Acum citești
De la transplantul de suflet la romanul pandemic. 8 incitante apariții noi la Curtea Veche, vara aceasta

De la transplantul de suflet la romanul pandemic. 8 incitante apariții noi la Curtea Veche, vara aceasta

Aparitii noi la Curtea Veche/2023

A doua jumătate a anului 2023 aduce amatorilor de carte care urmăresc prestația Curtea Veche Publishing câteva noutăți care atrag atenția. Pe lângă ficțiune, cu două romane aproape diametral opuse, unul satiric, celălalt – psihologic, noile apariții ating domeniile parentingului și al dezvoltării personale (inclusiv spirituale), ba chiar fac o incursiune pe tărâmul difuz al  transdisciplinarității, cu un volum despre o oribil de fascinantă inițiativă neurochirurgicală din timpul Războiului Rece. Să le „răsfoim” puțin pe toate.

1) De ce medităm. De la știință la practică, de Daniel Goleman și Tsoknyi Rinpoche

Numele lui Daniel Goleman a devenit sinonim cu expertiza în domeniul inteligenței emoționale. Colaborator pe termen lung al prestigiosului The New York Times, Goleman a fost de două ori nominalizat la Premiul Pulitzer, a primit Premiul pentru Întreaga Carieră de la American Psychological Association și se numără printre cei mai influenți 10 gânditori, potrivit Wall Street Journal. Pe de altă parte, Tsoknyi Rinpoche provine dintr-o respectată familie de clerici budiști și are o experiență de peste 30 de ani ca îndrumător spiritual în tradiția budistă tibetană și ca profesor de meditație. Activitatea lui de administrator al unui număr de 50 de centre spirituale din Tibet, Nepal și India a inspirat realizarea documentarului „Blessings: The Tsoknyi Nangchen Nuns of Tibet”, narat de Richard Gere.

Sunt două mari personalități, unul de la Vest, altul de la Est, care se întâlnesc în acest volum despre virtuțile vindecătoare ale practicii meditației. Învățăm de la ei cum exercițiile de meditație corespund unor transformări dovedite de neuroștiințe și primim instrucțiuni, îndrumare, sfaturi, instrumente de lucru și chiar exemple cu valențe anecdotice pentru a ne elibera de tiparele negative care ne afectează emoțiile, gândurile și relațiile. Aceia dintre noi deja familiarizați cu practica meditației vor descoperi un nou nivel de înțelegere, pe când „novicii” se vor bucura de ghidaj la fiecare pas în efectuarea diverselor exerciții. Și unii, și ceilalți vor simți că scopul acestei lucrări este să modeleze oameni sănătoși în cel mai larg sens al cuvântului (echilibrați, limpezi, plini de energie), și că el e atins. 

2) Mr. Humble și dr. Butcher. Un cap de maimuță, neurologul Papei și transplantarea sufletului, de Brandy Schillace

Versul ei preferat, mărturisește Brandy Schillace, care și-a obținut doctoratul în literatura sec. XVIII la Universitatea Case Western Reserve (2010), îl are ca autor pe Walt Whitman: „I contain multitudes”. Schillace se identifică atât ludic-personal cu acest mesaj („exist în spațiile mediane pline de contradicții, frânturi de materie astrală, aspecte ale ambelor genuri și poate chiar dragoni și vampiri”), cât și profesional. Se definește drept „universitară alternativă” („alternative academic”/alt-ac) cu un interes special pentru bizarerii științifice și cercetare în măruntaiele bibliotecilor și arhivelor, operând la intersecția dintre medicină, istorie și literatură.

