Acum citești
Lecțiile Mirelei Retegan despre Astăzi, aici, acum

Lecțiile Mirelei Retegan despre Astăzi, aici, acum

,,Astăzi, aici, acum.” O carte scrisă de Mirela Retegan și publicată la editura Curtea Veche Publishing. Nu am avut ocazia să o întâlnesc față în față pe Mirela Retegan – i-am urmărit emisiunile, cărțile pe care le-a scos – dar cel mai mult i-am admirat pofta de viață și optimismul, ori de câte ori o vedeam într-un interviu sau într-o emisiune.

Citind cartea Astăzi, aici, acum am descoperit omul Mirela Retegan. Omul care a gustat viața din bunele și din relele ei. Care nu este perfectă. Care a avut dezamăgirile ei. Care a pierdut pentru ca mai apoi să câștige. Care ne împărtășește cu franchețe din experiențele ei, din secretul reușitei ei, din gândurile ei. Mirela Retegan a avut curajul să adune într-o carte gânduri despre viață, sentimente, povețe, victorii, nereușite. Până la urmă, o carte despre acel joie de vivre, cu tot ceea ce implică puzzle-ul vieții.

Am descoperit același om optimist și pus pe fapte bune, dar care a înțeles, mai bine ca oricine– ținând cont de contextul pandemic pe care îl trăim – că viața se trăiește azi, aici și acum.

Citind cartea Mirelei Retegan am trăit o multitudine de sentimente. M-am regăsit în multe dintre lucrurile citite. Astăzi, aici, acum – o carte recensământ despre ceea ce suntem, ceea ce trăim sau ceea ce, de multe ori, nu trăim. Pentru ca mai apoi să avem păreri de rău. Însă, vorba aceea, ce nu trăim la timp, nu trăim niciodată! Mirela Retegan este un om-inspirație, un om care și-a descoperit VISUL care o întregește.

Ce mesaje vrea să ne transmită Mirela Retegan? – Am selectat câteva, restul vă invit să le descoperiți voi. Nu este despre nimic altceva, este despre lecția lui aici, azi și acum. Despre viața trăită dincolo de presiuni externe, stereotipuri sociale, conduite impuse și dincolo de eternul ce va spune lumea?

• Faceți-vă treaba voastră ca să nu vă bagați în treburile altora!

• Visurile nu au termen-limită!

• Numai supraviețuitorii au cicatrice

• Fă-ți planuri care să depinde numai de tine! Nu și de alții

• Nu da ghemul din mână pe un pumn de ațe încâlcite

• Nu căuta motive pentru care ceva să nu meargă

• Lângă copilul tău nu trebuie să stai tot timpul. Dar, în timpul în care stai trebuie să îi da tot ce ai mai bun

• Dincolo de toarte lucrurile în care te a-I blocat e o lume întreagă

• Nu contează trecutul, dacă nu merge cu tine în viitor

• Nu-mi face rău ceva ce nu îmi dai, dar ce îmi dai mă poate răni

• Iubește-l cel mai mult atunci când merită cel mai puțin

• Fericirea nu se dă, dar nefericirea se ia

• Cum reușesc să fac atâtea lucruri. Am un secret!

• Iubirile nu se caută. Ele se găsesc.

• Am învățat să spun STOP

• Ceva nou în fiecare zi

• Oamenii care te iubesc te lasă să fii, pur și simplu

Sunt doar câteva dintre temele pe care Mirela Retegan le abordează în cartea sa, o adevărată pledoaie despre ce reprezintă pentru fiecare dintre noi momentul de aici și acum.
Până la urmă, important este cu ce rămâi și ce faci cu visele tale. Ce înțelegi despre azi și ce aștepți de la mâine. Ce știi despre tine și despre tot ce ai construit. Visele au un preț? Cum învățăm să le urmăm? De ce au nevoie copiii și cum dăm în mintea lor cât mai des? A-ți sprijini copilul înseamnă să stai tot timpul lângă el?


Am selectat mai jos câteva dintre citatele care definesc perfect esența acestei cărți – Astăzi. Aici. Acum.

Mirela Retegan: ,,Pentru mine, există COPII și atât!”

