;
• senzația de vină;
• atitudinea critică;
• dificultate în a oferi sau a accepta sprijin sau ajutor;
• lipsa de răbdare sau de respect față de ceilalți.

Câte tipuri de stres există

• Stresul acut–tip de stres pe termen foarte scurt, cu care ne întâlnim cel mai adesea în viața de zi cu zi. Tensiunea arterială poate crește, se pot declanșa migrene sau chiar o durere în piept. Alte simptome posibile includ: iritabilitate, anxietate, tristețe, dureri de cap/de spate și probleme intestinale. Acestea pot apărea pentru o perioadă scurtă de timp și dispar atunci când nu mai există stres.
• Stresul cronic–tip de stres care pare nesfârșit și inevitabil. Acesta poate apărea pe fondul unor probleme serioase de viață care nu pot fi controlate de noi direct: viața precară, abandon în copilărie etc. Dacă ați avut o copilărie traumatizantă, s-ar putea să experimentați stresul cronic și în condiții în care nu vă mai confruntați direct cu problemele pe care le-ați avut în acea perioadă a vieții. Indiferent de cauza care a dus la instalarea stresului cronic, mulți oameni nu mai luptă pentru schimbare și încep să se acomodeze cu această stare de fapt.
• Stresul acut episodic– este un tip de stres care se manifestă repetat și agresiv și tinde să devină un mod de viață. Unii oameni experimentează „minicrize” de stres acut în mod regulat și trăiesc într-o stare permanentă de tensiune și suferință. Dacă nu este gestionat la timp, stresul acut episodic poate contribui la declanșarea unor boli grave, cum ar fi bolile cardiovasculare sau depresia clinică.
• Eustres–un tip pozitiv de stres care ne poate menține „energizați“, precum participarea la un concurs cu premii sau la un maraton.

Care sunt efectele stresului puternic asupra sănătății

Stresul prelungit pune corpul într-o stare continuă de încordare, de pregătire pentru acțiune fizică. Atunci când corpul nu are timp să restabilească echilibrul, acesta devine suprasolicitat și sistemul imunitar slăbește, făcându-ne vulnerabili la apariția unor afecțiuni. Multe procese corporale esențiale sunt perturbate și riscul de apariție a unor probleme de sănătate crește exponențial.

Printre cele mai cunoscute efecte ale stresului puternic asupra sănătății se numără:

• tulburările de memorie;
• depresia;
• afecțiuni ale pielii, cum ar fi eczemele;
• dificultățile de somn;
• obezitatea;
• bolile cardiovasculare;
• problemele digestive;
• bolile autoimune.

Cum scapi de stres?

Pentru a gestiona stresul pe tot parcursul zilei și pentru a evita apariția unor boli legate de această stare, este esențial să aplicăm diferite tehnici și practici de management al stresului și de dezvoltare personală. Printre cele mai simple practici se numără:

• eliberarea tensiunii fizice prin statul în picioare în timpul lucrului, mersul pe scări sau plimbările în aer liber de 5-10 minute;
• utilizarea căștilor pentru a asculta muzică la locul de muncă, pe durata mersului cu mijloace de transport sau în timpul pauzei de masă;
• abordarea unor discuții libere despre o problemă stresantă pentru a scăpa de anxietatea asociată cu aceasta și pentru a găsi eventuale soluții;
• efectuarea unor pauze de la fluxul de știri cotidiene și de la dispozitivele electronice (telefon, TV, computer);
• efectuarea unor pauze pentru a permite corpului să se odihnească.

Dacă și tu te simți stresat, iată câteva strategii care pot ține stresul la distanță:

Exersați să fiți simpli și asertivi în comunicarea cu ceilalți

Dacă oamenii solicită lucruri nerezonabile sau nerealiste, fiți pregătit să le spuneți cum vă simțiți și să le spuneți „Nu”. Acceptați că nu puteți controla totul. Găsiți formule prin care să renunțați la griji cu privire la situațiile pe care nu le puteți schimba. Învățați să spuneți „Nu” responsabilităților suplimentare atunci când sunteți prea ocupat sau stresat. Pentru mai multe sfaturi, citiți volumul Când corpul spune nu: costul stresului ascuns de Gabor Mate și Ghidul de supraviețuire în universul profesional de Jacques Salome.

