Cartea Fițuici de parenting, scrisă de Emily Oster și publicată la Editura Curtea Veche Publishing, este un adevărat ghid bazat pe date concrete, dovedite științific, pentru un parenting mai relaxat, de la naștere la grădiniță.
Cuprins
Trăim într-o lume în care există atât de multe teorii despre parenting. Unele sunt eficiente, altele te fac, pur și simplu, să o iei razna. Ei bine, cartea lui Emily Oster este genul de carte care te readuce cu picioarele pe pământ, care îți dă încredere în tine și în forțele tale de părinte.
Nu are nimic nimic alarmist în ea, nimic conspiraționist, totul este informație, extrem de bine explicată, atât științific, cu trimitere la studiile unor cercetători, cât și prin filtrul propriei experiențe, fără să fie însă îmbibată de subiectivitatea autoarei.
Când devii părinte pentru prima dată, apar la tot pasul îngrijorări, situații incerte și îndoieli, iar multe dintre sfaturile pe care le primești nu funcționează. De la recuperarea postnatală, alăptat, programul de dormit și învățatul la oliță până la disciplinarea copilului, totul este o nebuloasă. Toate sunt extrem de bine explicate și documentate, ceea ce îți dă o stare de confort și de bună-dispoziție.
Vă las să descoperiți informațiile și să vă extrageți din ele ceea ce simțiți că aveți nevoie pentru a contrui relația copil-părinte. Eu mă opresc la capitolul dedicat vaccinării. Nu este o noutate că vaccinarea – este și situația trăită de noi, când vaccinarea Covid-19 a împărțit lumea în tabere – a stârnit, de-a lungul timpului, numeroase controverse.
Cu umor și cu o logică imbatabilă, Emily Oster demontează o mulțime dintre miturile care împânzesc internetul și, pornind de la cercetările științifice, oferă câteva răspunsuri surprinzătoare la cele mai frecvente dileme ale vieții de proaspăt părinte.
Autoarea se oprește asupra vaccinării la copii, vorbind despre diversele îngrijorări ale părinților care refuză să-și vaccineze copiii. Emily Oster aduce în capitolul decidat vaccinării argumente științifice care demonstrează că procesul de vaccinare este unul sigur, însoțit, firește de diverse reacții adverse.
Vaccinurile. Emily Oster: ,,În anii ’50, în SUA, anual mureau din cauza rujeolei aproximativ 500 de oameni”
,,Se îmbolnăveau între trei și patru milioane. În anul 2016, niciun copil din SUA nu a murit de rujeolă și au fost raportate aproximativ 86 de îmbolnăviri. Există un motiv foarte simplu pentru această scădere: vaccinul împotriva rujeolei. Vaccinurile se numără printre cele mai însemnate victorii ale sistemului public de sănătate în ultimul secol (ar fi și salubrizarea publică, deși aceasta este mai puțin controversată). Cu alte cuvinte, pe tot globul au fost salvate milioane de vieți prin inventarea vaccinurilor pentru boli precum tusea convulsivă, rujeola, variola și poliomielita. Disconfortul, mâncărimile și chiar decesele au fost prevenite de vaccinul împotriva varicelei. Vaccinul pentru hepatita B a redus numărul de cazuri de cancer al ficatului. Și vaccinurile mai noi sunt importante – vaccinul împotriva HPV are potențialul să scadă drastic procentul cancerului cervical. Cu toate acestea, vaccinurile rămân unul dintre principalele motive de ceartă în războiul mămicilor. Unii părinți nu doresc să își vaccineze copiii, temându‑se de apariția malformațiilor, autism sau alte efecte adverse nespecificate. Alții amână vaccinarea, considerând că riscurile scad dacă există o pauză mai lungă între vaccinări”, explică autoarea.
Iată ce spune Emily Oster despre zonele în care se intensifică curentul anti-vaccinare. Decizia de a-ți vaccina copilul este direct proporțional cu educația și cu gradul de informație la care ai acces?
,,Un aspect surprinzător al curentului anti‑vaccinare este că se intensifică în zonele cu părinți mai educați. În cazul multor probleme de sănătate – boli cardiace, obezitate, diabet –, persoanele mai educate sunt mai sănătoase. Dar în cazul vaccinurilor, situația este total opusă. În realitate, zonele cu părinți mai educați au, în medie, procente de vaccinare mai mici. Asta indică faptul că lipsa informațiilor nu este în mod necesar cea care duce la alegerea de a nu vaccina. Consensul științific asupra vaccinării este extrem de clar: vaccinurile sunt sigure și eficiente. Această concluzie este sprijinită atât de medici și organizații medicale, cât și de entități guvernamentale și neguvernamentale. Dar, cu toate acestea, există părinți care aleg să nu vaccineze, iar mulți dintre ei sunt educați și s‑au gândit mult înainte să ia această hotărâre. Merită, prin urmare, măcar să parcurgem dovezile.”
Vaccinurile. Emily Oster: ,,Noi, cei din SUA, suntem norocoși să trăim într‑un loc în care majoritatea oamenilor sunt vaccinați”
Autoarea susține că, în ciuda reticențelor părinților în fața vaccinării, studiile arată că și în locurile cu un procent mare de vaccinare, copiii vaccinați sunt mai puțin expuși riscului de a se infecta decât cei nevaccinați.