,,Pentru mine, există COPII și atât! Visul meu este să fac mai bună și mai frumoasă viața copiilor. A tuturor copiilor! Pentru mine, nu există copii săraci sau bogați, copii singuri sau înconjurați de familie, copii rromi, copii sănătoși sau bolnavi, copii cu probleme sau copii fără probleme, din România sau din altă țară, de la oraș sau de la sat…Pentru mine, există COPII și atât!Uită‑te în ochii unui copil și o să vezi o lume întreagă! Privirea lui poate cuprinde, într‑o clipire, tot ce poate unii dintre noi nu putem atinge nici cu mintea, nici cu inima o viață întreagă… Copiii sunt copii. Dacă se simt iubiți, copiii trec ușor și peste boală, și peste lipsuri, și peste absența oamenilor mari din viața lor. Ei s‑au născut să fie fericiți! Trebuie doar să întâlnească oameni mari care să nu le răpească bucuria asta.Copiii au nevoie de chipuri blânde, de zâmbete calde, de mâini ferme și de priviri înțelegătoare. Mierea din tonul unui adult care îi vorbește este cel mai bun dulce pe care îl savurează orice copil. Un adult simpatic e mai interesant decât orice joc sau orice jucărie.”

M. Retegan: ,,Privește bine, privește în tine! Acolo este răspunsul”

,,Am scris asta cu gândul că poate ești și tu în situația mea… Poate ești și tu dintre cei care își trăiesc visul și nici nu ți‑ai dat seama… Poate te‑ai lăsat și tu, ca mine, intoxicat de tot felul de factori externi, care nu‑ți pot pătrunde visul și nu îl pot înțelege. Privește bine, privește în tine! Acolo este răspunsul”, explică Mirela Retegan.

M. Retegan: ,,Eu nu supraviețuiesc. Eu înot. Și oamenii mei înoată.”

,,E singura șansă să ajungem pe malul celălalt cu mintea întreagă și încrezători în forțele noastre.Imaginează‑ți că s‑a rupt malul și am căzut cu toții într‑o apă mare. Și că undeva, în depărtare, se zărește țărmul celălalt. Ce faci în apă? Uită‑te în jurul tău! O să vezi oameni care nu știu să înoate, oameni care dau din mâini și din picioare, disperați să nu se scufunde. Mai vezi câțiva care stau cu mâinile întinse și așteaptă un colac de salvare. Câțiva au prins o barcă și s‑au înghesuit în ea. Dar o să vezi și mulți oameni care înoată. Unii mai bine, alții mai greu, unii bras, alții fluture…Gândește‑te ce faci tu în apa asta în care suntem toți. Uită‑te în jurul tău și identifică‑i pe cei de care ai putea să te sprijini când obosești. Uită‑te în jurul tău pe unde sunt vârtejuri și ocolește‑le! Ferește‑te de cei care ar fi în stare să facă orice ca să se agațe de tine. Vezi cine are cu adevărat nevoie de ajutor și cine, de fapt, nu vrea să înoate. Suntem cu toții în aceeași apă. Viitura e același pericol pentru noi toți. Nu vrem sa ne prindă pe niciunul. Înoată! Respiră! Înoată și respiră! Nu te mai uita în spate. Tot ce avem e în față, pe malul celălalt.Înoată, respiră și imaginează‑ți că dincolo o să fie nisip fin și soare. Și chiar dacă ajungem în chiloți, important e să ajungem!”

M. Retegan: ,,E OK să avem contracte profesionale, de business, dar nu un contract între suflete”

“Când Maya era mică, făceam cu ea periodic tot felul de contracte. Așa mă pricepeam eu pe atunci. Făceam contracte pe durată determinată, în care scriam tot. Clauzele erau clare: ce dă ea, ce dau eu, care e obiectul contractului și în ce condiții îl ducem la îndeplinire. Evident, tabileam și penalități. Uneori, intervenea chiar și cazul de forță majoră… Odată cu trecerea timpului, mi‑am dat seama că nu e OK să închei un contract cu copilul tău. Că, în general, nu e OK să existe contracte în cazul relațiilor interumane. E OK să avem contracte profesionale, de business, dar nu un contract între suflete. Mult mai potrivite în relațiile cu oamenii sunt înțelegerile!”

