Acum citești
Ce înseamnă 15 februarie 2023? 4 cărți pentru a sărbători Ziua Națională a Lecturii

Ce înseamnă 15 februarie 2023? 4 cărți pentru a sărbători Ziua Națională a Lecturii

Ziua Nationala a Lecturii

Cu o floare, desigur, nu se face primăvară. Să institui o Zi a Lecturii în România nu va disloca numaidecât țara de pe ultimul loc din Uniunea Europeană în ce privește consumul de carte, propulsând-o miraculos spre top. Însă poate începe să o așeze pe o traiectorie ascendentă. În fond, scopul numărul 1 al unei Zile Naționale/Internaționale este să determine publicul să conștientizeze o problemă (cel mai adesea) socială. Iar publicul român este în plin proces de conștientizare a faptului că, la noi, gradul de analfabetism funcțional este inacceptabil de ridicat și că această regretabilă realitate se datorează și calității încă slabe a educației, dar și procentului mic de copii, tineri și adulți care citesc.

Cine mai sărbătorește Ziua Lecturii?

Declararea, anul acesta, a zilei de 15 februarie drept Zi Națională a Lecturii în România este, deci, un prim pas binevenit. O asemenea măsură s-a luat, mai mult sau mai puțin recent, și în alte țări: SUA, Germania și India sărbătoresc o National Reading Day la date diferite, iar în Marea Britanie s-a stabilit că, în fiecare an, 6 septembrie e National Read a Book Day.

Cine se implică?

Fiind încurajată îndeosebi lectura în rândul elevilor, primele instituții implicate sunt școlile și bibliotecile școlare. La promovarea cititului și în rândul adulților, participă de asemenea biblioteci publice, librării, centre culturale și/sau comunitare, poate chiar ONG-uri active în domeniul socio-cultural.  

Anul acesta, la noi, Asociația Editorilor din România (AER) se implică decisiv pentru a transforma Ziua Națională a Lecturii dintr-o celebrare de o singură zi într-un plan pe termen mediu-lung de stimulare a consumului de carte și de formare a obiceiului de a citi ca parte din (auto)îngrijirea culturală a fiecărui individ. Planul conține, până acum, următoarele evenimente:

15 februarie, Librăria Humanitas Lipscani, ora 17 – lansarea Pactului pentru Lectură, un apel deschis editorilor, scriitorilor și tuturor iubitorilor de carte care susțin reașezarea cititului printre prioritățile românilor. La Pact au aderat deja editurile românești de top, iar publicul larg este invitat să o facă, la rândul său. Dacă te numeri și tu printre cei care susțin promovarea cititului inclusiv printr-o strategie națională, semnează petiția, AICI. Lista este deschisă până pe 15 martie, când va fi finalizată și depusă la guvern și la Administrația Prezidențială.  

27 martie – dialog public despre starea literaturii române de o parte și de alta a Prutului, și despre efortul de a crea în Moldova și România o piață comună a cărții de limbă română

23 aprilie – întâlnire cu publicul de Ziua Cărții și Drepturilor de Autor, pentru discutarea unor probleme actuale precum pirateria, concurența neloială, plagiatul

24-28 mai – dezbateri publice la Salonul Internațional de Carte Bookfest (București, Romexpo), despre literatura pentru copii și importanța lecturii în dezvoltarea copilului, legătura dintre sărăcie și subeducare, soluții pentru dezvoltare culturală prin lectură

Deși planul concret pentru al doilea semestru va fi definitivat și comunicat abia în a doua jumătate a lui 2023, AER promite acțiuni de promovare a Pactului pentru Lectură în cadrul

Bookfest Timișoara (30 martie-2 aprilie, Centrul Regional de Afaceri CRAFT)

Bookfest Târgu Mureș (29 septembrie-1 octombrie, Teatrul Național din Târgu Mureș)

Bookfest Cluj (5-8 octombrie, Centrul de Cultură Urbană Casino, parc Simion Bărnuțiu)

Bookfest Brașov (19-22 octombrie, Aula Universității Transilvania)

Cum sărbătorim?

Fie acasă, fie la școală, fie la sau după serviciu, de acest 15 februarie putem onora Ziua Națională a Lecturii

✅ participând la evenimente (lecturi publice, cluburi de carte, lansări de carte, dezbateri, etc.)