Mr. Humble și dr. Butcher este povestea unui „doctor Frankestein” al secolului XX: Robert J. White, un reputat neurochirurg american co-fondator al Comisiei de Bioetică a Vaticanului, care era convins că sufletul există în creier și că, prin urmare, un transplant de cap echivala cu un transplant de suflet. În timpul carierei sale nu și-a putut testa convingerea, din fericire, decât pe subiecți non-umani: în 1970, după o intervenție chirurgicală de 18 ore, White a reușit să transplanteze capul maimuței A pe corpul decapitat al maimuței B, iar creatura rezultantă a trăit nouă zile înainte ca trupul receptor să respingă transplantul. Implicațiile colosale ale acestui demers reprobabil oripilează și fascinează în egală măsură, provocând dileme acute în științe, ca și în religie…   

3) Compasiunea de sine feroce. Cum pot femeile să-si valorifice bunătatea ca să se facă auzite, să-și revendice puterea și să prospere, de Kristin Neff

Interesată de budism încă din liceu, Kristin Neff, actualmente profesor asociat la Universitatea din Texas-Austin, și-a obținut doctoratul în dezvoltare morală la Universitatea din California-Berkeley, iar în timpul studiilor postdoctorale la Universitatea din Denver a introdus conceptul de compasiune de sine în lumea academică. Dr. Neff a făcut cercetări de pionierat în acest nou domeniu, a creat o scală de măsurare a autocompasiunii, a înființat organizația non-profit Center for Mindful Self-Compassion și, alături de colegul său Christstopher Germer, a pus bazele unui program de training de 8 săptămâni despre compasiunea de sine, accesat de mii de formatori din toată lumea.

Compasiunea de sine feroce, carte elogiată de Angela Duckworth, Sharon Salzberg și alte personalități din domeniul dezvoltării personale, urmează unui prim volum despre autocompasiune și detaliază două concepte complementare: compasiunea blândă, asemănătoare cu grija unei mame pentru copilul său, o energie caldă, vindecătoare, care ne permite să ne acceptăm așa cum suntem, cu suferințele și imperfecțiunile noastre; și compasiunea feroce, similară cu protecția oferită de o ursoaică puilor ei, o energie care ne impulsionează să trecem la acțiune pentru a ne apăra împotriva vătămării, nedreptăților sau intruziunilor. Conceptul de compasiune de sine feroce, ca și cartea, se adresează în principal femeilor și sunt menite să le capaciteze pe acestea a depăși niște bariere istorice și a găsi puterea de auto-afirmare. Însă exercițiile, ideile și practicile recomandate în această carte pot fi relevante, punctează autoarea, și pentru bărbați.

4) Prietenii noștri, de Gary Shteyngart

Copil sovietic crescut în Leningrad cu o statuie a lui Vladimir Ilici înălțându-se în piața de lângă locuința sa, Gary Shteyngart a emigrat în Statele Unite la vârsta de 7 ani, s-a stabilit împreună cu familia în Queens, New York, s-a licențiat în politică la Oberlin College din Ohio și a ajuns în câțiva ani un redutabil autor de romane satirice cu fibră autobiografică. În singura sa scriere de non-ficțiune, Little failure: a memoir (2014), romancierul creionează o relație cu părinții marcată mai degrabă de lipsă de iubire și o copilărie afectată de astm și de o dureroasă circumcizie târzie – dar o face cu genul de umor caustic care i-a devenit element stilistic definitoriu.

Prietenii noștri este cel mai recent roman al său, declarat una dintre cele mai bune cărți ale anului 2021 de către The New York Times Book Review, Financial Times, The Washington Post, Time ș.a. „Marele roman american pandemic”, cum l-a descris Kirkus Reviews, relatează viața laolaltă, în izolare timp de șase luni într-o casă de la țară, a opt prieteni nu lipsiți de mici idiosincrazii. Gazde, un romancier și soția lui psihiatră, de obârșie ruși, cu fetița lor înnebunită după muzica pop coreeană. Oaspeți: un scriitor indo-american ratat; creatoarea putred de bogată a unei aplicații care face lumea să se îndrăgostească, americancă de origine coreeană; vărul ei îndepărtat, un dandy cu triplă cetățenie; o fostă studentă nurlie de-ale romancierului; și un actor pentru ale cărui celebritate, succes și vino-ncoa cuvintele sunt sărace. Pe scurt, un teren uman minat cu amoruri, trădări și tot explozibilul emoțional impus de autoizolare.

