Într-o perioadă în care existența noastră a intrat pe un cu totul alt făgaș, într-o perioadă în care nu există zi fără să ne întrebăm ce va aduce ziua de mâine, ce va fi după pandemie, cum se va desfășura viața noastră, cartea Lumea de mâine. Ce urmează după pandemie, publicată la editura Curtea Veche Publishing, oferă răspunsuri la întrebările care sunt sigură că ne-au frământat pe toți în această perioadă dificilă, plină de dileme, controverse și chiar de teorii ale conspirației.
Cuprins
Ce ne așteaptă dincolo de pandemie, cum se va desfășura viața din spatele măștilor, vom reuși să conviețuim cu virusul și care vor fi repercusiunile COVID-19, nu doar la nivelul sănătății, ci și la nivel economic.
Lumea de mâine. Ce urmează după pandemie – o carte care inspiră, o carte care liniștește, care te face să vezi și din alte perspective fenomenul COVID-19, cu explicații și păreri avizate despre viața de după pandemie.
Colecția de eseuri este coordonată de Olivia Toderean, diplomat cu activitate academică și fost cadru universitar, ambasadorul Sergiu Celac, președintele de onoare al New Strategy Center, și George Scutaru, director general al New Strategy Center și fost consilier prezidențial.
Aceștia semnează la rândul lor texte în cadrul volumului, alături de numeroase alte nume importante, printre care: ambasadorii foști miniștri Lazăr Comănescu, Cristian Diaconescu, Mihnea Motoc, profesorii Daniel Dăianu și Vasile Dâncu, generalii în rezervă James Everard și Viktor Hvozd, precum și voci ale societății civile, cum ar fi specialista în comunicare Mihaela Nicola sau experta în combaterea știrilor false și a dezinformării Alina Bârgăoanu.
Postfața volumului este semnată de prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române. Dintre autori, 16 sunt reprezentanți ai mediilor academice și de think tank din SUA, Marea Britanie, Germania, Italia, Norvegia, Ucraina, Turcia și Republica Moldova.
CARE ESTE OBIECTIVUL CĂRȚII?
Cartea își dorește, în primul rând, prezentarea unei suite de reflecții personale, timpurii în raport cu desfășurarea crizei cauzate de pandemie, cu privire la consecințele acesteia pe termen scurt și mediu, dar și cu tentative asumat riscante de anticipări pe termen mai lung.
Apoi, Lumea de mâine. Ce urmează după pandemie a fost alcătuită însă și cu un gând special către cei care decid modalitățile prin care România – sau alți actori internaționali – gestionează criza și consecințele ei și, prin aceasta, decid viitorul național sau internațional.
Toate contribuțiile au fost scrise integral în perioada stării de urgență din România și de lockdown.
Prof. univ. dr. Ion Aurel Pop, cel care a scris postfața volumului
Caracterul inovator și utilitatea proiectului au fost reconfirmate prin acceptul prof. univ. dr. Ion Aurel Pop, Președintele Academiei, de a scrie postfața volumului. Un alt prilej de satisfacție a fost acordul ambasadorului Wolfgang Ischinger, Președintele Conferinței de Securitate de la Munchen, de a scrie prefața volumului. Gestul marchează recunoașterea valorii proiectului reprezentat de această carte, dar și confirmarea parteneriatului strâns pe care New Strategy Center l-a dezvoltat în ultimul an cu această voce influentă a mediilor politice și diplomației germane.
Vă invităm să citiți cartea, să vă inspire, să vă lămurească despre ceea ce a însemnat și ce înseamnă această pandemie pentru români, pentru România, dar și unghiurile din care trebuie să o privim. Apoi, vă invităm să ne lăsați impresiile voastre și să ne spuneți și voi cum vedeți lumea după pandemie. Cum vedeți lumea de mâine?
CUM SE VEDE/ SE SIMTE/ SE CONVIEȚUIEȘTE CU PANDEMIA
Olivia TODEREAN (diplomat), Sergiu CELAC (președinte de onoare New Strategy Center), George SCUTARU (director general New Strategy Center):
„Volumul cuprinde 37 de contribuții scrise de autori cu profesii, preocupări și naționalități diferite, toți însă animați de dorința de a-și adăuga propriile gânduri și evaluări la conturarea inteligentă a unui tablou realist al lumii de azi şi al aşteptărilor pe care raţional le putem avea de la lumea de mâine.