✅ instituind pentru toată lumea un interval rezervat lecturii (similar cu Ora Pământului)

✅ organizând schimburi sau donații de carte

✅ citindu-le cu voce tare copiilor noștri

✅ cumpărându-ne o carte nouă

✅ organizând concursuri de citit

✅ făcând cadou o carte celor apropiați

Articol recomandat
carti despre leadership

Ce cărți ar fi bune de făcut cadou?

Frunzărind oferta editurii Curtea Veche, am găsit pentru tine patru volume care ar putea fi un cadou potrivit de Ziua Lecturii. Toate au de-a face cu cărțile, cu lumea lor, cu creatorii lor, cu felul cum ajung ele să fie scrise și cu habitatul lor cultural. Iată despre ce e vorba.

Mario Vargas Llosa, García Márquez. Povestea unui deicid

Orice poveste are o poveste. Iar acest volum ne povestește cum a ajuns Gabriel García Márquez să scrie romanul universal îndrăgit Un veac de singurătate. Urmărim îndeaproape facerea unei lumi în sine, cu decoruri în care aproape că simțim în nări colbul drumului, cu personaje pe care aproape le îmbrățișăm, cu scene de dragoste care ne fac inima să bată mai repede. Alcătuită în egală măsură din tehnică de critic literar, afecțiune de tovarăș de breaslă și prieten de-o viață, și din pură măiestrie scriitoricească, această carte surprinde de fapt întâlnirea a două mari minți literare, ambele laureate ale Premiului Nobel.

Alex Donovici, Ale și sufletul cărtilor

Într-un viitor oarecare, când nu doar cărțile nu mai există, ci au dispărut și bibliotecile, librăriile, tipografiile, ba chiar cuvântul „poveste” a devenit arhaism, stră-străbunica Alexiei (106 ani) îi încredințează fetiței (10 ani fără o zi) o misiune cu totul neobișnuită: să îl salveze pe „Sufletul Cărților”. Însuși duhul cărților. Nimeni altul decât… stră-străbunicul. Căutarea va porni tot sub semnul imposibilului: dintr-o clădire numită cândva Bibliotecă, unde zac ultimele cărți de pe pământ – toate însă, clădire și cărți, invizibile, deoarece se află sub vraja greu de desfăcut a Uitării.  

Tatiana Tolstaia, Zâtul

Acum două sute de ani a avut loc un Prăpăd care a dat lumea înapoi cu secole. Azi, într-un fel de Epocă de Piatră post-civilizație, Benedikt e norocos să aibă o izbă proprie în orășelul lui, o zeghe de îmbrăcat și carne zilnic de mâncat (fie ea și de șoarece). În plus, o slujbă călduță: transcrie cărți vechi reșapate drept capodopere ale lui Fiodor Kuzmici, marele și slăvitul lider. Benedikt poate s-o ducă relativ bine, dacă știe să se ferească de zâtul din codrii de la nord, care te-atacă și te damblagește, de crima gânditului liber și… de ispita de a citi o Carte. Un melanj răpitor de basm rusesc din popor și satiră politică ce problematizează rolul artei în dictatură.

Alex Ștefănescu, Timp retrăit

Stăpânind perfect meșteșugul povestirii, autorul, eminent critic literar, evocă în fermecătoare sepia întâmplări savuroase și oameni-personaje dintr-o epocă culturală care trezește nostalgie și indignare în egală măsură. Asistăm la primii pași de om de litere ai lui Nicolae Manolescu, ne inițiem în garderoba nomenclaturii făcând cunoștință cu croitorul activiștilor PCR și chiar, ocazional, al lui Nicolae Ceaușescu. Cercetăm cotloane personale și profesionale din lumea lui Geo Bogza, Marin Preda, Monica Lovinescu, Andrei Pleșu, Mihai Șora, Constantin Noica, Ana Blandiana și a multor altor figuri culturale care au dat timpului nostru identitatea sa unică.   

Mai multe info: https://www.agerpres.ro/comunicate/2023/02/13/comunicat-de-presa-asociatia-editorilor-din-romania–1058876

Vezi comentariile (0)

Scrie un răspuns

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.

mergi sus