,,Noi, cei din SUA, suntem norocoși să trăim într‑un loc în care majoritatea oamenilor sunt vaccinați, iar incidența bolilor a căror apariție poate fi împiedicată prin vaccin e rară. Puțini copii fac rujeolă sau oreion și mai sunt câțiva care fac tuse convulsivă, dar nu mulți. Dacă lumea ar înceta să își mai vaccineze copiii, situația s‑ar
schimba. Toate aceste boli există în jurul nostru, iar în absența vaccinurilor, infectarea ar fi frecventă. Vaccinarea este foarte eficientă pentru a ne proteja de boli, dar nueste perfectă. De exemplu, pentru tusea convulsivă, imunitatea scade cu timpul.”
Vaccinurile. Emily Oster: ,,În primul rând, la multe dintre vaccinuri (toate, cu excepția dTpa), există riscul unei reacții alergice”
,,Aceasta este extrem de rară (aproximativ 0,22 la 100000 de vaccinuri) și poate fi tratată cu Benadryl sau, în cazuri extreme, cu un EpiPen. Reacțiile alergice constituie jumătate dintre riscurile documentate în acest raport. În al doilea rând, uneori, apare leșinul după vaccinare, mai ales în rândul adolescenților. Nu este clar care este mecanismul, dar leșinul nu are consecințe pe termen lung. Acesta constituie încă două dintre riscurile care sunt susținute convingător.
Apoi, există câteva cazuri în care vaccinurile sunt legate de riscuri mai grave. Oricum, în acele cazuri, riscurile sunt în general extrem de mici. Un exemplu este legătura dintre vaccinul ROR și „encefalita apărută în urma unei complicații a rujeolei“. Această boală este o complicație foarte gravă a rujeolei pe termen lung, care apare la persoanele cu imunitatea compromisă. Este foarte rară, fatală aproape de fiecare dată și este un efect advers cunoscut al infecției cu rujeolă”, explică autoarea.
Vaccinurile. Ce spune autoarea despre schemele de vaccinare întârziată alese de părinți?
,,Unii părinți care se tem de vaccinare sunt tentați să aleagă o schemă de vaccinare întârziată, în care copiii sunt vaccinați la intervale mai mari, în loc să li se facă mai multe vaccinuri concomitent. Nu există un argument pentru care să faci asta, date fiind dovezile privind siguranța vaccinurilor pe care le am enumerat mai sus; ba chiar crește riscul unei convulsii febrile, dacă vaccinul ROR este administrat cu întârziere. Întârzierea vaccinării nu ajută la evitarea niciunuia dintre efectele adverse atribuite vaccinării.
De asemenea, îți consumă mai mult timp vizitele repetate la medic pentru vaccinuri, iar copilului nu îi plac înțepăturile. Singurul avantaj pe care îl văd la schema de vaccinare întârziată este că i ar putea încuraja pe unii părinți care altfel nu și ar vaccina copilul să facă asta. Mai târziu este mai bine decât niciodată, deși, în multe cazuri – vaccinul împotriva rotavirusului –, există motive bine întemeiate pentru a-l administra fără întârziere.”
Vaccinurile. Emily Oster: ,,Primul vaccin împotriva hepatitei B este administrat în primele două zile de la naștere”
,,În cazul puțin probabil în care mama are hepatita B nediagnosticată, poate preveni pe termen lung dezvoltarea cancerului de ficat la copil.155 Prin urmare, există motive pentru vaccinarea fără întârziere. De asemenea, unii medici se tem că, prin oferirea de scheme de vaccinare întârziată, lasă impresia că oamenii ar trebui să își facă griji din cauza vaccinurilor, că există motive de îngrijorare. Ar putea asta să descurajeze părinții să își vaccineze copiii? Este o teorie interesantă, dar nu există prea multe informații care să o sprijine. Din punctul meu de vedere, ca părinte, ideea principală este că nu există absolut niciun motiv pentru care să întârzii vaccinarea.”
CONCLUZII despre… VACCINURI ȘI VACCINARE
• Vaccinarea este sigură.
• Un număr foarte mic de oameni fac reacții alergice, care sunt tratabile.
• Există unele efecte adverse extrem de rare, majoritatea manifestându‑se la copiii cu imunitatea compromisă.
• Singurele riscuri mai des întâlnite sunt febra și convulsiile febrile, dar și acestea sunt rare și nu dăunează pe termen lung.
• Nu există dovezi care să asocieze vaccinurile cu autismul și multe infirmă această asociere.
• Vaccinurile previn îmbolnăvirea copiilor.
CINE ESTE EMILY OSTER
Emily Oster (n. 1980) este o economistă de origine americană. După ce a urmat masteratul și doctoratul în economie la Harvard, a devenit profesoară la University of Chicago Booth School of Business, iar în prezent predă la Brown University. Pe plan academic, principalele domenii pe care le abordează sunt statistica și economia în medicină, care îi permit să ajungă la cauzele anumitor fenomene populare prin intermediul datelor.