Acum citești
Alăptarea și IQ‑ul. Laptele matern, esențial pentru creier?

Alăptarea și IQ‑ul. Laptele matern, esențial pentru creier?

Alăptarea și IQ‑ul. Cartea Fițuici de parenting, scrisă de Emily Oster și publicată la editura Curtea Veche Publishing, are toate ingredientele necesare pentru a-i îndruma și pentru a răspunde dilemelor și întrebărilor părinților, mai ales mamelor aflate la primul copil.

După părerea mea, o carte complexă și completă. Autoarea vorbește prin prisma propriei experiențe – ea fiind mamă de doi – însă apelează și la argumentele unor studii care au tratat și au urmărit relația copil-părinte, de la momentul nașterii până când copilul merge la grădiniță.

Când devii părinte pentru prima dată, apar la tot pasul îngrijorări, situații incerte și îndoieli, iar multe dintre sfaturile pe care le primești nu funcționează. De la recuperarea postnatală, alăptat, programul de dormit și învățatul la oliță până la disciplinarea copilului, totul este o nebuloasă.
Fițuici de parenting îți propune soluții pentru toate aceste probleme și elimină informațiile false care pândesc pretutindeni, înlocuindu-le cu date concrete și cu statistici de încredere.

Alăptarea și IQ‑ul. Dormit împreună. Vaccinare. Revenire la serviciu. Creșă sau bonă. Explicații. Argumente. Sentimente. Angoase. Cum le tratăm?

Autoarea prezintă gradat – cu argumente și cu explicații pe măsură – senzații, sentimente, dorințe, angoase – pe care părinții le experimentează de-a lungul timpului cu copiii lor. Alăptare. Antrenament pentru somn. Dormit împreună. Vaccinare. Revenire la serviciu. Creșă sau bonă. Sunt doar câteva dintre dilemele existențiale ale părinților după în viața lor apare primul sau al doilea copil. Despre toate vorbește deschis, explicându-le pe înțelesul tuturor părinților.

Alăptarea și IQ‑ul. Multiplele perspectivele din care este privită alăptarea. Tu ce știi despre acest subiect?

Întreaga carte te poartă printr-o călătorie extrem de benefică, cu informații clare și argumentate despre ce înseamnă să fii părinte – vă las să le descoperiți singuri- în timp ce eu mă voi opri la un capitol care știu că stârnește, de fiecare dată, dileme, controverse și păreri care mai de care mai neargumentate. În cartea Fițuici de parenting, veți descoperi multiplele perspectivele din care este privită alăptarea.

Cu umor și cu o logică imbatabilă, Emily Oster demontează o mulțime dintre miturile care împânzesc internetul și, pornind de la cercetările științifice, oferă câteva răspunsuri surprinzătoare la cele mai frecvente dileme ale vieții de proaspăt părinte.

• Primele trei zile / Alăptarea e cea mai bună? / Alăptarea e acceptabilă? Alăptarea: cum se face? /Somnul: cum și unde? Programul bebelușului / Vaccinarea: da, vă rog!

• Mama stă acasă? Mama merge la serviciu? / Cine ar trebui să îngrijească bebelușul? Antrenamentul pentru somn / Dincolo de sâni: diversificarea

• De la bebeluș la preșcolar / Începe să meargă devreme, începe să meargă / Baby Einstein versus privitul la TV

• Vorbește încet, vorbește repede: dezvoltarea limbajului / Învățatul la oliță: abțibilduri versus M&M / Preșcolarul și disciplina

Alăptarea, o cauză a depresiei postnatale?

,,Nici dovezile privind efectul alăptării asupra depresiei postnatale nu sunt convingătoare. Studiile privind această relație au rezultate contradictorii și este greu de făcut o evaluare, din moment ce cauzalitatea este cu dublu sens. Mamele care suferă de depresie postnatală sunt mai predispuse să renunțe la alăptare, ceea ce face să pară că alăptarea ușurează depresia postnatală, când, de fapt, cauzalitatea este complet opusă. De asemenea, afirmația că alăptarea ar scădea riscul apariției osteoporozei și ar îmbunătăți sănătatea oaselor nu este vizibilă în bazele mari de date. Dovezile privind diabetul sunt și ele contradictorii și, foarte probabil, zădărnicite de diferențele dintre femei”, explică autoarea.

Alăptarea și IQ‑ul. Există o legătură directă între alăptare și cancer?

,,Există un beneficiu care are, într‑adevăr, dovezi mai solide: legătura dintre alăptare și cancer, în special cancerul de sân. Într‑o mare varietate de studii și locuri, pare să existe o relație, și încă una importantă – posibil o reducere cu 20-30% a riscului de cancer la sân.
Cancerul la sân este o formă comună de cancer – aproape 1 din 8 femei va dezvolta o formă a sa la un moment dat –deci această reducere este mare în termeni absoluți”, argumentează

Mit sau realitate? – Sânii inteligenți: alăptarea și IQ‑ul.

