Acum citești
Nu puteți separa mintea de corp! Legătura dintre boli și stres

Nu puteți separa mintea de corp! Legătura dintre boli și stres

,,Când corpul spune nu – COSTUL STRESULUI ASCUNS”, de Gabor Maté, o carte publicată la editura Curtea Veche Publishing, te poartă într-o călătorie despre cum să te cunoști mai bine, cunoscându-ți mintea și corpul.

Mintea și sufletul. Doi stâlpi care te pot ajuta să-ți trăiești frumos viața. Cu condiția să-i respecți și să-i cunoști pe fiecare în parte, dar și împreună. După ce citești cartea despre care îți voi vorbi în rândurile următoare, închide puțin ochii. Preț de câteva secunde. Poate, chiar un minut. Te vei elibera cu siguranță de emoțiile negative și vei vedea puțin mai altfel lumea. Mai curajos și mai înțelept. Cu mai multă prețuire pentru minte și suflet. Ele sunt tu. Tu ești ele. Împreună, sunteți un tot. Separat, sunteți boală, temeri, angoase, frustrări. Ce alegi să fii?

,,Când corpul spune nu” – o carte care prin exemplele de viață prezentate, prin felul în care sunt scrise, prin explicațiile de suflet, coroborate cu cele științifice, îți oferă răspunsuri pertinente la câteva întrebări care sunt convinsă că te-au frământat de-a lungul timpului.

STRESUL, BOALA SECOLULUI AL XXI‑lea

Cum învățăm să gestionăm stresul din viața noastră? Care este legătura dintre minte și corp și cum le oferim amândurora lucrurile de care au cu adevărat nevoie? Aduce transformarea vindecarea trupului, cât și cea a sufletului? Care este legătura dintre unele boli și stresul din viața noastră?

Ei bine, nu există oameni care să nu fi trecut prin episoade de stres acut, fie el provocat de fenomene exterioare, fie produs din cauze interioare. Boala secolului al XXI‑lea ne-a făcut pe toți să simțim măcar de câteva ori în viață că am ajuns la capătul puterilor, determinându-ne să luăm măsuri urgente ca să restabilim echilibrul.

După câteva decenii de carieră medicală de excepție, în care a urmărit legătura dintre stres și boală, Gabor Maté a strâns laolaltă poveștile pacienților săi, le-a confruntat cu cele mai recente studii clinice și a dezvăluit consecințele imediate, deseori ignorate, ale stresului de zi cu zi. Cartea sa este un semnal de alarmă și o pledoarie pentru medicina biopsihosocială, una dintre cele mai bune căi prin care ne putem elibera de această cumplită afecțiune a epocii noastre.

Gabor Maté: ,,Transformarea aduce vindecarea!”

Autorul ne spune franc faptul că mintea și corpul nu pot fi separate și, că orice boală a minții, se extinde și asupra sufletului. Așadar, amârăciunea, temerile, anxietățile nu fac decât să ne zdruncine sistemul imunitar și să cheme boala în viața noastră.

,,Așadar, este o plăcere și un privilegiu să aduc în fața cititorului concluziile științei moderne care reafirmă intuițiile înțelepciunii seculare. Acesta a fost obiectivul principal când am scris cartea. Celălalt a fost să înfățișez ca într-o oglindă societatea dominată de stres în care trăim, astfel încât să putem înțelege cum contribuim inconștient, în nenumărate moduri, la generarea bolilor care ne afectează. Aceasta nu este o carte de rețete, însă sper că le va servi cititorilor drept catalizator pentru transformarea personală. Rețetele vin din exterior, transformarea are loc în interior. Există multe cărți cu rețete simple de tot felul – fizice, emoționale, spirituale –, care apar în fiecare an. Nu am avut intenția să mai scriu încă una.
Rețetele presupun că trebuie reparat ceva; transformarea aduce vindecarea – apropierea de integritate, de plenitudine – a ceva ce există deja. Chiar dacă sfaturile și rețetele sunt utile, și mai valoroase pentru noi sunt cunoașterea interioară și funcționarea minții și a corpului. Introspecția, atunci când este inspirată de căutarea adevărului, încurajează transformarea”, explică Gabor Maté.

