Într-un scurt reportaj TV realizat la ediția a V-a a „NARATIV”, singurul Festival de Lectură pentru Copii din România care se adresează copiilor și părinților, cuprinzând ateliere de lucru cu tematică din domeniul uman și real, o mamă își întreabă (cu un discret dedesubt moralizator) băiețelul: „De ce ar trebui să citim, mami? […] De ce-i fain să citim?” Răspunsul vine vioi, succint, cu zero ezitare: „Ca să fim deștepți!”
O replică, desigur, pur intuitivă – sau, dacă nu, distilată din multe „predici” ținute acasă de bunici și părinți, din muncă de lămurire dusă, cu o perseverență total demnă de această cauză bună, în scopul de a-l împrieteni durabil pe băiețel cu cărțile. Dar, dincolo de intuiție sau lecție învățată, băiețelul a punctat un adevăr la care s-a ajuns relativ recent după multe studii și cercetări științifice cu ștaif: cititul de cărți chiar ne face mai deștepți.
Erau cunoscute deja următoarele beneficii pentru sănătate (fizică și mentală) pe care le implică lectura zilnică:
✅ îmbunătățirea calității somnului
✅ reducerea stresului cu până la 68%
✅ evitarea excesului de gânduri anxioase
✅ prevenirea declinului cognitiv datorat înaintării în vârstă
✅ asigurarea unei stări generale de bine
Iar concluzia se impunea firesc: cititul zilnic este o formă de autoîngrijire.
Însă nu era la fel de cert faptul acum tot mai limpede că între citit și inteligență există o relație aproape simbiotică: atunci când deschidem o carte, creierul nostru intră într-o sală de fitness mintal.Fiindcă prin activitatea cititului în creier se tonifiază circuitele neuronale existente și se formează altele noi – stimulare mentală care îmbunătățește funcția cognitivă a creierului. Cu rezultatul concret că înțelegem mai bine lumea din jurul nostru, ne exprimăm și comunicăm mai precis cu ceilalți, analizăm și anticipăm mai corect comportamentele și punctele lor de vedere, devenim mai creativi și imaginativi, găsim mai ușor soluții pentru probleme.
Iar în cifre: cititul cu consecvență timp de 30 de minute zilnic ne poate mări IQ-ul cu până la 50 de puncte, în timp. De altfel, testele de inteligență apelează la citit și la abilitățile conexe lui pentru a măsura factorii componenți ai inteligenței generale:
• inteligența fluidă, abilitatea de a rezolva probleme, de a observa tipare cu sens fără a recurge la cunoștințe anterioare, ci folosind doar logica, e testată prin lectură critică
• inteligența cristalizată, abilitatea de a folosi cunoștințele existente (informații de la școală, diverse abilități motorii) pentru a rezolva o problemă, este testată prin exerciții de vocabular
• inteligența emoțională, abilitatea de a identifica în mod corect și de a reacționa adecvat la emoțiile proprii și ale altora, e testată prin înțelegerea stărilor și sentimentelor personajelor
Așadar, cititul oricărei cărți ne face mai inteligenți. Însă dacă însuși subiectul și scopul cărții sunt să ne facă mai deștepți, atunci inteligența noastră e dublu câștigată: atât stimulată prin citire în sine, cât și dezvoltată prin expunerea la informații în mod specific despre sporirea abilităților noastre cognitive. Iată în continuare cinci cărți care oferă exact acest gen de informații.
Mindset, de Carol S. Dweck.Autoarea e chiarpsihologa care a propus lumii conceptul de „mentalitate de creștere” sau „mentalitate flexibilă” (growth mindset), ce are în centru tocmai convingerea că inteligența nu e un dat înnăscut imuabil, ci poate fi dezvoltată pe parcursul vieții. Avem aici o pledoarie detaliată și inimoasă despre cum să credem în propriile abilități și talente, în propria personalitate, pentru a ne autocapacita să obținem succesele pe care ni le dorim pe plan profesional și personal.
Mindshift, învață să înveți altfel, de Barbara Oakley. Aducând o mulțime de exemple din experiența autoarei, profesionistă versatilă care a obținut succese în toate domeniile pe care le-a abordat (armată, lingvistică, inginerie, profesorat), acest ghid foarte practic ne învață cum să depășim stereotipurile și prejudecățile pe care ni le servesc alții privitor la ce putem sau nu putem face (ori ideile preconcepute cu care ne sabotăm noi înșine), cum să ne descoperim noi aptitudini pentru a ne reinventa, și cum să adoptăm învățatul ca stil de viață.
Cartea care te va face mai deștept, de John Brockman. Fondator al Edge Foundation, organizație care reunește gânditori de avangardă din științe și tehnologie, autorul a invitat un număr de somități ale lumii contemporane să răspundă aici la următoarea întrebare: „Care concept științific ar îmbunătăți bagajul cognitiv al cuiva?” Rezultă un volum fabulos de multidisciplinar, cu intuiții și deducții revoluționare din psihologie, filosofie, economie, fizică, sociologie ș.a. Printre iluștrii contributori: Martin Seligman, Helen Fisher, Daniel Goleman.
Inteligențele multiple, de Howard Gardner. Testele de evaluare a inteligenței care se utilizează în mod normal în sistemele de învățământ standard sunt nedrepte. Ele au la bază (și apelează la) un tip de gândire care nu e universal caracteristică oamenilor. Autorul ne dezvăluie o viziune alternativă aici: o perspectivă pluralistă asupra gândirii, din care constatăm că oamenii au stiluri cognitive diferite – că inteligența e multidimensională. E perspectiva din care se discută exemple celebre (T.S. Eliot, Yehudi Menuhin ș.a.) și din care ești invitat să îți revezi inteligența.
Tot mai deștept. 15 minute de neurohacking pentru o minte mai ageră, de Elizabeth R. Ricker. Specializată în neurologie și tehnologie la reputatele MIT și Harvard, autoarea aduce laolaltă rigurozitatea intelectuală a cercetătorului de laborator și practicitatea experimentatorului, pentru a ne arăta cum un „antrenament” de 15 minute pe zi ne poate spori abilitățile cognitive în mod simțitor. Prin exerciții potrivite fiecăruia dintre noi, vom ajunge să gândim mai rapid, să ne concentrăm mai bine, să învățăm mai repede, să fim mai creativi.