Laptele matern este optim pentru dezvoltarea creierului, nu? Alăptează‑ți copilul ca să ajungă un om de succes! Așa se zice. Dar este adevărat? Laptele matern îți va face copilul mai isteț? Emily Oster lămurește și acest aspect și o face foarte bine.

Punctul forte al cărții este acela că autoarea știe foarte bine ceea ce vrea să transmit, tocmai pentru că s-a documentat foarte bine din foarte multe surse. Nu vorbim despre părințeala aceea la colt de bloc sau în parc. Dimpotrivă, totul este filtrat, documentat și precis. Este important ca lucrurile să fie trecute și prin prisma filtrului personal, însă ideal este ca sentimentele să fie coroborate cu studiile, cu statistici, cu date ale cercetătorilor.

,,Să începem prin a părăsi tărâmul magic al laptelui matern și a reveni la realitate. Chiar și în cazul celei mai optimiste perspective asupra alăptării, impactul asupra IQ‑ului este mic. Alăptarea nu îi va crește IQ‑ul copilului cu 20 de puncte. De unde știm? Pentru că, dacă ar fi fost așa, ar fi fost evident în date și în experiența de zi cu zi. Adevărata întrebare este dacă alăptarea chiar îi oferă copilului un plus de inteligență.
Dacă ai încredere în studiile care doar compară copiii alăptați cu copiii nealăptați, atunci vei afla că așa este. Am dat exemplu un astfel de studiu la pagina 97 și mai există și altele. Există o corelație clară aici – copiii alăptați chiar par să aibă un IQ mai mare. Dar nu este același lucru cu a spune că alăptarea cauzează o creștere a IQ‑ului. În realitate, legătura cauzală este mult mai subtilă. Putem observa asta citind cu atenție un număr de studii care compară copiii care au fost alăptați cu frații lor nealăptați. În general, aceste studii arată că nu există o relație între alăptare și IQ. Copiii alăptați nu s‑au descurcat mai bine decât frații lor la testele de IQ”, conchide autoarea.

Alăptarea și IQ‑ul. Producția de lapte a femeii, sporită de consumul de alcool?

,,Pe de altă parte, îmi pare rău să anunț că producția de lapte nu este sporită de consumul de alcool. Dimpotrivă, este posibil să o scadă. Prin urmare, dacă te confrunți cu o producție scăzută, nu te gândi că alcoolul va ajuta la creșterea ei.109 Pe lângă alcool, multe femei se tem cu privire la impactul administrării de medicamente în perioada în care alăptează. Parcurgerea listei de reacții adverse a fiecărui medicament nu face obiectul acestei cărți, dar majoritatea sunt sigure și ar trebui să apelezi la sfatul medicului pentru mai multe informații. De asemenea, poți verifica aproape toate medicamentele în baza de date online LactMed”, mărturisește autoarea.

Fițuici de părinte pune degetul pe rană, acolo unde are nevoie fiecare părinte. Este o carte-ghid care te poate ajuta să fii bine informat și să ai mai multă încredere în tine ca părinte. Internetul este plin de informații despre ce înseamnă să fii părinte. Din fericire, unele trecute prin filtrul specialiștilor, altele născute din mituri, dezinformări și informații după ureche. Cele din urmă nu fac decât să vă întărească angoasele și necunoscutele. Informați-vă corect, Emily Oster vă oferă adevărate fițuici de părinte. Profitați de ele și aplicați-le în relația cu copilul vostru!

NIȘTE CONCLUZII… despre baia noului-născut, somnul bebelușului, alăptare și IQ și revenirea după sarcină

Baia nou‑născutului este inutilă, dar nedăunătoare. Este preferabilă spălarea în cadă, nu cu buretele.

• Circumcizia are câteva beneficii și prezintă mici riscuri. Cel mai probabil, hotărârea este una bazată pe preferințe personale.

• Nu există argumente convingătoare pentru rooming-in din perspectiva probabilității alăptării. Ai grijă să nu adormi cu nou‑născutul în pat, dacă hotărăști să îl ții tot timpul cu tine în salon.

• Pierderea în greutate ar trebui monitorizată și comparată cu statisticile; poți face asta chiar tu pe newbornweight.org.

• Icterul e monitorizat cu ajutorul analizelor de sânge și ar trebui tratat dacă iese din parametri; poți vedea graficul pe bilitool.org.