TRUPUL ȘI MINTEA, MEREU ÎMPREUNĂ, NICIODATĂ SEPARATE!

Gabor Maté a întărit în cartea sa ideea necesității cunoașterii atât a trupului, cât și a minții unui pacient. De a le analiza împreună. El susține că nu este suficient să-i vindeci omului suferința trupească, dându-i pastille sau supunându-l unor intervenții chirurgicale.

Sigur că sunt necesare și iminente, atunci când situația o impune. Cu experiența medicului specialist în domeniul îngrijirii paliative susține că este extrem de important să cunoști și latura sufletească a pacientului tău, să descoperi ce-l macină, care-I sunt temerile și angoasele. De fapt, să înțelegi sursa problemelor lui.

,,Cu cât medicii se specializează mai repede, cu atât cunosc mai mult o parte a corpului și cu atât mai puțin înțeleg ființa umană în care își are locul acel organ. Cei pe care i-am intervievat au relatat aproape în unanimitate că nici specialiștii lor, nici medicii de familie nu i-au încurajat vreodată să analizeze conținutul personal și subiectiv al vieților lor”, susține autorul.

MULTIPLELE FEȚE ALE STRESULUI

Gabor Maté vorbește în cartea sa despre multiplele fețe ale stresului. Despre bolile stresului. Despre felul în care ceea ce am trăit în adolescență și în copilărie își pune amprenta asupra adulților care devenim peste ani. Despre felul în care stresul ne transformă corpul, sufletul și implicit întreaga viață. Izolarea și stresul afectează chiar și persoanele care cred că viețile lor sunt satisfăcătoare? Cum poate stresul să se transforme în boală?

,,Stresul este o cascadă năucitoare de răspunsuri fizice și biochimice la stimuli emoționali puternici. Din punct de vedere fiziologic, emoțiile sunt, în sine, descărcări electrice, chimice și hormonale ale sistemului nervos. Emoțiile influențează – și sunt influențate – de funcționarea principalelor organe, de integritatea sistemelor noastre de apărare și de funcționarea numeroaselor substanțe biologice care contribuie prin circulația lor la reglarea stării fizice a organismului. (…) Reprimarea – disocierea emoțiilor de conștiință și trimiterea lor în sfera inconștientă – dezorganizează și derutează sistemele noastre fiziologice de apărare, astfel încât mijloacele de apărare nu funcționează normal, devenind mai degrabă distrugătoarele sănătății, decât protectoarele sale”, explică Gabor Maté.

Mintea și sufletul. CARE SUNT LEGĂTURILE DINTRE MINTE ȘI CORP ÎN CAZ DE BOALĂ?

„Ca să vorbim despre legăturile dintre minte și corp, trebuie să presupunem că două entități distincte sunt interconectate într-un fel. Totuși, în viață nu există o astfel de separare; nu există corp fără minte, nici minte fără corp. Cuvântul mintecorp a fost sugerat să comunice starea reală a lucrurilor. Nici măcar în Occident nu este complet nouă dualitatea minte-corp. În unul dintre dialogurile lui Platon, Socrate citează criticile unui medic trac la adresa colegilor greci: « Asta e cauza faptului că la greci medicilor le scapă cele mai multe boli – ei neglijează întregul de care ar trebui să se îngrijească. Or, când întregul nu-i în stare bună, e imposibil ca partea să fie în stare bună. Nu puteți separa mintea de corp », a declarat Socrate cu aproape două milenii și jumătate înainte de apariția psihoneuroimunoendocrinologiei!”, devoalează Gabor Maté.