5) Oare sunt hipersensibil? Despre o putere subestimată, de Fabrice Midal

Autor al bestsellerului Foutez-vous la paix!, formator și filosof din spița culturală a gânditorilor Greciei Antice, pentru care filosofia servește la a ne ajuta să ne ducem mai bine viața de zi cu zi, Fabrice Midal a fondat RESO – L’École de méditation (Paris), un spațiu laic în care se cultivă mindfulness, încrederea și bunăvoința. Totodată, el ține cursuri online despre meditație, devenire, regăsirea de sine, hipersensibilitate sau „arta de a fi fericit”, și realizează un podcast numit Dialogues, unde explorează ideile scriitorilor și gânditorilor care îi sunt invitați. Fabrice Midal este fără îndoială unul dintre cei mai importanți profesori de meditație din Europa.

Oare sunt hipersensibil? se dorește un volum-interogație. A fi hipersensibil înseamnă a trăi permanent sub zodia excesului: prea mult zgomot, prea multe senzații, prea multe gânduri, prea multe emoții – prea mult simțit și prea intens, la oameni cu prea puțin sânge-rece și prea ușor impresionabili… Chiar așa să fie? Autorul se lansează într-o anchetă ce cumulează perspectivele asupra hipersensibilității ale unor oameni de știință, neurologi, antropologi, psihologi, istorici, fizicieni și filosofi, pentru a ne îndrepta spre următoarea concluzie: hipersensibilitatea poate fi un dar. Care poate fi exploatat, fructificat. Întocmai ca o enormă șansă. Prin ce mijloace și cum, este rostul acestui volum să clarifice, prin conținut limpede și curgător, rezumate cu puncte-cheie la finalul capitolelor și exerciții practice.

6) Creativitate. Rolul fluxului în psihologia descoperirii și a inventării, de Mihaly Csikszentmihalyi

Născut într-o familie originară din satul harghitean numit azi Mihăileni și fiu al unui diplomat maghiar detașat în Italia și deposedat de cetățenie de către regimul comunist instalat în Ungaria după 1948, Mihaly Csikszentmihalyi a fost nevoit să lucreze în restaurantul familiei din Roma, înainte ca, sedus de scrierile lui Carl Jung, să decidă să studieze psihologia acolo unde ea se preda ca disciplină distinctă: în Statele Unite. Ascensiunea lui în domeniul ales a fost rapidă, cu un doctorat la Universitatea din Chicago, unde ulterior a ajuns șeful Catedrei de Psihologie. Pentru contribuția sa la studierea fericirii, în special prim prisma conceptului transcultural de „flux”, pe care el însuși l-a elaborat pentru a descrie starea de concentrare intensă, de uitare de sine, de estompare a trecerii timpului și de bucurie pură în care intră artiștii în timp ce creează, Csikszentmihalyi a fost numit Gânditorul Anului (2000) și distins cu premiile Clifton Strength (2009) și Széchenyi (2011).

Articol recomandat
carte de self-help

Studiul dedicat procesului creativ pe care Csikszentmihalyi l-a publicat în 1996 rămâne lucrarea de referință clasică în ce privește creativitatea, ea adresându-se atât universitarilor, cât și cititorilor obișnuiți fascinați de actul, de resorturile și de importanța creației. Teza principală a cărții este aceea că bucuria creatoare a pictorului aflat în fața șevaletului sau a omului de știință experimentând în laboratorul său merită explorată, transferată și utilizată pentru a îmbogăți viața oamenilor. Pe baza a treizeci de ani de cercetare dedicată și a zeci de interviuri cu poeți și artiști, politicieni și lideri din business, biologi și fizicieni, cartea demontează mitul „geniului creator chinuit” și pledează pentru cultivarea creativității spre beneficiul fiecărui individ, spre beneficiul societăților și al lumii.