Articol recomandat

M. Retegan: ,,Adevăratul succes le aparține celor care nu se tem!”

“Copiii noștri au mult mai multă nevoie să le dăm tot ceea ce putem decât să le dăm numai ceea ce avem.Muncim să avem cât mai mult, cât mai multe… Consumăm mult timp și energie pentru lucrurile care le sunt mai puțin folositoare în viață și nu ne mai rămâne timp pentru ceea ce e vital. Copiii nu se nasc cu încredere în ei, trebuie să îi ajute cineva să și‑o con‑struiască. Dar ei se nasc cu puterea de a‑și folosi mâinile și mulți își vor putea construi singuri un acoperiș.Tot ceea ce noi am reușit fizic, social, material poate să reușească oricine muncește suficient de mult și face alegerile potrivite. Bine, trebuie să aibă și un dram de noroc! Dar adevăratul succes le aparține celor care nu se tem. Care au fost învățați că orice lucru se poate face încă o dată și încă o dată, că moartea e singura realitate ireversibilă.”

M. Retegan: ,,Ce nu se schimbă niciodată? Valorile, principiile, iubirea, bunătatea, acceptarea (…)”

“De‑a lungul unei vieți, schimbăm mai multe școli, mai multe cercuri de prieteni, mai multe case, mai multe orașe, mai mulți parteneri, mai multe joburi, mai multe pasiuni, mai multe haine, mașini, visuri…Ce nu se schimbă niciodată? Valorile, principiile, iubirea, bunătatea, acceptarea, respectul, integritatea, înțelepciunea, generozitatea, onestitatea, armonia, libertatea! Tot ceea ce facem în viață, cine suntem și cum acționăm se bazează pe felul în care aceste valori există sau nu în bagajul nostru.”

“Spuneți‑le povești frumoase oamenilor cu care vorbiți”

,,Înainte de a turui cuiva pe care îl sunați în perioada asta despre toate problemele și pseudoproblemele voastre, întrebați‑l cum e, cum se simte. Nu doar din politețe, chiar ascultați‑l! Încercați să‑i simțiți starea, dincolo de ceea ce vă spune. Citiți printre cuvinte și duceți‑vă cu simțirea dincolo de clasicul „sunt bine“

,,Dacă îi sunați pe oamenii din agenda voastră, spuneți‑le povești frumoase!”

,,Străduindu‑vă să le spuneți lor, o să vă străduiți să vi le spuneți și vouă. Nu e momentul să ne lamentăm. Psihicul tuturor e fragil. Fiecare are acolo, în colțul minții, gândul răului care abia așteaptă să i se deschidă o ușă… Nu trebuie nici măcar să crăpăm fereastra. Toți oamenii raționali își țin gândurile negre în zona cea mai ferită de lumina zilei. De aceea, agățați‑vă de bancuri, de glume, de oameni pozitivi. Căutați artiști care râd, căutați postări pozitive și nu le dați voie celor care vă sună să se plângă de ceea ce mintea lor născocește din frică sau din plictiseală!Dacă vă cere cineva un ajutor real, faceți tot ce puteți ca să rezolvați problema. Acționați, sunați pe cine știți, vorbiți unde puteți, mergeți voi dacă e nevoie sau trimiteți pe cineva. Dar nu dați voie NIMĂNUI să spargă zidul pe care l‑ați construit în jurul hăului în care colcăie gândurile negre. Știm că sunt acolo, știm că au o abilitate fantastică de a se cățăra până ajung în față, pe frunte… Peste ele, dați drumul avalanșelor de gânduri pozitive! Vorbiți cu oameni care vă umplu de optimism, despre subiecte care vă fac plăcere.”