Mintea și sufletul. Când apare stresul excesiv și cât de important este să învățăm să-l gestionăm?

Ei bine, stresul excesiv apare atunci când cererile adresate unui organism depășesc capacitățile rezonabile ale organismului respectiv de a le îndeplini. Fiecare eveniment stresant este unul singular și trăit în prezent, dar care are și rezonanța lui din trecut.

Mintea și sufletul. Literatura de specialitate a identificat trei factori care conduc în mod universal la stres:

• incertitudinea
• lipsa de informații
• pierderea controlului.

Competența emoțională necesită:

• capacitatea de a ne simți emoțiile, astfel încât să fim conștiențicând ne confruntăm cu stresul;
• capacitatea de a ne exprima sentimentele în mod eficient și, prin urmare, de a ne afirma nevoile și de a menține integritatea granițelor emoționale;
• posibilitatea de a distinge între reacțiile psihice relevante pentru situația actuală și reziduurile din trecut;
• ceea ce dorim și cererea din partea lumii trebuie să fie în conformitate cu nevoile noastre actuale, nu cu nevoile inconștiente, nesatisfăcute din copilărie;
• dacă granițele dintre trecut și prezent se estompează, percepem pierderea sau amenințarea pierderii acolo unde nu există;
• conștientizarea acestor nevoi reale care necesită satisfacție, mai degrabă decât reprimare, în scopul obținerii acceptării sau aprobării altora.

Mintea și sufletul. LEGĂTURA DINTRE OBICEIURILE ALIMENTARE ȘI STRES

Obiceiurile alimentare sunt și ele direct legate de problemele emoționale care apar atât din copilărie, cât și din stresul actual. Obiceiurile alimentare sau lipsa lor, precum și cât de mult mâncăm, sunt strâns legate de nivelul de stres pe care îl trăim și de răspunsurile de adaptare pe care le-am dezvoltat în fața greutăților vieții.

,,Modul în care oamenii se maturizează le modelează relația cu psihicul și corpul. Contextele emoționale în care s-au regăsit în copilărie și temperamentul pe care l-au moștenit dau naștere unor trăsături de personalitate. O mare parte din ceea ce numim personalitate nu reprezintă o serie fixă de caracteristici, ci doar mecanismele de adaptare dobândite în copilărie. Există o distincție importantă între o caracteristică inerentă, înrădăcinată fără a ține seama de mediul său, și un răspuns la mediu, un model de comportamente dezvoltate să asigure supraviețuirea”, explică Gabor Maté.

Mintea și sufletul. Există o „personalitate canceroasă“?

Îmi place la Gabor Maté faptul că explică coerent care sunt bolile declanșate pe fond de stres, dar și felul în care ele ne influențează stilul de viață. Îmi place și mai mult că vine cu exemple concrete, cu povești trăite de pacienții săi.

Articol recomandat

Întotdeauna, puterea exemplului are o mai mare capacitate de a schimba tare și mentalități. Întotdeauna, poveștile și trăirile altor oameni te impresionează. Te sensibilizează. Te face să te întrebi: oare eu ce aș face, cum m-aș descurca într-o altfel de situație care îmi pune la încercare mintea și sufletul? Cum reușesc să ies învingător?

,,Reprimarea emoțională este și ea un stil de adaptare mai degrabă decât o caracteristică de personalitate foarte greu de schimbat. Nici măcar unul dintre numeroșii adulți intervievați pentru această carte nu a putut răspunde afirmativ când a fost întrebat anumite chestiuni. Când ai fost trist, supărat sau furios în copilărie, a fost acolo cineva cu care să vorbești – chiar și când el sau ea era cel/cea care îți provoca emoțiile negative? Într-un sfert de secol de practică clinică, inclusiv un deceniu de activitate paliativă, nu am auzit niciodată pe cineva care suferă de cancer, de boli sau afecțiuni cronice răspunzând „da“ la această întrebare. Mulți copii sunt condiționați în acest mod nu din cauza oricăror lezări sau abuzuri intenționate, ci pentru că părinții sunt bântuiți de neliniștea, furia sau tristețea pe care o simte copilul lor – sau pur și simplu sunt prea ocupați sau prea îngroziți să fie atenți”, conchide autorul Gabor Maté.

