Acum citești
INTERVIU EXCLUSIV. George Scutaru, despre cartea “Lumea de mâine. Ce urmează după pandemie?”: ,,Cea mai bună apariție editorială de până acum din România”

INTERVIU EXCLUSIV. George Scutaru, despre cartea “Lumea de mâine. Ce urmează după pandemie?”: ,,Cea mai bună apariție editorială de până acum din România”

„Lumea de mâine. Ce urmează după pandemie?” – publicată la editura Curtea Veche Publishing – este o carte care, cu siguranță, ajută la găsirea unor răspunsuri sau la limpezirea gândurilor în ceea ce privește această perioadă de pandemie, punând accentul pe ceea ce va urma.

Think tank-ul New Strategy Center aduce împreună 43 de experți din geopolitică, economie, diplomație, securitate și apărare într-un demers de analiză la cald, din autoizolare, a situației mondiale actuale și de prognoză articulată a lumii post-pandemie.

O carte curajoasă din multiple puncte de vedere, „Lumea de mâine. Ce urmează după pandemie?” a fost scrisă și editată în autoizolare, fiind o prognoză lucidă, bazată pe fapte și o subiectivitate asumată, care oferă perspective multiple asupra situației în care ne aflăm.

George Scutaru, director general al New Strategy Center povestește, într-un interviu exclusiv pentru site-ul carticheie.ro de ce această carte într-o perioadă care ne-a schimbat tuturor viețile și cum ne va ajuta să înțelegem mai bine niște fenomene care ne pot afecta. Așadar, există viață după pandemie?

Reporter: Domnule George Scutaru, sunteți director general al New Strategy Center, spuneți-ne, vă rog, cum ați trăit/simțit/cum v-ați adaptat/cum ați supraviețuit în aceste luni de când a început epidemia, perioadă care ne-a cam întors pe dos întreg universul?

George Scutaru: Începutul pandemiei a fost o perioadă inedită, căreia New Strategy Center a trebuit să-i facă față, adaptându-ne activitatea în consecință. Până la introducerea stării de urgență noi am luat măsurile necesare astfel încât să putem asigura funcționarea în regim online. Am achiziționat în paralel mai multe abonamente la mai multe platforme pentru a găsi formula optimă, am făcut antrenamente cu anagajații și persoanele din Consiliul Științific care puteau modera dezbaterile, fiind conștienți că va începe o perioadă dificilă greu de estimat ca durată.

Activitatea NSC este oricum una flexibilă, având o componentă consistentă de telemuncă, ceea ce ne-a ajutat să ne adaptăm la noua situație, însă a trebuit să renunțăm la organizarea conferințelor, a meselor rotunde, a exercițiilor de simulare în formatul clasic, transferând întreaga activitate în regim online. Am ținut ultima conferință în 9 martie, a trebuit să anulăm o altă conferință programată pentru 11 martie, fiindcă unii speakeri veneau din zone nesigure și, de asemenea, a trebuit să oprim organizarea tuturor evenimentelor programate până în luna iunie. Dar am trecut imediat în formatul online, iar în 27 martie am organizat prima videoconferință cu speakeri de calibru din Spania, Italia și Franta, la vremea aceea acestea fiind țările cele mai afectate de pandemie din Europa.

Am început astfel o serie de conferințe prin care am încercat să vedem cum va afecta pandemia relațiile internaționale, relațiile dintre marile puteri, cum va influența mediul de securitate internațional și securitatea de pe Flancul Estic al NATO și regiunea Mării Negre, care vor fi evoluțiile din Uniunea Europeană, ce modificări vor avea loc în relațiile dintre SUA, China, Rusia. Din 27 martie și până acum am avut 14 conferințe online cu speakeri din SUA, Marea Britanie, Italia, Franța, Spania, Germania, Polonia, Turcia, Belarus, Ucraina, Singapore și Japonia. De asemenea, ne-am îndreptat atenția și în ceea ce privește impactul pandemiei asupra economiei României și, totodată, am luat în dezbatere și noua Strategie Națională de Apărare a Țării, document ce a fost adoptat de Parlamentul României la începutul lunii iulie.

În plan personal, dincolo de teama firească față de un virus pe care și acum îl cunoaștem prea puțin, perioada de izolare a fost una în care am redescoperit bucuria de a petrece mai mult timp cu familia.

