Iubirea nu este simplă, iar uneori singurătatea în doi doare mai mult decât atunci când ești singur. Și fiindcă Valentine’s Day ne inspiră la iubit și la iubire ar fi bine să-i decriptăm limbajele înainte de a ne pierde iremediabil în traducere. În acest sens, putem apela la cartea lui Gary Chapman, Cele cinci limbaje ale iubirii, publicată la Curtea Veche Publishing.
Cuprins
Vine Valentine’s day și ești din nou singură/ singur… Un nou prilej să te întristezi, să te simți inutil și lăsat la o parte, cel mai fraier din curtea școlii? De ce oare concepția noastră despre noi înșine depinde atât de mult de părerea celorlalți, și de ce a fi într-un cuplu a devenit un „must”, o treabă care te validează? Nu cumva disconfortul generat de singurătate se dublează atunci când i se adaugă stigma socială asociată?
Să nu ai un partener cu care să împarți momentele frumoase și pe cele mai grele, să nu poți să îți exprimi afecțiunea față de cineva, să nu ai contact fizic cu o altă ființă umană, toate aceste lucruri sunt oricum greu de dus și fără presiunea socială de a avea o relație. Și nu cumva frica de singurătate și dorința de „a fi în rândul lumii” ne fac să intrăm în relații disfuncționale doar de dragul de a avea o relație? Și nu cumva aceste relații sfârșesc prost și de multe ori ne trezim tot singuri, dar pe deasupra și răniți?
Tu știi care sunt cele cinci limbaje ale iubirii?
Cred că pentru a putea trăi o adevărată poveste de dragoste, trebuie în primul rând să învățăm să fim singuri și să-i învățăm pe cei de lângă noi să ne respecte alegerile. A fi singur nu trebuie să fie o stigmă, o rușine, nu înseamnă că dacă ești singur nu ești suficient de bun. Am primit la un moment dat de la o prietenă o ilustrație pe care o făcuse pentru Valentine’s Day. Înfățișa o fată singură, stând în cadă cu o carte și un pahar de șampanie, și mesajul era că nu ai nevoie de nimeni ca să fii fericită, poți fi fericită și bucurându-te de propria ta companie.
Poate suna ca un clișeu, dar are o explicație logică foarte simplă: dacă nu te cunoști pe tine însuți, nu poți ști ce îți dorești de la un partener. Doar în singurătate te poți cunoaște, nu într-un șir de relații toxice. Oare ce trebuie să știm despre noi ca să putem avea o relație reușită, mai exact, ca să putem trăi povestea de dragoste pe care ne-o dorim?
Răspunsul nu este așa greu precum ne-am imagina. Trebuie să cunoaștem limbajul iubirii pe care îl vorbim noi, adică să ne autocunoaștem, pentru ca mai apoi să putem înțelege limbajele celorlalți. Gary Chapman, consilier matrimonial cu o vastă experiență în domeniu, explică în cartea sa Cele cinci limbaje ale iubirii ce înseamnă un limbaj al iubirii și cum noi toți avem limbaje diferite, în funcție de mediul în care am crescut și de experiențele prin care am trecut, prin intermediul unei analogii foarte interesante.
Fiecare iubește în felul lui
Limbajul iubirii, spune Chapman, este ca limba maternă, fiecare din noi învață la naștere o limbă pe care o știe cel mai bine, în interiorul căreia se mișcă cel mai ușor. Ulterior, mai poate învăța și altele, dar nu le va vorbi niciodată la fel de natural și de ușor. La fel e și în iubire. Fiecare din noi învață să iubească într-un anumit fel, cu un anumit limbaj, care devine la fel de firesc ca limba maternă.
Dacă cineva a avut o familie iubitoare, va fi o persoană relaxată și care crede că iubirea e ceva firesc și ușor. Dacă a fost ignorat de părinți, va dezvolta mecanisme de coping, de exemplu va fi genul de persoană care atrage atenția asupra ei înșiși, dacă în copilărie asta era metoda prin care putea obține puțină afecțiune.
Pe de altă parte, spune autorul, cei care provin din familii neiubitoare au învățat să lupte mai mult pentru iubire. Toate aceste limbaje diferă de la o persoană la alta, așa cum diferă chineza de engleză și de spaniolă, de exemplu. Pentru a putea iubi pe termen lung, și nu doar în perioada în care îndrăgostirea estompează aceste diferențe, trebuie să învățăm să folosim și limbajul prin care persoana respectivă își exprimă iubirea, așa cum am învăța o limbă străină.
Unii din noi își exprimă iubirea prin declarații, le place să vorbească despre calitățile partenerei/partenerului sau să îl încurajeze. Alții își arată afecțiunea prin timpul petrecut împreună și activitățile în doi, iar altora le place să facă daruri sau servicii, să ajute, să aibă grijă de celălalt. A altă categorie e a celora care își exprimă iubirea în primul rând prin contact fizic, cărora le place să-și atingă partenerul ca să simtă conexiunea specială pe care o au cu acesta.
Tu cum alegi să îți exprimi iubirea?
Majoritatea conflictelor apar când cei doi au limbaje diferite și nu se înțeleg reciproc, de exemplu un partener care preferă contactul fizic va fi descurajat dacă celălalt e rece pe acest plan, în schimb îi face cadouri sau declarații sau servicii. Un partener care preferă să petreacă timp cu celălalt nu va fi mulțumit dacă celălalt îi răspunde oferindu-i cadouri, se va simți poate trădat sau va simți că celălalt încercă să îi cumpere afecțiunea în loc să i-o ofere pe a lui.
Oricare din cele cinci limbaje ți se potrivește, trebuie să te înțelegi și să te accepți în primul rând, și apoi să înveți limbajul partenerului. Dacă ești singur de Valentine’s anul acesta, citește Cele cinci limbaje ale iubirii de Gary Chapman! Iar dacă ești cu cineva, fă-i-o cadou, pentru ca relația voastră să fie una armonioasă și durabilă!