M. Retegan: ,,Ce fel de planuri vă faceți?” – ,,Pentru pauză nu m‑a pregătit nimeni!”

,,Sincer vă spun că primesc întrebarea asta de la parteneri, colaboratori, prieteni, cunoștințe, oameni care se gândesc la viitorul lor profesional și la felul în care vor relua activitatea în afacerile lor. E foarte greu să îi fac să înțeleagă că, în acest moment, nu pot decât să tră‑iesc în prezent. Mai mult decât oricând! Mie nu mi‑a fost niciodată mai clar că planurile trebuie făcute de dimineața până seara, de azi pe mâine sau, cel mult, de luni până vineri.Pe noi ne‑a prins pandemia cu pauza nepregătită. Așa că, după nebunia asta, mă gândesc să‑mi pregătesc cu mai multă grijă pauzele decât perioada de muncă. Fiindcă eu pentru muncă eram foarte bine pregătită, însă pentru pauză nu m‑a pregătit nimeni! Nu m‑a învățat nimeni cum să fac față unei astfel de situații. Agenda mea era plină până la sfârșitul anului.
În luna martie ar fi trebuit să stau acasă doar două zile. Am stat aproape 20! Cât despre aprilie, deja mă obișnuisem cu ideea că n‑o să pot fi cu Maya de Paște, pentru că eu o să fiu plecată în Japonia și ea, fix în ziua de Paște, o să reia școala. Știam că în luna mai, mai bine de jumătate din timp voi sta la Londra, aproape de copilul meu, care urma să aibă cel mai important examen din viața lui. Nu mă duc mai departe, să zicem că ne rezumăm la calendarul de primăvară. Nimic din ce era trecut în agendă nu mai e valabil. Este atât de clar pentru mine că Woody Allen avea dreptate: planul este modul în care Îl facem pe Dumnezeu să râdă. Niciodată nu S‑a amuzat mai tare pe seama planurilor noastre, pe termen mediu și lung! Eu vreau să fiu dintre cei care și‑au învățat lecția și sigur, sigur nu vreau să mai joc cu Doamne‑Doamne acest joc. Nu mai vreau să râdă de planurile mele, Îi găsesc alte motive de care să Se amuze, care să‑mi dea mai puțină bătaie de cap!În privința planurilor, nu mă gândesc mai departe de săptămâna viitoare. Fac eforturi destul de mari să‑i fac pe oameni să mă creadă.”

Mirela Retegan, un altfel de antrenor al părinților

Mirela Retegan e femeie, iubită, părinte, copil, bloggeriță, antreprenoare – toate deodată sau, uneori, câte una pe rând. Însă, mai important decât orice, este om. Un om care îşi parcurge drumul vieţii cu fruntea sus, ținând piept durerilor și necazurilor, desfătându-se cu bucuriile pe care i le oferă fiecare zi şi pe care le împărtăşeşte acum cu noi toţi.

Așadar, toți ne vom regăsi, într-o măsură mai mică sau mai mare, în gândurile și emoțiile despre care povestește autoarea. Și, mergând pe calea descoperirii de sine, vom găsi împreună puterea de a trăi pe deplin tot ceea ce ne rezervă viața – astăzi, aici, acum.

Mirela Retegan (n. 1970) este Antrenorul Părinților. Își folosește imaginația, energia și empatia ca să-i învețe pe părinții români cum să se joace cu copiii lor. „Copiii au nevoie de iubire, atenție și răbdare. Noi, oamenii mari, avem nevoie de timp. Dacă ne antrenăm susținut, astfel încât să scoatem în orice moment, din joben, un joc de jucat oricând și oriunde, ei simt că primesc iubire și atenție și ne dau înapoi timp“, spune Mirela.

Pe Mirela o găsiți colindând România și întreaga Europă, împreună cu Gașca Zurli, duminica dimineața la EuropaFM, pe site-ul mirelaretegan.ro – unde are peste o mie de articole publicate –, la workshopuri și conferințe dedicate părinților.
Una dintre cele mai puternice voci din România, Mirela Retegan și-a câștigat iubirea părinților și a copiilor deopotrivă oferindu-le soluții simple, mijlocite de dragoste, care aduc fericire în fiecare familie. „Părinții curajoși cresc copii fericiți“, „Joaca este limbajul iubirii dintre părinți și copii“, „În spatele unui copil-lumină stă un părinte-soare“ sunt convingeri pe care părinții le asociază, fără nicio ezitare, cu Mirela Retegan.

Vezi comentariile (0)

Scrie un răspuns

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.

mergi sus