R: A fost și este o perioadă ciudată, dificilă, o perioadă în care lucrul de acasă i-a afectat pe mulți, o perioadă în care ne-am cam retras în bula noastră, evitând interacțiunea cu care eram obișnuiți. Cum a apărut ideea de a scrie o carte în autoizolare, vorbim despre cartea Lumea de mâine. Ce urmează după pandemie?, apărută la Curtea Veche Publishing, o carte care ne prezintă părerile a 43 de experți din geopolitică, economie, diplomație, securitate și apărare într-un demers de analiză la cald, a situației mondiale actuale și de prognoză articulată a lumii postpandemie.

G. S: Propunerea proiectului a venit din partea doamnei Olivia Toderean, care este și unul dintre editorii cărții, alături de ambasadorul Sergiu Celac și de mine. După cum am răspuns la întrebarea anterioară, aveam la acel moment în minte organizarea unor serii de dezbateri prin care să vedem modul în care pandemia va afecta viața noastră pe multiple planuri. Deci, practic, propunerea s-a mulat excelent pe o preocupare deja existentă, așa că am susținut-o imediat.
Ne-am decis să începem acest proiect cu o zi inaintea declarării stării de urgență. La câteva zile după deja erau trimise scrisorile către potențialii autori, iar ultimul manuscris l-am primit în 20 mai, deci la câtave zile după ce starea de urgență a fost ridicată în România. Proiectul a decurs aproape fără piedici – puțini din cei care au fost abordați inițial nu au devenit și autori – reușind să avem implicați în acest volum 43 de experți de top, care au scris 37 de eseuri.

R: Cum au acceptat cei care au semnat în paginile acestei cărți provocarea, cum li s-a părut ideea de a scrie o carte într-o perioadă care ne-a schimbat pe toți?

A fost o provocare inedită atât pentru editori, cât și pentru autori. Mulți dintre ei, prin natura profesiei, începeau deja să fie implicați în diverse procese interne, la nivel instituțional, de analiză a efectelor pandemiei. În același timp, cam toți autorii, cu puține excepții, se aflau în aceeași stare de auto-izolare ca și noi, impusă de restricțiile pe care fiecare țară le lua la momentul respectiv. Vă dați seama că toată lumea se gândea la momentul respectiv, poate mai chiar mai intens decât acum, la modul în care pandemia va afecta viața noastră de zi cu zi, dar și la efectele sale în plan economic, al relațiilor internaționale, al securității.
Prefața a fost scrisă de reputatul diplomat german, ambasadorul Wolfgang Ischinger, Președintele Conferinței de Securitate de la München, postfața îi aparține domnului Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei, iar autorii sunt experți de renume din România, Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Italia, Norvegia, Turcia, Ucraina, Republica Moldova.
Această carte reprezintă și pentru unii autori ceva aparte și vă dau cazul lui Sir James Everard, general britanic de patru stele, care a început să scrie contribuția sa la cartea noastră în 3 aprilie, la o zi după ce și-a încetat misiunea la NATO din funcția de Locțiitor al Comandantului Suprem al Forțelor Aliate în Europa.

R: Domnule Scutaru, cum arată lumea de mâine, cum arată lumea după pandemie?

Pandemia accelerează niște procese care își făceau simțită prezența înainte. Lumea aștepta declanșarea unei noi crize economice, însa pandemia a amorsat-o mult mai puternic. După cum vedeți pandemia nu și-a diminuat forța, chiar dacă nouă ni se pare că ne-am mai acomodat cu situația și că putem să facem față acum mai bine acestei provocări decât în luna martie. Cred că impactul economic se va simți cu adevărat în următoarele luni, inclusiv în România. De asemenea, competiția dintre SUA și China se va accentua și nu va fi una numai în plan tehnologic. Competiția căpătase oricum înainte de declanșarea pandemiei o puternică amprentă ideologică, iar lucrul acesta s-a accentuat ca urmare a pandemiei. Statele Unite sunt în plin proces de construire a unei coaliții de state menite să diminueze influența chineză, mai ales în plan tehnologic, China aflându-se în defensivă.
În același timp, impactul economic, impactul social intern, și chiar aș putea spune impactul psihologic asupra fiecăruia dintre noi, crează probleme cu caracter intern, care vor obliga statele să se focuseze mai mult pe rezolvarea acestora. Pandemia va influența alegerile în multe state, cele mai importante find cele prezidențiale din SUA din acest an, care chiar că vor avea un efect hotărâtor asupra modului în care relațiile internaționale vor evolua după 2020. Cred, de asemenea, că se vor accentua abordările de tip naționalist, iliberal, vom vedea mai mult egoism în comportamentul statelor, aceste tendințe putând să se accentueze pe măsură ce pandemia va dura mai mult și va afecta țările nu doar din punct de vedere economic ci și prin numărul de victime.