Mintea și sufletul. RECUNOAȘTEM FACTORII DE STRES?

Ne amplificăm sau ne minimalizăm amenințările potențiale pentru starea noastră de bine? Ne credem singuri? Neajutorați? Nu avem nevoie de ajutor niciodată? Nu merităm ajutor niciodată? Suntem iubiți? Trebuie să muncim pentru a merita dragostea? Nu suntem iubiți, am rămas fără speranță?

Ei bine, o altă ideea pe care autorul o evidențiază în cartea sa este aceea că sistemul nervos este și el profund influențat de emoții. La rândul său, sistemul nervos este implicat în reglarea reacțiilor imunitare și a inflamațiilor.

,,Intestinele sau tranzitul intestinal sunt mult mai mult decât un organ pentru digestie. Există un aparat senzorial cu un sistem nervos propriu strâns legat de centrii emoționali ai creierului. Toată lumea înțelege intuitiv semnificația sintagmei „strângerea stomacului“ ca o descriere a evenimentelor emoționale supărătoare. Mulți dintre noi își amintesc că s-au confruntat cu durerea de burtă a copilului neliniștit. Senzațiile de la nivelul stomacului, plăcute sau neplăcute, fac parte din reacția normală a corpului la lume – ne ajută să interpretăm ce se întâmplă în jurul nostru și ne informează dacă suntem în siguranță sau în pericol. Greața și durerea sau o senzație caldă, liniștitoare în burtă ne orientează spre semnificația evenimentelor”, explică autorul cărții ,,Când corpul spune nu.”

Mintea și sufletul. ÎNVAȚĂ SĂ-ȚI CUNOȘTI CORPUL ȘI SUFLETUL!

Cu siguranță, cartea ,,Când corpul spune nu” merită citită! Motivul? – Este o explorare captivantă a relației dintre stres și boală. Maté cercetează în profunzime poveștile de viață și psihicul pacienților săi care poate fi cheia pentru a învinge boala, pentru a trăi o altfel de viață, pentru a reuși, transformându-ți mentalitatea într-una de învingător.

În plus, din paginile acestei cărți afli cum să gestionezi stresul din viața ta și cum să înveți să păstrezi acea legătură unică și indestructibilă dintre corp și suflet. Cartea lui Gabor Maté te învață să-ți cunoști mai bine corpul, să știi ce-l doare și de ce spune NU.

Totodată, te învață să-ți faci introspecția sufletului și să descoperi de unde vin emoțiile și temerile tale. Ce spui, merită încercat? Eu zic că da! Învață să-ți asculți trupul și sufletul! S-ar putea să iasă ceva minunat…

Cine este Gabor Maté?

Gabor Maté (n. 1944) este un cunoscut medic canadian de origine maghiară, specialist în domeniul îngrijirii paliative. Cercetările sale vizează în special traumele din copilărie, dependența de alcool sau droguri și stresul. Printre cele mai cunoscute proiecte ale sale se numără rubrica de la The Globe and the Mail, colaborarea cu câteva clinici pentru recuperarea pacienților dependenți de droguri din Downtown Eastside, Vancouver, și, mai recent, aparițiile publice în calitate de speaker motivațional și autor.

Pentru activitatea sa de excepție din domeniul medical și pentru cărțile scrise, Gabor Maté a primit Premiul Hubert Evans pentru nonficțiune și i s-au acordat Ordinul Canadei și Civic Merit Award din partea orașului Vancouver, unde locuiește.

Vezi comentariile (0)

Scrie un răspuns

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.

mergi sus