În cartea Inteligența emoțională, apărută la Curtea Veche Publishing, Daniel Goleman oferă o cheie de înțelegere a ființei noastre emoționale și face acest lucru apelând la informații de ultimă oră din neuropsihologie, dar și la exemple practice din cariera sa de psiholog.
Cuprins
Parcurgând această carte, veți găsi idei prețioase care vă pot ajuta să învățați cum să vă bucurați mai mult de viață, dar și cum să vă gestionați și să vă manifestați cât mai bine emoțiile și sentimentele.
În ultima perioadă, a început să se acorde o importanță deosebită emoțiilor și sentimentelor, deoarece s-a dovedit adesea că acestea au un impact semnificativ asupra societății și asupra relațiilor interumane.
Multă vreme s-a pus accentul, inclusiv în domeniul educației, pe abilități și competențe care țin de domeniul gândirii și al memoriei. Mai exact, al rațiunii. Recent, a început să fie abordată și lumea complicată a emoțiilor, iar sentimentele și stările noastre s-au dovedit pietre de temelie ale umanității din noi și ale bunăstării noastre, atât la nivel mental, cât și fizic.
Daniel Goleman, psiholog și cercetător al științelor comportamentale, a publicat de mai bine de doisprezece ani articole despre creierul uman și despre științele comportamentale, fiind unul dintre pionerii acestui domeniu de studiu.
Inteligență emoțională – o nouă paradigmă în educație
Conceptul de inteligență emoțională a fost formulat pentru prima dată de către psihologii John Mayer și Peter Salovery, urmând ca mai apoi, în 1995, să devină titlul cărții scrisă de Daniel Goleman. Această noțiune are în spate o serie de descoperiri științifice din domeniul neurologiei.
Inteligența emoțională a început să fie din ce în ce mai studiată, acest concept dovedindu-și utilitatea în numeroase domenii, dar mai ales în educație. În Illinois, de pildă, au fost introduse standarde stricte pentru educație socială și emoțională încă de la grădiniță până în ultimul an de liceu.
Astfel, elevii trebuie să dobândească abilități de comunicare și să învețe să-și recunoască și să-și stăpânească emoțiile. În clasele primare se pune accent pe lecții despre empatie, în cadrul cărora elevii trebuie să devină capabili să identifice indiciile nonverbale ale sentimentelor cuiva.
În școala generală, se trece la o altă etapă și anume concentrarea. Se analizează atât factorii care determină stresul, cât și cei care îi determină pe elevi să se mobilizeze. În liceu, totul este centrat pe modul în care se comunică pentru rezolvarea conflictelor. Alte locuri din lume care adoptă o inițiativă centrată pe educație emoțională în școli sunt: Singapore, Malaysia, Hong Kong, Japonia și Coreea.
Și în Europa a început să fie implementată această inițiativă, mai ales în Regatul Unit. De altfel, în 2002, UNESCO a început o inițiativă mondială de promovare a educației sociale și emoționale în școli.
Nu contează doar ce învățăm, ci și cum învățăm
Pentru ca educația să-și îndeplinească rolul cu adevărat, copii nu trebuie să știe doar ce să învețe, ci și cum să învețe. În secolul al XXI-lea, capacitatea de memorare este desuetă, aproape orice informație se află la un click distanță, așa că provocările educaționale sunt cu totul și cu totul altele. Școala trebuie să ia în calcul abilitățile emoționale ale copiilor, abilități pe care trebuie să le dezvolte și să le pună în practică.
Goleman invocă șapte elemente cheie pe care ar trebui să le cunoască și să-și le însușească orice copil, toate elementele fiind definitorii pentru inteligența emoțională. Acestea sunt: încredere, curiozitate, intenție, încrederea și controlul de sine, raportare, capacitatea de a comunica și cooperare.
Autorul a luat în serios provocarea pe care a inițiat-o Aristotel în Etica Nicomahică: „Oricine poate deveni furios – e simplu. Dar să te înfurii pe cine trebuie, cât trebuie, când trebuie, pentru ceea ce trebuie și cum trebuie nu este deloc ușor.“ Astfel, s-a concentrat asupra felului în care ne adecvăm emoțiile la situații concrete și cum ni le exprimăm, astfel încât să avem parte de o viață bună și să nu ne subminăm principiile morale.
Creierul, pus sub lupă de oamenii de știință!
Un factor care a contribuit în mod semnificativ la atenția de care se bucură în prezent educația emoțională și controlul emoțiilor, este progresul ultimilor ani în ceea ce privește studiul științific asupra emoțiilor. Cel mai important aspect este acela că putem să observăm cum funcționează creierul, datorită noilor metode de imagistică cerebrală.
Informațiile pe care ni le oferă neuro-biologia ne ajută să înțelegem clar relația dintre anumiți centri ai creierului și stările și sentimentele noastre. Cartea lui Daniel Goleman este bogată în informații clare, surprinse de-a lungul anilor de cercetare și ne poate oferi o altă perspectivă asupra vieții și asupra inteligenței sentimentelor. De fapt, cartea Inteligența emoțională a marcat o adevărată revoluție în psihologie prin analiza emoțiilor în conturarea personalității umane.
Lipsa dezvoltării emoționale poate duce la apariția unor efecte negative, în special în rândul multor tineri și adolescenți din întreaga lume. Aceste efecte sunt precizate într-un barometru realizat în America, pornind de la declarațiile profesorilor și ale părinților. Problemele apărute în lipsa unei educații emoționale deficitare sunt: izolarea sau problemele sociale, anxietatea și depresia, problemele de atenție și de gândire și delicvența sau agresivitatea.
