Acum citești
Cei șapte „A“ ai vindecării. Gabor Maté: ,,Sănătatea se bazează pe trei piloni: corpul, psihicul și legătura spirituală”

Cei șapte „A“ ai vindecării. Gabor Maté: ,,Sănătatea se bazează pe trei piloni: corpul, psihicul și legătura spirituală”

,,Când corpul spune nu – COSTUL STRESULUI ASCUNS”, de Gabor Maté, o carte publicată la editura Curtea Veche Publishing, te poartă într-o călătorie despre cum să te cunoști mai bine, cunoscându-ți mintea și corpul.

Mintea este cea care, zicem noi, ne ajută să luăm cele mai bune decizii. Ne îmbărbătează. Ne ajută să ne netezim gândurile. Să fim mai optimiști. Corpul este cel care ne poartă prin zone în care nu am fi sperat să ajungem vreodată. Fiecare are rolul lui, menirea lui, misiunea lui. Însă, un lucru e cert: între minte și corp există o relație indestructibilă care ne poartă în ceea ce numim călătoria vieții.

Vă invit să citiți cartea ,,Când corpul spune nu – COSTUL STRESULUI ASCUNS”, de Gabor Maté, însă eu m-am oprit asupra unui capitol care cred că ne poate ajuta pe fiecare dintre noi, indiferent în ce moment al vieții noastre ne-am afla.

Așa că, vă propun să urmărim, așa cum îi prezintă autorul – cei șapte „A“ ai vindecării- care ne vor ajuta să ne dezvoltăm competența emoțională. De la acceptare, amărăciune sau atașament, fiecare dintre cei șapte pași sunt la fel de importanți pentru a ne calibra asupra vieții noastre și a ne ajuta mintea și corpul deopotrivă să găsească drumul spre vindecare. Atât a trupului, cât și a minții.

CEI ȘAPTE A AI VINDECĂRII. Tu ce știi despre ei și care ți se potrivește cel mai bine în viața ta?

1. ACCEPTAREA. Dacă vă întrebați ce este acceptarea, autorul ne spune că este pur și simplu dorința de a recunoaște și de a accepta lucrurile așa cum sunt. Mai mult, este curajul de a permite gândirii negative să ne ajute să înțelegem, fără a-i permite să definească abordarea noastră față de viitor.

Așadar, acceptarea nu înseamnă să ne resemnăm în fața lucrurilor care ne dau bătăi de cap în prezent, ci să refuzăm exact modul în care se întâmplă acum lucrurile. Aceasta contestă convingerea profundă că nu suntem suficient de demni sau de „buni“ pentru a fi întregi.

2. ACUITATEA. ,,Toți cei care încearcă să se vindece – sau să rămână sănătoși – trebuie să revendice capacitatea pierdută de recunoaștere emoțională a adevărului, care este uimitor ilustrată de neurologul Oliver Sacks în cartea Omul care își confunda soția cu o pălărie. Sacks povestește o anecdotă despre un grup de pacienți afazici care reacționează la un discurs televizat al președintelui de atunci, Ronald Reagan”, explică autorul Gabor Maté.

3. AMĂRĂCIUNEA. „Eu nu mă supăr niciodată“, spune un personaj de-ale lui Woody Allen în unul dintre filmele sale, „în schimb, dezvolt o tumoare“. În această carte am văzut adevărul acestei remarci caraghioase în numeroase studii ale pacienților cu cancer. Am observat, de asemenea, că reprimarea supărărilor este un factor major de risc pentru boală, deoarece crește presiunea fiziologică asupra organismului.

Nu numai că reprimarea supărării predispune la boală, ci s-a demonstrat că eliberarea ei accelerează vindecarea sau, cel puțin, prelungirea supraviețuirii.

4. AUTONOMIA. Ce este și cum explică Gabor Maté noțiunea de autonomie, în contextul legăturii dintre treup și suflet? – ,,Boala nu numai că are un istoric, ci și spune o istorie. Este un punct culminant al unei istorii de-a lungul vieții luptei pentru sine. Dintr-o perspectivă biologică simplă, poate părea că supraviețuirea organismului fizic este obiectivul final al naturii.

Cu toate acestea, se pare că existența unui psihic autonom, care se reglează singur, este scopul mai important al naturii. Mintea și spiritul pot supraviețui unei răni fizice grave, dar vedem mereu cum corpul fizic începe să cedeze atunci când integritatea psihică și libertatea sunt puse în pericol”, conchide autorul.

