Acum citești
Jocurile de putere în dormitor

Jocurile de putere în dormitor

Respect, egalitate, compromis, toleranță, diplomație, într-un cuvânt, bună cuviință. Cine ar vrea asemenea purtare în dormitor, cine ar vrea vreo icoană de veghe în patul destinat plăcerilor care mai de care mai desfrânate? Mă înșel, doamnelor?

În cartea Inteligența erotică, publicată la Curtea Veche Publishing, Esther Perel analizează felul în care comportamentul dezirabil din societate și chiar din interiorul cuplului este de fapt incompatibil cu erotismul.

Ne dorim o relație în care să ne simțim acceptate pe de-a-ntregul, privite ca de la egal la egal, îngrijite și protejate, o relație armonioasă în care ambele părți vin în întâmpinarea celuilalt întru înțelegere și mediere a diferențelor. Cât de excitantă este însă o asemenea atitudine? Nu lipsește oare o mică șicană, o clipă de nesiguranță care să se prelingă într-o dulcegărie, un impuls de furie care să se transforme într-o picanterie? Un dram de dramă ar trebui să fie nelipsit din dormitor, ca un tăciune care să țină pasiunea aprinsă. Altfel, ne plictisim.

Nevoia erotică de dominare

În ziua de astăzi, avem la îndemână o paletă largă de posibilități care să ne împlinească nevoile sexuale și destui potențiali amanți nonconformiști care să le adopte în propriul dormitor sau în compania unei comunități cu aceleași preferințe sexuale. Dar dacă nu vrei să joci vreun rol, dacă fantezia ta secretă este ca bărbatul să te ia prin surprindere, să te apuce cu forță și să te împingă în masa de bucătărie?

Dar dacă visul tău este de fapt o partidă de amor spontan printre legumele tăiate pentru ciorbă, în care să fii și pedepsită pe deasupra, cu o palmă peste fund, pe care o plănuiseși chiar tu cu doar câteva momente în urmă când ai hotărât să tai legumele mai mari decât îi plac lui? Atunci, să-ți pui pofta-n cui, căci astfel de apucături nu se potrivesc cu idealurile noastre feministe.

Dominarea masculină în contextul trecutului patriarhal

Această contradicție este foarte des întâlnită în societatea de astăzi din simplul motiv că până de curând femeia era nu pălmuită, ci de-a dreptul bătută măr, dacă o singură rondea de morcov rămânea nemărunțită în marea de tocături. Pentru a stopa acest fel de apucături, pentru a restabili echilibrul de forțe și pentru a preveni repetarea șirului nesfârșit de abuzuri, maltratări, torturi, umilințe, crime, suferite de-a lungul mileniilor de femei, a fost și este în continuare necesară o atitudine radicală. Micile perversiuni, blândele și afrodiziacele agresivități de dormitor au fost și ele eliminate odată cu restul valului de discriminări.

Asupra femeilor a planat atât de mult timp amenințarea „tradiționalei“ violențe patriarhale, încât nu numai că era superfluu să încerci să condimentezi o relație și-așa prea picantă, dar era aproape imposibil să speri la plăcere erotică în asemenea condiții. Dat fiind contextul, în mod firesc, mișcarea feministă s-a concentrat pe problema suveranității în relațiile amoroase, creând un mediu în care femeia să se simtă în siguranță, să fie liniștită că integritatea îi este respectată.

Înțelegerea nevoii de a fi dominată e o provocare dificilă într-adevăr; cicatricile trecutului sunt încă îndeajuns de vizibile și, mai mult decât atât, același raport bolnăvicios de putere e perpetuat în continuare. Femeia se poate considera liberă, dar nu și eliberată de traumele trecutului. Ironia e că în acest punct femeia nu se poate elibera decât dacă face pasul către ușurătatea vieții, către plăcere, către satisfacerea nevoilor erotice.

Erotismul cere să i te abandonezi, indiferent că ești bărbat sau femeie

În Inteligența erotică, Esther Perel relatează una dintre ședințele ei de terapie în care pacienta ei îi mărturisește că se simte împlinită în relația sexuală pe care o are cu soțul ei, în care ea se lasă dominată. Femeia este psiholog la o școală primară cu sute de copii în grijă, o sumedenie de responsabilități care îi solicită constant atenția și prezența. Îi priește să fie supusă în pat, pentru că este spațiul în care se simte în siguranță și persoana cu care are încredere să piardă controlul. În tot restul timpului, acest lux nu îi este permis. Atât de simplu.

Subliniem „mediu în care te simți în siguranță” dar mai departe de acest prerogativ de bază armonia erotică cere o doză consistentă de mister, de acceptare a imprevizibilului, a necunoscutului. Esther spune despre pacienta ei că „gustă cu plăcere abandonul care vine odată cu sentimentul lipsei de putere. Și se încarcă erotic când se joacă în zona interzisă a inegalității.”

Ca ea sunt multe alte femei care visează să taie legumele mai mari și să fie pedepsite pentru asta cu o palmă seducătoare. Putem să întrevedem o imagine mai de ansamblu a fenomenului, dacă în același scenariu substituim personajul feminin cu unul masculin. Imaginați-vi-l deci pe CEO-ul unei corporații, un bărbat de succes care face față cu brio presiunilor familiale, sociale și profesionale, doar pentru că își poate defula stresul în dormitor.

Articol recomandat
carte de self-help

Imaginea bărbatului legat de pat, biciuit de partenera lui, generează aproape la fel de multe preconcepții ca aceea a femeii supuse, judecăți care ne îndepărtează și mai mult de înțelegerea sinceră a nevoii de a fi dominat. Dar în același timp lărgește perspectiva, revelând-o ca nevoie umană și nu exclusiv feminină. Mai mult decât atât, nu e nicidecum un apanaj al persoanelor vulnerabile, lipsite de forță, ci dimpotrivă.

Poate fi o urmare a vieții contemporane solicitante, a unei traume personale sau a uneia colective. Dar dacă ne concentrăm mai mult pe cuvântul „joc” în loc de cel „putere”, ar fi mai relevant pentru demersul nostru de cunoaștere a plăcerii.

Cine este Esther Perel?

Esther Perel este psihoterapeut cu un interes profund pentru zona de relaționare intimă. A devenit cunoscută pentru introducerea în limbajul psihologic a termenului de „inteligență erotică“ pentru a desemna capacitatea de a gestiona conflictul inerent în iubire, între nevoia de siguranță și apropiere versus nevoia de dorință și, respectiv, depărtare.

A reușit astfel să atingă esența problemelor cu care ne confruntăm cu toții în intimitatea noastră și ca urmare, publicațiile ei, Inteligența erotică (2006) și Regândirea infidelității au ajuns cărți de referință în domeniu, dar și lectură obligatorie de dormitor.

Podcast-urile ei se bucură de asemenea de succes, „Where should we begin?” a primit un premiu Gracie în 2018, iar din toamna lui 2019 Perel continuă seria de terapii de cuplu cu un al doilea podcast, „How’s work?”

Vezi comentariile (0)

Scrie un răspuns

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.

mergi sus