Săptămânile de autoizolare în împrejurări deloc ușoare s-au dovedit până la urmă fertile pentru stimularea unei reflecții așezate, aprofundate, anticipative, asupra lucrurilor cu adevărat importante pentru lume și pentru România, dar și pentru fiecare autor ca persoană, pentru că a trebuit să privească în față și să-şi asume cea mai grea şi intimă temă, aceea a vieții și a morții, la care se ajunge inevitabil în momente de cumpănă.”
Ionel NIȚU (președinte New Strategy Center): „C-19 nu este o lebădă neagră (…)”
„C-19 nu este o lebădă neagră, ci un game changer. Dar ce schimbă actuala pandemie și cum va arată lumea de mâine? Acesta a fost întrebarea care ne-a măcinat în ultimul timp și care ne-a determinat să realizăm acest volum colectiv, prin contribuția valoroasă a unor experți recunoscuți nu doar în țara noastră, ci și în spațiul european și euro-atlantic. (…)
S-au declanșat multe energii, idei și proiecte bune care propun regândirea sistemelor publice, creșterea rolului capitalului autohton, revitalizarea agriculturii și, în genere, a producției interne etc., însă nu trebuie ratat contextul, aș spune istoric, în care aceste energii pot și trebuie canalizate către proiecte naționale autentice, concrete, tangibile, realizabile, multi-anuale, care să echivaleze cu o renaștere națională.
Aveam nevoie de un astfel de spirit, de astfel de energii pozitive (ele s-au activat și în trecut, de regulă când națiunea s-a aflat în fața unor mari primejdii), dar repet: daca ratăm acest moment, această oportunitate istorică, nu știm când se va mai ivi un prilej la fel de favorabil.”
Daniel Dăianu, membru al Academiei Române, fost ministru de Finanțe: ,,Trebuie regândit într-adevăr întreg bugetul UE, fiindcă lumea nu va mai fi ce a fost”
„În economii avansate este posibil să trăim un alt New Deal, în logica a ceea ce a adus ca viziune administrația Franklin Delano Roosevelt în SUA și care a avut reverberații după Al Doilea Război Mondial în Europa. Nu aiurea amintesc nevoia unui nou Bretton Woods, de a combate poziții dominante abuzive pe piețe, de a îngrădi inechități. Chiar SUA au nevoie de investiții pentru modernizarea infrastructurii, de creștere a incluziunii sociale.
Se vorbește de un compassionate capitalism. Vedem că în UE, doamna Ursula von der Leyen și alți lideri europeni vor un nou Plan Marshall. Trebuie regândit într-adevăr întreg bugetul UE, fiindcă lumea nu va mai fi ce a fost, în multe privințe. Poate un nou Plan Marshall va aduce o altă filosofie în funcționarea UE. România trebuie să fie parte din acest plan, care nu trebuie aplicat numai la zona euro. Dar trebuie să facem mult mai mult și mai bine acasă, cu resursele noastre.”
Olivia TODEREAN, diplomat: ,,Am început (… )să analizăm criza pe toate fațetele tocmai pentru a vedea unde poate fi ea valorificată “
,,Am început cu toții să căutăm oportunitățile, să captăm energiile creatoare, să analizăm criza pe toate fațetele tocmai pentru a vedea unde poate fi ea valorificată pentru obiectivele specifice fiecărei „fișe a postului”. Am devenit foarte atenți la ceea ce criza va arăta că trebuie schimbat și, simultan, la ceea ce am înțeles anterior că trebuie schimbat, dar nu era posibil în condițiile inerțiale ante-pandemie.”
Ioan Aurel POP, președintele Academiei Române: „Lumea de după pandemie nu va mai fi aceeași cu cea de dinainte“
,,Această pandemie a provocat nu numai îmbolnăviri, izolare, carantină, restricții de tot felul, îngrijorare, agitație, negare și moarte, ci și o efervescență intelectuală deosebită.(…) Așa că specialiștii în munca intelectuală au avut timp să întoarcă această criză pe toate părțile, să-i caute antecedente, să compare, să aducă argumente sau contraargumente, să constate și să prevadă.
