„… niciodată nu a fost mai important să vorbim despre știință.”
Cuprins
Savant, autor, universitar – și mai mult!
Richard Dawkins e una dintre personalitățile contemporane atât de marcante, încât și intimidează, și face inutilă orice prezentare. Rămân, fără îndoială, epitetele. Maximale: strălucit reprezentant al oamenilor de știință care își pot prezenta munca pe înțelesul publicului larg – caracterizat drept „maestru al artei comunicării științifice”, a scris aproape 20 de cărți de popularizare a științei; eminent biolog evoluționist care a predat ani buni la Universitatea din Oxford și a colecționat, în timp, un număr impresionant de premii și distincții – de la 12 titluri de doctor honoris causa la premii din partea Royal Society of Literature și American Academy of Achievement, sau Michael Faraday Award, Nierenberg Prize, Deschner Award ș.a.; fulminantă celebritate ale cărui lucrări de literatură științifică au ajuns bestselleruri, al cărui nume e cap de afiș și atrage public la conferințe și evenimente, ale cărui apariții la emisiuni TV (de exemplu, pe BBC) fac rating, a cărui prestație în documentare ca The Unbelievers e secondată de personalități ca Woody Allen, Stephen Colbert, Cameron Diaz, Ian McEwan, Ricky Gervais sau Stephen Hawking. Toate acestea dovedesc fără putință de tăgadă: Richard Dawkins e un star al științei contemporane.
O colecție de colecție
Mai mulți YouTuberi recenzenți descriu volumul Cărțile întregesc viața, unul dintre cele mai recente publicate de Dawkins, ca pe „un giuvaer” și, alternativ, „o scrisoare de dragoste scrisă științei”.
Cartea are șase părți, fiecare începând cu un dialog între Dawkins și o personalitate științifică (astrofizicianul Neil deGrasse Tyson, psihologul Steven Pinker, fizicianul Lawrence Krauss ș.a.). În cursul dialogurilor sunt abordate chestiuni esențiale pentru dezvoltarea mentalului contemporan și a societății de azi:
• cât de numeroși sunt oamenii de știință religioși?
• ce rol au anxietatea și depresia din perspectiva psihologiei evoluționiste?
• va fi creștinismul înlocuit de islam, în Occident?
• de ce azi Statele Unite sunt mai religioase decât Europa de Vest?
• cum se poate preda știința cel mai bine persoanelor religioase?
• va dispărea vreodată credința religioasă?
• este moralitatea o creație a oamenilor sau rezultatul evoluției speciilor?
Dialogurile sunt urmate, în capitole distincte, de un set înrudit tematic de recenzii, articole, prefețe și postfețe scrise, în timp, de Dawkins pentru cărți de popularizare a științei precum The Unnatural Nature of Science, a embriologului Lewis Wolpert, Lumea și demonii ei, de Carl Sagan, romanul SFThe Black Cloud, de Fred Hoyle, antologia The Handbook of Evolutionary Psychology, albumul The Living Wild realizat de fotograful Art Wolfe și multe altele.
Textele au un dublu efect: instruiesc și distrează. Pe de o parte, ele rezumă cu talent, claritate și viziune informații științifice astfel încât acestea realizează adesea o breșă (totdeauna revelatoare) în zidurile oarbe ale certitudinilor – sau ignoranței – noastre. Pe de altă parte, multe dintre texte amuză; căci Dawkins e un polemist împătimit, iar în recenziile despre cărți proaste, care susțin teze neîntemeiate din punct de vedere științific, vitriolul lui face deliciul cititorilor dedați la sarcasm.
Mai presus de toate, volumul este o rară colecție de idei. Valoroase, stimulante, discutate cu deschidere și cerebral, examinate cu perfectă încadrare în parametrii rezonabilității și, din nou, pentru binevenit divertisment, cu simțul umorului. Un dar prețios pentru orice minte care se vrea vie, un festin pentru orice intelectual!
Iar la final o notă specială pentru cititorii religioși: aceasta este o carte scrisă de un adevărat „ateu practicant” posesor al unui verb redutabil. În special capitolul intitulat „Curajul moral și intelectual al ateismului” (care, parantetic fie spus, ne face să ne întrebăm serios de ce oare Dawkins pune atât de convins semnul egalității între gândirea științifică și ateism) va fi o reală „piatră de încercare” pentru credincioși. Disconfortul, însă, poate fi cu ușurință convertit în oportunitate: dacă ești o persoană religioasă, merită să accepți provocarea de a citi această carte, fiindcă ea îți va testa fiecare firicel de credință – e un laborator dezinfectat de orice risc de fofilare din fața propriei conștiințe. E cert că, dacă nu te ucide, te face mai puternic/ă! 😉
11 citate care dau de gândit
• „Toarnă un pahar de apă în mare. Dă-i destul timp să se împrăștie complet în oceanele lumii. Apoi umple un alt pahar din mare, de oriunde. Aproape sigur, vei recupera cel puțin o moleculă de apă din primul pahar. Acest lucru se datorează faptului că, după cum spune Lewis Wolpert, «există mult mai multe molecule într-un pahar cu apă decât pahare cu apă în mare». Această afirmație simplă are implicații uluitoare. Ceașca de cafea pe care urmează să o beau conține atomi care au trecut cândva prin vezica lui Oliver Cromwell; prin a ta și a Papei. În acest fel, aparținem cu toții unei singure familii mari și fericite.”
