Acum citești
Sănătatea mentală într-o „lume nebună”. Cum avem grijă de noi și de alții

Sănătatea mentală într-o „lume nebună”. Cum avem grijă de noi și de alții

„Nu-mi aduc aminte câți ani aveam când am trăit primul conflict interior emoțional; demult. În 2014 am avut prima criză dintr-o serie și așa au început numeroasele vizite la psihiatri și psihologi. A trebui să abandonez școala din cauza anxietății excesive și a halucinațiilor care nu-mi dădeau pace. Medicamentele mă amorțeau și nu mă puteam concentra. Am pierdut o bursă la o universitate de top. M-am înstrăinat de prieteni și de familie, convinsă că erau dezamăgiți de mine. M-am închis în mine însămi, de-abia dacă mai ieșeam din casă, plângeam în fiecare zi și n-aveam putere să mă dau jos din pat. Ideea unui viitor de succes se spulberase.”

Așa își descrie peruana Joanna Lovón problemele de sănătate mentală. Aceasta din urmă, definită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) drept „starea de bine în care o persoană este capabilă să își recunoască propriile puncte tari, să facă față presiunilor normale legate de sănătate, să muncească și să-și aducă contribuția la dezvoltarea societății”, rămâne, din nefericire, o dorință intangibilă pentru aproape un miliard de oameni din lume.

Una din opt persoane trăiește permanent cu o tulburare mentală, pe glob, unul din doi oameni având cel puțin o dată în viață probleme ocazionale de sănătate mentală. Printre aceștia, 84 de milioane de suferinzi (din care 9 milioane adolescenți) doar în Europa. Iar asta înainte de pandemia care a debutat în 2019 și înainte de războiul din Ucraina. După, s-a înregistrat o creștere de 25% a cazurilor de anxietate și depresie în doar primul an de pandemie, în special numărul tinerilor afectați (15-24 ani) dublându-se.

Cele mai frecvente probleme care provoacă dizabilități psihosociale, intelectuale și cognitive ating cifre statistice îngrijorătoare: anxietate – 260 de milioane de persoane, în lume; burnout – 210 milioane; schizofrenie – 1 din 200 de adulți. După cum îngrijorător e și impactul economic al acestor probleme – cu, de exemplu, scăderea productivității prin 12 miliarde de zile de lucru pierdute anual doar din cauza anxietății și depresiei.

Cu toate acestea, îngrijirea sănătății mentale rămâne deficitară. În primul rând, din cauza stigmei asociate cu aceste afecțiuni: încă avem reflexul de a „expedia” asemenea probleme, atunci când ne apar în cale, lipind repede eticheta de „nebun/ă” și trecând mai departe; și încă ne e rușine, atunci când simțim primele semne ale unei tulburări, să cerem ajutor specializat de la psihoterapeut/psihiatru, căci… nu vor zice oare cunoscuții c-am înnebunit?… În al doilea rând, fiindcă domeniul îngrijirii sănătății mentale este serios subfinanțat: în medie, statele rezervă pentru el doar 2% din bugetul lor pe sănătate, în unele țări existând numai un psihiatru la 200.000 de locuitori.

Dar există și vești bune. O schimbare pozitivă a fost inițiată, cu instituirea de către OMS a unei Zile Mondială a Sănătății Mentale (10 octombrie) și de către principalul ONG european de profil a unei Săptămâni a Sănătății Mentale – ambele, utile pentru normalizarea discuției despre această problemă, pentru „alfabetizarea” populației în acest domeniu (mental health literacy) și pentru reducerea stigmei. În plus, la nivel de policy OMS și-a stabilit ca priorități popularizarea experiențelor trăite de suferinzi și creșterea abilității lor, dar și a celor apropiați (rude, prieteni), de a-și înțelege, îngriji și (auto)gestiona bine problemele de sănătate mentală.