7) Ghidul tău pentru primii ani de viață ai copilului, de la Mayo Clinic

Cu aproape 5000 de medici și cercetători afiliați studiind cele mai bune practici și transferuri de succes ale ultimelor descoperiri din laborator în clinică, Mayo Clinic publică anual peste 10.000 de cărți și articole despre o pleiadă de subiecte din domeniul sănătății, de la hipertensiune la îngrijirea bebelușilor. Organizația fondată de doctorul de origine britanică William Worrall Mayo (1819-1911) s-a dezvoltat uluitor în secolul XX, pentru a ajunge astăzi o instituție medicală indiscutabil prestigioasă, cu trei ramuri de activitate (îngrijire medicală, educație și cercetare), peste 75.000 de angajați, trei campusuri majore în Minnesota, Arizona și Florida, și peste 15 reprezentanțe în afara SUA.  

Ghidul de față cuprinde absolut tot ce trebuie să știe un părinte despre creșterea bebelușului între 0 și 3 ani: screeninguri neonatale, alăptare și reflux, hrană solidă și masa în familie, scutece și folosirea oliței, îmbăiere, tăierea unghiilor, circumcizie și îngrijirea pielii, haine și spălarea lor, dormitul, plânsul și liniștirea, formarea relației filiale/parentale, joaca, vaccinarea, alegerea creșei sau a bonei, călătoritul cu mașina și avionul, siguranța copilului în diverse medii cotidiene, măsuri pentru situații de urgență și accidente (sângerări, arsuri, lovituri, etc.) dezvoltarea fizică, motrice, mintală și socio-emoțională a copilului, cu fiecare lună, bolile obișnuite ale copilăriei ș.a.m.d. Volumul acordă atenție și părinților, oferind informații despre adaptarea la noul stil de viață, despre parentingul în echipă sau ca părinte unic, despre rolul fraților și al bunicilor, iar împrejurările speciale cum ar fi adopția sau existența unor dizabilități nu sunt nici ele ignorate.         

8) Ne răspândim, de Iain Reid

Scriitorul canadian care mărturisește că „de multe ori, scrisul mă face să mă simt neinteligent și semi-inutil”, și care și-a început cariera cu două volume autobiografice, este, în fapt, un as thrillerului psihologic. Mai precis: al thrillerului psihologic excepțional de ecranizabil. Căci câștigătorul de Oscar Charlie Kaufman i-a transformat prompt romanul de debut într-un film de succes disponibil pe Netflix (Mă gândesc să-i pun capăt), iar drepturile de ecranizare asupra celui de al doilea roman al său, Foe/Intrusul, au fost și ele deja vândute, filmul fiind în curs de apariție anul acesta. Elogiile nu s-au lăsat nici ele așteptate: după premiul RBC Taylor pentru scriitori debutanți (2015), National Public Radio (NPR) i-a declarat romanul de debut „cea mai bună carte a anului 2016”, iar cunoscuta publicație Vice l-a numit „viitorul mare scriitor al Canadei”. În cheia umorului autoironic atât de propriu acestui autor decisiv lansat spre succes, să reținem acest importantisim fapt biografic: este cumnatul actualului președinte al Islandei! 😊

Ne răspândim este cel de al treilea roman al lui Reid și, asemenea precedentelor, își poartă cititorii pe lama unui bisturiu. Protagonistă este octogenara Penny, rămasă văduvă în apartamentul în care a trăit o jumătate de secol cu soțul ei, un pictor de succes. Se simte foarte, foarte singură, pritocește obsesiv trecutul și e îngrozită să nu cadă pradă declinului cognitiv. Când un mic accident domestic o face temporar incapabilă să se mai îngrijească singură, e internată în căminul pentru vârstnici Six Cedars. Acolo, ea și ceilalți trei locatari sunt bine îngrijiți, dar nu au voie să părăsească clădirea; la întâlniri de grup sunt încurajați să rămână „pozitivi și productivi”, dar fiecare mișcare le e atent controlată. Și de ce încep să apară picturi de-ale soțului pe pereți? De ce coridoarele se lungesc, se îngustează sau se scurtează de la un moment al zilei la altul? Cu o naratoare pe care nu prea ne (mai) putem baza, cu o scriitură peticită din propoziții simple despărțite de rânduri goale și o atmosferă tot mai stranie, cititorul se va simți, foarte à la Reid, captiv într-un mister cu fior.

Vezi comentariile (0)

Scrie un răspuns

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.

mergi sus