De ce există sentimentele?
În ciuda faptului că până nu demult discursul științific dominant vorbea despre viața mentală a individului în termeni strict intelectuali, iar latura emoțională a vieții noastre interioare era complet ignorată, în ultimii ani, diferite ramuri ale științei și psihologiei își reevaluează această abordare și vorbesc despre rolul important al emoțiilor atât în evoluția noastră ca specie, cât și în bunăstarea fiecărui individ în parte.
Daniel Goleman a jucat un rol deosebit de important în această revoluție cognitivă care îmbrățișează emoțiile. El subliniază faptul că maniera în care ne raportăm la lucruri sau cea în care alegem să rezolvăm problemele nu sunt modelate doar de judecăți raționale sau de trecutul nostru. Ele sunt marcate și de trecutul îndepărtat, ancestral. De asemenea, autorul evidențiază faptul că cel mai des sentimentele duc la anumite impulsuri, iar acestea la rândul lor duc la acțiune.
Atunci când cunoașterea nu este de ajuns
Daniel Goleman prezintă în capitolul trei al cărții dimensiunile inteligenței și face referire la studiile psihologului Howard Gardner. Autorul sugerează faptul că Gardner pune puternic accentul pe cognitiv, lucrările acestuia prezentând doar latura inteligenței raționale. Dar ce se întâmplă atunci când acordăm sentimentelor importanța care li se cuvine?
Am fost obișnuiți să considerăm rațiunea și emoțiile ca aflându-se într-o relație dihotomică și ierarhică, rațiunea având întâietate asupra emoțiilor și fiind într-o perpetuă luptă cu acestea. Goleman vede însă această relație ca fiind una de interdependență, persoanele cu IQ mare și inteligență emoțională scăzută fiind mai degrabă excepția și nu regula, așa cum ne-am obișnuit să credem.
Dimpotrivă, o inteligență emoțională ridicată contribuie la o viață socială bogată și satisfăcătoare, venind în slujba aptitudinilor intelectuale și a exprimării lor cu încredere, persoanele care au relație bună cu emoțiile lor fiind mai capabile să se adapteze diverselor situații cu care se confruntă.
Stare proastă, gândire proastă
În urma studiilor de caz pe care le-a observat autorul, acesta a conchis faptul că grijile sunt miezul anxietății. Goleman subliniază că repetarea îngrijorărilor sunt dezastruoase din punct de vedere cognitiv. Anxietatea afectează intelectul. De asemenea, persoanele anxioase sunt predispuse să eșueze în demersurile lor, așa cum arată un studiu făcut pe 1790 de studenți.
Anxietatea nu face decât să ne împiedice să ne concentrăm. Foarte multe spețe și teste prezentate de Goleman oferă o perspectivă clară și sfaturi despre cum putem să controlăm anxietatea și gândurile negative.
Empatia și altruismul
În capitolul Empatia și etica: rădăcinile altruismului, Goleman îl invocă pe poetul John Donne și vorbește despre legătura dintre empatie și afecțiune. Dacă facem un efort de imaginație, putem să ne închipuim cum este să fii un altul, care sunt sentimentele străinului de lângă noi și cum i-ar plăcea să fie tratat. Cu alte cuvinte, suferința altuia devine suferința ta. Astfel putem să vedem că altruismul se bazează pe empatie. Orice acțiune care se bazează pe empatie implică de fapt judecăți de valoare și diferite principii morale.
De ce este important să ne manifestăm emoțiile
Unul dintre cele mai importante aspecte din viața socială este maniera în care ne manifestăm emoțiile. Oamenii știu mai mult sau mai puțin cum să se exprime și cum să își manifeste sentimentele în diferite contexte sociale. Relațiile interumane sunt foarte importante și în general primele lecții de comunicare le învățăm încă din primii ani din viață.
Goleman se angajează să ofere perspective diferite asupra a ceea ce înseamnă consens social și prezintă clar regulile de exprimare ale lui Paul Ekman. Exemplele sunt emblematice pentru ceea ce înseamnă comunicare și relații sociale armonioase.
Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, noile provocări ale omenirii trebuie să fie axate pe abilități emoționale care contribuie la dezvoltarea personalității umane. Goleman ne explică faptul că atunci când ne înțelegem sentimentele și emoțiile, tot ceea ce se întâmplă în viața noastră devine mult mai limpede. Sfaturile și exemplele lui sunt extrem de utile, ajutându-ne să ne dăm seama cât de importante sunt sentimentele și emoțiile în viața unui om.
Cine este Daniel Goleman
Este psiholog și cercetător în domeniul psihologiei clinice și al științelor comportamentale, discipline în care și-a obținut doctoratul la Harvard.
Dr. Goleman a publicat mai bine de 12 ani articole despre neuroștiințe și științele comportamentale în The New York Times. Psiholog de renume mondial, acesta ține conferințe și seminare în campusurile universitare și în mediile de afaceri.
Activitatea sa de jurnalist pe teme științifice a fost recompensată cu numeroase premii, fiind autorul a peste 10 cărți, dintre care unele traduse în 40 de limbi.
Goleman a fost nominalizat de două ori pentru premiul Pulitzer, fiind recompensat cu premiul Washburn și cu un premiu pentru întreaga carieră acordat de către American Psychological Association.