• Întârzierea tăierii cordonului ombilical este cel mai probabil recomandată, mai ales dacă bebelușul s‑a născut prematur. Suplimentele de vitamina K sunt o idee bună. Antibioticele pentru ochi sunt cel mai probabil inutile pentru majoritatea bebelușilor, dar sunt obligatorii în unele state și nu au efecte negative.

• Recuperarea după naștere este un proces de durată.

• Vei sângera câteva săptămâni.

• E posibil să ai rupturi vaginale, a căror vindecare durează câteva săptămâni.

• Cezariana este o intervenție chirurgicală abdominală majoră și va trece o perioadă până îți vei recăpăta mobilitatea.

• Reluarea exercițiilor fizice depinde de cum a decurs nașterea, dar, de obicei, poți începe după o săptămână sau două și majoritatea femeilor reușesc să revină la rutina pe care o aveau înainte de sarcină cam în șase săptămâni.

Momentul în care ai voie să faci sex nu e bătut în cuie, deși ar trebui să aștepți până te simți pregătită (și să folosești metode de contracepție, dacă nu ești pregătită pentru o nouă sarcină).

• Depresia postnatală (și celelalte afecțiuni asociate) sunt obișnuite și pot fi tratate. Caută ajutor îndată

• Există unele beneficii pentru sănătate în cazul alăptării timpurii, deși dovezile care sprijină aceste afirmații sunt mult mai limitate decât se zice în general.

• Este posibil să existe unele beneficii pentru sănătate pe termen lung, referitoare la prevenirea cancerului mamar.

• Datele nu furnizează suficiente dovezi privind beneficiile pe termen lung pentru sănătate sau cognitive în cazul copiilor alăptați.

La majoritatea femeilor, lactația pornește cam în trei zile de la nașterea bebelușului, dar pentru un sfert dintre ele durează mai mult.

• Efectul biologic de buclă este convingător: cu cât alăptezi mai mult, cu atât ar trebui să produci mai mult lapte.

• Dovezile privind remediile naturiste (de exemplu, cimbrișorul) asupra producției de lapte sunt limitate.

• Există dovezi conform cărora bebelușii care dorm pe spate prezintă un risc mai scăzut de SMSS.

Articol recomandat

• Există dovezi rezonabile că este riscant să dormi în același pat cu bebelușul.

• Aceste riscuri sunt mult mai mari dacă tu sau partenerul sunteți fumători sau consumați alcool.

• Există mai puține dovezi conform cărora împărțirea camerei ar avea beneficii.

• Beneficiile împărțirii camerei se estompează în primele câteva luni.

• Somnul bebelușului și al copilului ar putea fi mai bun dacă doarme singur după primele luni.

• În pătuț, folosește un sac de dormit pentru bebeluși!

• Dormitul pe canapea cu un bebeluș este extrem de periculos.

• Un somn mai lung noaptea se dezvoltă în jurul vârstei de două luni.

• Tranziția către trei reprize de somn regulate în timpul zilei se face către vârsta de patru luni.

• Tranziția către două reprize de somn în timpul zilei se face către vârsta de nouă luni.

• Tranziția către o singură repriză de somn în timpul zilei se face
către vârsta de 18 luni.

• Renunțarea la somnul din timpul zilei are loc în jurul vârstei de trei ani.

• Există o diferență foarte mare între copii, pe care nu prea ai cum să o controlezi.

• Componenta constantă a programului este ora de trezire între 6:00 și 8:00 dimineața.

• Cu cât culci copilul mai devreme, cu atât doarme mai mult.

CINE ESTE EMILY OSTER

EMILY OSTER (n. 1980) este o economistă de origine americană. După ce a urmat masteratul și doctoratul în economie la Harvard, a devenit profesoară la University of Chicago Booth School of Business, iar în prezent predă la Brown University. Pe plan academic, principalele domenii pe care le abordează sunt statistica și economia în medicină, care îi permit să ajungă la cauzele anumitor fenomene populare prin intermediul datelor.

Dincolo de preocupările academice, Emily Oster a devenit cunoscută pentru încercările de îmbunătățire a domeniului medical din punct de vedere statistic, de combatere a stereotipurilor de gen și pe cele privitoare la normele sanitare. Prima ei carte, Expecting Better (2013, în pregătire la Curtea Veche Publishing cu titlul O sarcină mai ușoară. De ce cunoștințele tradiționale sunt eronate și ce trebuie să știi neapărat), a criticat câteva mituri legate de sarcină, dublând experiența personală cu o uimitoare gândire critică.

În 2007, Oster a susținut o conferință TED, iar articolele sale au fost publicate în The New York Times, The Wall Street Journal, Forbes și Esquire. Este căsătorită și are doi copii.

Vezi comentariile (0)

Scrie un răspuns

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.

mergi sus