Sănătate mentală în Europa

Domeniul editorial e deja cu un pas în față, aici. Fiindcă de câțiva ani buni apar pe piață cărți de popularizare privind prevenția și tratarea unei game largi de afecțiuni, de la stres la depresie. Datorită acestor publicații, devenim mai capabili să ne îngrijim de propria sănătate mentală sau să le fim sprijin și ajutor cunoscuților care suferă de afecțiuni de acest tip. Îți propunem așadar și noi patru asemenea volume folositoare, despre două dintre cele mai actuale și presante probleme de sănătate mentală.

Despre anxietate

Tulburările de anxietate se caracterizează prin îngrijorare persistentă, stres și frică de o asemenea intensitate, încât interferează cu buna funcționare în viața de zi cu zi a persoanei afectate. Anxietatea este cea mai răspândită afecțiune mentală din lume. Cum îi facem față? Și are ea, oare, și ceva bun de oferit? 

Înțelepciunea anxietății, de Sheryl Paul, te încurajează să faci un pas direct către ceea ce te sperie. Căci anxietatea poartă niște mesaje dinspre inconștient. Dacă înveți cum să le descifrezi, vei ajunge să îți asculți cu adevărat mintea și inima, iar ceea ce îți părea o oroare devine un dar – ne asigură această terapeută apreciată de telespectatorii renumitelor emisiuni „The Oprah Winfrey Show” și „Good Morning America”.

Născut anxios, de Daniel P. Keating, un volum premiat de prestigioasa Asociație Americană de Psihologie, ne explică de ce, într-o lume dominată de flagelul stresului, ne „contaminăm” cu acesta încă din primul an de viață, prin intermediul părinților noștri, dezvoltându-ne ulterior comportamente care ne pot îmbolnăvi. Nu asta ne dorim. Să cercetăm, deci, cauzele originare ale stresului și să vedem ce putem face noi înșine, dar și societatea, pentru a remedia situația.

Despre burnout

De-abia recent reperat de specialiștii în sănătate mentală, burnoutul nu este inclus în „Biblia” experților, ICD („Clasificarea statistică internațională a bolilor și a problemelor de sănătate înrudite”), decât ca fenomen ocupaționalnu ca problemă medicală. Totuși, nouă țări europene îl recunosc drept boală ocupațională, iar OMS este în prezent angajată să elaboreze, pornind de la el, niște guidelines special pentru sănătate mentală la locul de muncă.

Articol recomandat

Definit drept un sindrom ce rezultă din stres cronic la locul de muncă, burnoutul e detectabil prin Maslach Burnout Inventory, având trei componente: simptome de epuizare (iritabilitate, insomnie, probleme de memorie, deznădejde ș.a.); simptome de depersonalizare (cinism, izolare, apatie, sentimentul persecuției, etc.); simptome de ineficiență (pierderea productivității, ratarea termenelor-limită, plângeri repetate). Cum îl surmontăm?

Când corpul spune nu, de Gabor Maté, un medic-autor premiat, ne arată nu doar cum stresul (la job sau aiurea) ne afectează inclusiv sănătatea fizică, îmbolnăvindu-ne, ci și cum ne putem asculta organismul pentru a schimba sau stopa ceea ce îl distruge. Prin poveștile de viață emoționante ale pacienților, acest volum bestseller internațional ne deschide ochii și ne previne decisiv asupra consecințelor neglijării stresului. 

Burnout. Ghid de supraviețuire, de Imogen Dall, îți întinde o mână de ajutor chiar în toiul acestui „fenomen ocupațional”, când te simți deja sleit/ă și spre capătul puterilor. Topește sloganurile corporatiste agresive care te-au adus la epuizare și te atrage blând, prin sfaturi practice perfect aplicabile, spre țărmurile vindecătoare ale revenirii la tine însuți/însăți. Cu calm și umor, ți se oferă acces imediat la relaxare.

Acest articol face parte din seria „Non-fiction November”. Seria își propune să promoveze lectura de cărți nebeletristice pe parcursul lunii noiembrie, întrucât acestea contribuie semnificativ la dezvoltarea personală și profesională a cititorului. 

Vezi comentariile (0)

Scrie un răspuns

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.

mergi sus