La fel fac și autorii acestei admirabile cărți, care-și pun întrebări, elaborează strategii, caută soluții, formulează ipoteze și au, rareori, certitudini. (…) Dar, fiind de acord că lumea de după pandemie nu va mai fi – cel puțin pentru o vreme – aceeași cu cea de dinainte, sunt de acord că avem, ca intelectuali, o mare responsabilitate: să nu permitem ca schimbările să altereze lumea, s-o împingă spre criză perpetuă și suferință, ci să lucrăm cu toții ca să fie o lume mai bună.”
Iulian Fota, conferențiar universitar la Academia Națională de Informații, fost consilier prezidențial pentru securitate națională. ,,Ce ar trebui să facă România pentru a se menține în cursa pentru beneficiile adaptării rapide?”
„Pandemia de C-19 va accelera schimbările prin care sistemul global de state trecea deja. În plus, unele procese vor și amplificate. Elemente de de-globalizare au fost sesizate încă din 2018, când presa americană a publicat liste cu companiile SUA care luau în calcul mutarea unităților de producție din China.
Accelerarea și amplificarea acestor schimbări vor obliga și mai mult statele lumii la adaptare. Și se vede deja cu ochiul liber că între marii competitori ai lumii s-a declanșat și o cursă internă pentru cine își pune primul țara în ordine. Competiția de mare putere nu poate fi menținută pe durate lungi de timp fără o guvernare internă eficientă și fără progres economic.
Chiar dacă au trecut aproape 30 de ani de la destrămarea URSS, lecția nu au uitat-o nici americanii și nici chinezii. (…) În acest nou context global, la nivel de țară, ce ar trebui să facă România pentru a se menține în cursa pentru beneficiile adaptării rapide? Așa am obținut ceea ce am putea denumi cele cinci porunci ale adaptării.”
Dragoș ILIESCU (profesor universitar): „Cred că sunt trei mari forțe care vor acționa pe viitor pentru a face schimbările”
,,Oricare ar fi acestea – durabile. În primul rând, la fel ca și în cazul predictibilității schimbărilor, durabilitatea lor este tot o funcție a gradului în care aceste schimbări sunt sau nu consonante cu curentul „natural” de evoluție înregistrat în societatea noastră.
Există o șansă mare ca schimbările care sunt contra-curent să fie de fapt instabile și să nu dureze. În al doilea rând, există un mecanism care marchează victimele traumelor cu, cel puțin, vigilență mai mare față de evenimente similare cu cele care au fost traumatice – în virtutea acestui mecanism, e posibil să rămânem cu unele modificări comportamentale contra-curent, dar cauzate de caracteristicile traumatice ale acestei perioade.
În al treilea rând, e posibil (și de sperat) ca statul – prin vocea și prin fapta instituțiilor sale – să aibă ca urmare a acestei crize o schimbare de perspectivă față de unele fațete ale societății și să devină un jucător activ în susținerea sau menținerea unei anumite schimbări.”
,,Decidenții trebuie să fie prudenți în ceea ce privește parteneriatele internaționale!”
Totodată, unii experți scot în evidență un lucru esențial în lumea globalizată de azi: decidenții trebuie să fie prudenți în ceea ce privește parteneriatele internaționale, care vor fi puse la încercare în această perioadă.
La rândul său, Sir James Everard, fost Locțiitor al Comandantului Suprem al Forțelor Aliate în Europa (Marea Britanie), atrage atenția că „pandemia va reaprinde unele dezbateri politico-militare cheie, solicitând în același timp o înțelepciune precum cea a lui Solomon din partea liderilor noștri, pentru a menține calmul și o anumită formă de echilibru strategic.“
Reașezarea parteneriatelor globale în moduri greu de anticipat, emergența unui nou federalism sau schimbarea radicală a raporturilor dintre principalii actori globali sunt doar câteva dintre ipotezele curajoase susținute în această carte, deși contributorii nu își propun să ofere soluții categorice sau verdicte finale.
Vă invităm să descoperiți și să aprofundați părerile celor 43 de experți despre perioada post-COVID-19! Volumul „Lumea de mâine. Ce urmează după pandemie?” este disponibil pe curteaveche.ro și în librăriile din țară.