• „[…] toți suntem veri. Populația reală a lumii pe vremea lui Iulius Caesar era de doar câteva milioane și noi toți, toate cele șapte miliarde, suntem urmașii lor. Suntem cu toții înrudiți. Toate căsătoriile se încheie între veri mai mult sau mai puțin îndepărtați, care au deja o mulțime de strămoși comuni, înainte să aibă la rândul lor copii. Folosind același tip de argument, vom constata că suntem verii îndepărtați ai tuturor ființelor umane, ba mai mult, ai tuturor animalelor și plantelor. Ești văr cu câinele meu, cu salata verde pe care ai mâncat-o la prânz și cu pasărea care va trece în zbor pe lângă fereastra ta. Noi doi avem strămoși în comun cu toate aceste organisme.”
• „Știința – nu faptele științei, ci metoda științifică a gândirii critice – «ar putea fi tot ceea ce ne ține departe de întunericul ce ne înconjoară». Este vorba despre întunericul vânătorilor de vrăjitoare din timpurile medievale și contemporane, despre întunericul fricii patologice de demoni și de OZN-uri inexistente, despre întunericul naivității cu care oamenii cred în spusele misticilor care interpretează vise și despre întunericul filozofilor obscurantiști, maeștri în baliverne postmoderne.”
• „Dacă aș fi întrebat care este, în opinia mea, întruchiparea perfectă a adaptării darwiniene, acel nec plus ultra al selecției naturale, în deplinătatea gloriei sale nemiloase, aș ezita să aleg între spectacolul oferit de un ghepard care prinde o săltăreață gazelă Thomas, stârnind un vârtej de praf african; înotul aerodinamic, lipsit de efort, al delfinului; invizibilitatea sculpturală a omidei-băț; sau plantele-ulcior, care sufocă silențios și cu nepăsare o muscă. În cele din urmă, cred că aș alege totuși parazitul care manipulează comportamentul gazdei sale – subminând-o în beneficiul său, în moduri care stârnesc, în egală măsură, admirația pentru subtilitate și groază pentru cruzimea procesului.”
• „Noi, mamiferele umane, suntem victimele unei dispute recurente: o luptă între străvechiul creier reptilian, care controlează inconștient mașina supraviețuirii, și neocortexul, care manevrează un fel de volan suprapus peste primul. Noul creier mamifer, cortexul cerebral, este cel care gândește. Este sediul conștiinței.”
• „[…] oricine vrea cu tot dinadinsul să candideze pentru o funcție înaltă ar trebui descalificat din oficiu.”
• „Universul în expansiune, legile fizicii, reglajul fin al constantelor fizice, măcinișul lent al morilor evoluției – toate aceste procese au fost puse în mișcare pentru ca, după paisprezece miliarde de ani, să se ajungă la venirea noastră pe lume. […] Universul a luat ființă în urmă cu 13-14 miliarde de ani. Soarele și planetele pe orbită, inclusiv Pământul, s-au condensat dintr-un disc rotativ de gaz, praf și reziduuri în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani.”
• „Știința este acuzată adesea că pretinde cu aroganță că știe totul, dar afirmația este extrem de inexactă. Oamenii de știință adoră să nu cunoască răspunsul, fiindcă astfel au ceva de făcut, ceva la care să se gândească. Ne recunoaștem în gura mare ignoranța, anunțând vesel ce trebuie făcut. […] Oamenii de știință știu când nu cunosc răspunsul. Dar știu totodată când îl cunosc și nu trebuie să se sfiască să-l proclame. Nu este o aroganță să enunți faptele evidente atunci când dovezile sunt sigure. […] Aroganța este mândrie nejustificată. Dar există și mândrie justificată, iar știința are toate motivele să fie mândră.”
• „Știința combină un corp masiv de cunoștințe, ca volum și detaliu, cu recunoașterea plină de modestie a faptului că există lucruri pe care nu le știm încă. Printr-un contrast jenant, religia nu adus nici cea mai mică contribuție cunoașterii, iar acest lucru se combină cu o încredere uriașă în niște fapte pe care le-a scos pur și simplu din burtă.”
• „Pot afirma fără să greșesc că o persoană care susține că nu crede în evoluție este ignorantă, proastă sau nebună (sau imorală, dar prefer să nu iau în calcul acest lucru).”
• „Vom muri, și pentru asta suntem niște norocoși. Majoritatea oamenilor nu vor muri niciodată, pentru că nu se vor naște niciodată. Oamenii care s-ar fi putut afla astăzi aici, în locul meu, dar care, de fapt, nu vor vedea lumina zilei, sunt mai numeroși decât firele de nisip din Sahara. Fără doar și poate, printre spiritele celor nenăscuți se numără poeți mai mari decât Keats și oameni de știință mai importanți decât Newton. Știm acest lucru fiindcă numărul oamenilor posibili grație ADN-ului nostru depășește enorm numărul oamenilor reali. În pofida acestor șanse stupefiant de mici, iată-ne totuși aici, tu și cu mine, în nimicnicia noastră.”
Volumul „Cărțile întregesc viața” costă 63,75 lei și poate fi achiziționat online de AICI.