Pandemia a arătat totodată că este câmpul de lupta perfect pentru războiul informațional. Noi acum, în acest moment, inclusiv în România, suntem supuși unui val de informații false, trunchiate, menite să crească neîncrederea în autorități, să alimenteze teorii conspiraționiste, să vulnerabilizeze capacitatea statului și a cetățenilor de a face față pandemiei. Vedem o abilitatea cinică de a specula teama de necunoscut, frica chiar pe care oamenii o au în această nouă situație. Cu foarte puține resurse, dar cu rezultate notabile, Rusia acționează acum pentru a slăbi coeziunea statelor occidentale, pentru a submina din interior NATO și UE.

Un comportament anarhic, neîncredea și suspiciunea, lipsa de coeziune socială, în România sau în alte țări, lucrează în folosul Federației Ruse, care speculează oportunitatea momentului. Confruntându-se la rândul ei cu un impact puternic al pandemiei, cu un număr mare de infectări, dar și cu o scădere a popularității sale, Președintele Putin trebuie să facă față virusului SARS-COV-2, un inamic pe care nu-l poate asasina, nu-l poate bagă la pușcărie, nu-l poate exila. Atunci există riscul ca actuala putere de la Kremlin să încerce să obțină coeziunea internă prin declanșarea unei noi crize de securitate, cele mai vurnerabile țări fiind în continuare Belarus, Ucraina și Georgia.

Tocmai de aceea cred că misiunea NATO trebuie să fie să prevină transformarea unei crize sanitare într-o criză de securitate, să dea dovadă ă are o acțiune coerentă și fermă pentru toate țările din Flancul Estic, începând din Peninsula Scandinavă și până în Balcani, iar România trebuie să continue investițiile în apărare, în ciuda problemelor economice.

R:Ce sentimente, idei, viziuni asupra lumii și a oamenilor din jur găsim în cartea Lumea de mâine. Ce urmează după pandemie?

Având o abordare multidisciplinară, eseurile din volumul Lumea de mâine au un caracter divers, conturând viziuni și opinii alternative, uneori chiar contrare, ceea ce face această carte ți mai interesantă. Toți autorii identifică în situația curentă o criză de mari proporții, cu implicații majore asupra viitorului în plan politic, economic, social și de securitate. Vedem o interpretare a crizei ca revelator și accelerator al unor tendințe și realități preexistente, dar și ca game changer, atât pe plan politic, cât și economic și social. În același timp, este interesant cum multe dintre interpretările autorilor nu văd criza numai ca pe un factor exclusiv negativ, ci și ca pe o oportunitate de schimbare, îmbunătățire și dezvoltare atât a structurilor internaționale, cât și a celor naționale, în domenii precum economia, securitatea, învățământul, sistemul sanitar.

R: Domnul Aurel Pop, președintele Academiei Române și cel care a scris și postafața volumului, spune că ,,lumea de după pandemie nu va mai fi aceeași cu cea dinainte.” Cum ne adaptăm, cum supraviețuim în această nouă lume?

Este evident că pandemia va marca dezvoltarea tehnologică ulterioară, dar și relațiile interumane. Școala online se va prelungi, elevii, studenții sunt obligați să renunțe la examenele în stilul clasic, să interacționeze așa cum au facut-o până în martie. Trebuie să găsim soluții pentru a merge mai departe, pemtru a performa și pentru a ne adapta. Și evident că se va întâmpla acest lucru, iar umanitatea va depăși această criză majoră, așa cum a făcut-o de-a lungul istoriei. Aceste schimbări vor fi marcate și de privațiuni și suferință, sunt familii care au victime iar pandemia va fi o experiență dureroasă pentru ei. Incertitudinea va continua cel puțin un an, pentru că nu știm , de fapt, cum se va comporta acest virus la toamna sau la primăvară, când vor apare și cât de eficiente vor fi vaccinurile. Ne vom adapta stilul de viață, de a face afaceri, de a învața, dar în final vom depăși acest moment dificil.

R:De ce merită citită această carte și care este obiectivul ei?

Această carte este cea mai bună apariție editorială de până acum din România, ce își propune să aducă puțină lumină în noianul de incertitudini și întrebări legate de pandemie și efectele sale. Marele beneficiu este că are o abordare multidisciplinară cu autori având experiențe profesionale și de viață diferite, provenind din țări și medii culturale diferite. Nici pe departe nu avem pretenția ca acest volum să aducă clarificările necesare, dar cu siguranță ne ajută să înțelegem mai bine niște fenomene care ne pot afecta. Ea se adresează atât publicului de specialitate, dar și celor care își pun interbarea firească: “Ce urmează după pandemie?”.

Vezi comentariile (0)

Scrie un răspuns

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.

mergi sus