Utilizați tehnici de relaxare

Este posibil să știți deja ce vă ajută să vă relaxați, cum ar fi să faceți o baie, să ascultați muzică sau să mergeți într-o plimbare prin parc. Dacă știți că o anumită activitate vă ajută să vă simțiți mai relaxat, asigurați-vă că vă acordați timp pentru aceasta. Încercați activități de relaxare, cum ar fi meditația, yoga, tai chi, exercițiile de respirație și relaxarea musculară. Pentru mai multe sfaturi, citiți Puterea prezentului. Ghidul practic de Eckhart Tolle.

Dezvoltați-vă interesele și pasiunile

Găsirea unei activități complet diferite de lucrurile care vă provoacă stres este o modalitate excelentă de a scăpa de presiunile din viața cotidiană. Dacă stresul vă face să vă simțiți singur sau izolat, hobby-urile pot fi o modalitate bună de a cunoaște oameni noi.

Acordați-vă timp pentru prieteni

O discuție cu prietenii vă poate ajuta să vă simțiți mai pozitiv și mai puțin izolat. Abordați subiecte legate de lucrurile cu care vă confruntați pentru a vă ajuta să păstrați o perspectivă de ansamblu asupra situației și puteți face același lucru pentru ei. Comunicarea și buna dispoziție vor produce hormonii care vă ajută să vă relaxați.

Găsiți echilibru în viața personală

S-ar putea să descoperiți că o parte a vieții, cum ar fi locul de muncă sau îngrijirea copiilor mici, vă ocupă aproape tot timpul și energia. Încercați să luați o decizie pentru a vă concentra o parte din energie asupra altor părți ale vieții, cum ar fi prietenii sau hobby-urile. Nu este ușor, dar acest lucru poate ajuta la disiparea presiunilor din viață și poate face totul să se simtă mai ușor.

Rezolvați conflictele, dacă este posibil

Deși acest lucru poate fi uneori greu, discuția cu un manager, coleg sau membru al familiei despre problemele din relația cu ei vă poate ajuta să găsiți modalități de a merge mai departe. Pentru mai multă inspirație, puteți citi volumul Rezolvă conflictele din viața ta de Dale Carnegie.

Odihniți-vă suficient

Stresul poate provoca probleme de somn. Odihna suficientă vă poate ajuta să vă simțiți mai capabili să faceți față situațiilor dificile. Revoluția somnului de Arianna Huffington vă poate ajuta în acest demers.

Fiți activi

A fi activ fizic este important și pentru sănătatea fizică și pentru cea psihică. Chiar și unele mici schimbări, precum plimbările regulate în aer liber sau practicarea unui sport ușor, vă pot ajuta să vă simțiți mai puțin stresați.

Mâncați sănătos

Când sunteți stresat, puteți fi tentant să săriți peste mese sau să mâncați prea multe alimente procesate industrial. Aveți grijă de propriul corp în fiecare zi și acordați atenției sfaturilor din volumul Am mâncat. O fi păcat? de Mihaela Bilic.

Recompensați-vă pentru realizări

Chiar și finalizarea unor lucruri mărunte poate fi un moment de sărbătorit. Ați putea să vă plimbați, să citiți o carte, să vă răsfățați cu mâncarea care vă place după ce ați îndeplinit o sarcină.

Fiți îngăduitori cu voi înșivă

Este sfatul pe care trebuie să-l puneți în aplicare atunci când simțiți că ați făcut o greșeală sau nu obțineți ceva ce ați sperat. Încercați să vă amintiți că nimeni nu e perfect, iar a pune o presiune suplimentară pe voi înșivă nu vă ajută. Aplicați, de exemplu, terapia prin compasiune.

Faceți o schimbare de peisaj

S-ar putea să vreți să ieși în oraș, să mergeți la un prieten sau la o cafenea pentru o pauză – chiar dacă este doar pentru o perioadă scurtă de timp.

Luați o pauză mai lungă sau mergeți în vacanță

Timpul petrecut departe de rutina obișnuită vă poate ajuta să vă relaxați și să vă simțiți odihnit. Chiar și petrecerea unei zile într-un loc diferit vă poate ajuta să vă simțiți mai capabili să vă confruntați cu stresul.

Concluzie

Expunerea la stres prelungit poate crea o serie de probleme de sănătate și poate conduce la declanșarea unor boli severe. Aceste consecințe pot fi evitate prin învățarea unor practici de gestionare, de management al stresului și de echilibrare a vieții personale pe care le puteți găsi și în pachetul de stress relief conceput special pentru dumneavoastră.