5. ATAȘAMENTUL. Ce este atașamentul? – Ei bine, este legătura noastră cu lumea. În relațiile timpurii de atașament, câștigăm sau pierdem capacitatea de a rămâne deschiși, cu grijă de sine și sănătoși. În aceste legături timpurii de atașament, am învățat să exprimăm furia sau să ne temem de ea și să o reprimăm. Acolo ne-am dezvoltat simțul autonomiei sau am suferit atrofierea sa. Conectarea este vitală pentru vindecare.

Autorul susține că nenumărate studii conchid că persoanele fără contact social – cele singure – sunt cele mai expuse riscului de boală. Oamenii care se bucură de un sprijin emoțional veritabil se confruntă cu un prognostic mai bun, indiferent de boală.

6. ASERȚIUNEA. Dincolo de acceptare și conștientizare, dincolo de experiența furiei și de desfășurarea autonomiei, împreună cu celebrarea capacității noastre de atașament și de a căuta în mod conștient contactul, vine aserțiunea – declarația față de noi și față de lume că suntem și că suntem cine suntem.

Articol recomandat
noutati curtea veche publishing

,,În această carte, am fost de multe ori martorii unor oameni care își exprimă convingerea că, dacă nu acționează, nu se confruntă decât cu un gol, cu un vid înspăimântător. În teama noastră, echivalăm în mod fals realitatea cu neliniștea sufletească, existând pentru activitate, având semnificație doar prin realizări. Credem că autonomia și libertatea înseamnă libertatea de a face, de a acționa sau de a reacționa după cum dorim. Aserțiunea în sensul autodeclarării este mai profundă decât autonomia limitată a acțiunii.

Este declarația ființei noastre, o evaluare pozitivă a independenței față de istoria noastră, personalitatea, abilitățile sau percepțiile lumii asupra noastră. Aserțiunea contestă convingerea principală că trebuie să ne justificăm într-un fel sau altul existența. Nu necesită nici acțiune, nici reacție. Există, indiferent de acțiune. Astfel, aserțiunea poate fi opusă acțiunii nu numai în sensul restrâns de a refuza să facem ceva ce nu dorim să facem, ci și de a lăsa să treacă nevoia de acțiune”, explică Gabor Maté.

7. AFIRMAREA. Când afirmăm, facem o declarație pozitivă; ne îndreptăm spre ceva de valoare. Există două valori de bază pe care, dacă le onorăm, ne pot ajuta să ne vindecăm și să rămânem întregi.

,,Sănătatea se bazează pe trei piloni: corpul, psihicul și legătura spirituală. Să ignori pe oricare dintre ele înseamnă să atragi dezechilibrul și boala. Când vine vorba despre vindecare, dacă privim doar în locurile superficiale, de obicei găsim ce au găsit Nastratin și vecinii săi în lumina străzii: nimic. Nastratin Hogea, în rolul său de naiv, nu știa asta. În rolul său de înțelept și de profesor, o știa. Nastratin, naiv și înțelept, există în noi toți”, precizează autorul Gabor Maté.

O carte completă și complex care îți oferă soluții reale despre cum să îți construiești palierele vieții. Despre a-ți face din mine și din trup aliați de nădejde în povestea vieții. O carte cu exemple concrete, cu trimite clare la știință, studii, dar și la experiențe și povești de viață. Dacă îți faci corpul cel mai bun prieten, vei învăța să-l înțelegi și să recunoști de ce și când spune NU. Așa suntem noi. Minte, sufle și corp, mereu și mereu în căutarea altor povești de viață.

Cine este Gabor Maté?

Gabor Maté (n. 1944) este un cunoscut medic canadian de origine maghiară, specialist în domeniul îngrijirii paliative. Cercetările sale vizează în special traumele din copilărie, dependența de alcool sau droguri și stresul. Printre cele mai cunoscute proiecte ale sale se numără rubrica de la The Globe and the Mail, colaborarea cu câteva clinici pentru recuperarea pacienților dependenți de droguri din Downtown Eastside, Vancouver, și, mai recent, aparițiile publice în calitate de speaker motivațional și autor.

Pentru activitatea sa de excepție din domeniul medical și pentru cărțile scrise, Gabor Maté a primit Premiul Hubert Evans pentru nonficțiune și i s-au acordat Ordinul Canadei și Civic Merit Award din partea orașului Vancouver, unde locuiește.

CITIȚI ȘI: Nu puteți separa mintea de corp! Legătura dintre boli și stres

Vezi comentariile (0)

Scrie un răspuns

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.

mergi sus