La mijlocul anilor 2000, populația heterosexuală a României s-a trezit torpilată de un concept care, simplu, memorabil și incisiv, avea să devină vedetă în cultura populară a deceniului respectiv. Fusese tradus și la noi bestsellerul din 1992 al lui John Gray, Bărbații sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus (editura Vremea, 2006), un manual de comunicare în relațiile de dragoste dedicat perechilor El-Ea ale anilor ‘90. Titlul a ajuns repede un fel de zicală pentru cuplurile hetero din generațiile boomers și X, și a fertilizat scriitorimea într-atât de eficient, încât pe piață au apărut diverse „progenituri” (chiar dacă parodice) ale cărții lui Gray: Femeile vin de pe Venus, bărbații de la băut și Bărbații vin de pe Marte, femeile de la coafor (ambele de Simona Tache și Mihai Radu), sau Tații vin de pe Marte, mamele de pe Venus (de Alberto Pellai și Barbara Tambolini).
Cuprins
Chintesența acestei furori este următoarea: există între femei și bărbați diferențe psihologice atât de mari, încât cele două sexe par descinse de pe două planete distincte. Lăsând metafora astronomică deoparte, ipoteza că femeile și bărbații sunt funciarmente diferiți rezonează bine cu tradiția seculară a rolurilor de gen din cultura noastră. Conform viziunii tradiționale, pe de o parte bărbații se definesc prin abilitatea de a obține rezultate, succese și realizări, sunt interesați mai mult de obiecte și lucruri, decât de persoane și sentimente, refuză să ceară ajutor sau informații (pentru că ar fi semn de slăbiciune), sunt mai agresivi, mai combativi și mai teritoriali. Pe de altă parte, femeile prețuiesc dragostea, comunicarea și frumusețea, se definesc prin sentimente și calitatea relațiilor, își petrec timpul oferind îngrijire și sprijin altora, sunt preocupate de haine și de aspectul fizic. Bărbații – logici, analitici, raționali; versus femeile – intuitive, creative, sentimentale. Și așa mai departe.
Totuși, știința nu sprijină prezumția că bărbații și femeile sunt chiar atât de diferiți. Studii realizate după publicarea paradigmaticei formule a lui Gray arată că există, într-adevăr, diferențe. De exemplu, bărbații sunt mai buni la analizat sisteme (mai buni „sistematizatori”), în vreme ce femeile se pricep mai bine să citească emoțiile (cf. The Essential Difference, de Simon Baron-Cohen). Dar diferențele sunt mici, nicidecum radicale. O altă cercetare efectuată la Purdue University susține că asemănările sunt mai multe decât deosebirile, iar opoziția Marte-Venus e dăunătoare, întrucât îi încurajează pe bărbați să creadă că masculinitatea are de-a face cu dispensarea de emoții – ceea ce nu reflectă cu adevărat acțiunile bărbaților și le face rău și lor, și partenerelor lor. În realitate, cel puțin din perspectiva comunicării în relație, atât femeile, cât și bărbații apreciază aceleași lucruri: să fie ascultați, să primească/ofere sfaturi grijulii, să primească/ofere empatie.
Și atunci nouă nu ne rămâne decât să concluzionăm: ori de câte ori un bărbat sau o femeie straight, exasperați de perechea lor, își dau ochii peste cap, oftând frustrați „Aaah, bărbații sunt de pe Marte, femeile de pe Venus!… ”, cei doi pur și simplu se tachinează. Și nimic alta. Totuși, micul joc a prins, amuză și, probabil, îndeplinește oarece funcții de reglare emoțională în pereche. Așa încât merită să prelungim ghidușia propunându-vă, din aceeași categorie a cărților pop psy (de popularizare a descoperirilor științifice din domeniul psihologiei), volumele haioase, pline de intuiții delicioase și de sfaturi practice ale soților australieni Allan și Barbara Pease.
El e cu minciuna, ea vorbește-ntruna
Domnii le acuză că sunt cicălitoare. Doamnele îi acuză că bombăne constant. În aceste condiții, comunicarea în cuplu ajunge un fel de hârjoană de-a șoarecele și pisica – iar prietenii sunt, de ambele părți, suprasolicitați cu neobosite plângeri și reclamații despre „adversar”… Mai există leac? Autorii ne asigură că da. Și că redresarea începe cu buna cunoaștere a celuilalt. Aflăm, așadar, ce ne deranjează la partener/ă și cum funcționăm noi înșine în cuplu. Și ajungem la un liman unde cel puțin înțelegem de ce nu ne prea înțelegem, și cel mult în fine ne înțelegem!
De ce bărbații sunt neglijenți, iar femeile mereu prevăzătoare
Dacă ești bărbat, probabil te-a exasperat faptul că partenera ta cumpără cadouri de Crăciun încă din octombrie și ține să le împachetați cât mai bibilit; sau faptul că nu pare niciodată cu adevărat mulțumită de cadoul de la tine. Dacă ești femeie, probabil te-a exasperat faptul că partenerul tău lasă cumpărăturile pe ultima sută de metri, iar atunci le face zorindu-te și bombănind; sau faptul că îți face cadou ustensile și roboți de bucătărie. Totuși, sărbătorile pot fi petrecute și în armonie, fără certuri sau tensiuni. E nevoie doar de colaborare cu reguli clare.
De ce bărbații se uită la meci și femeile în oglindă
Cartea a fost scrisă după 400.000 de kilometri străbătuți, peste 35 de țări vizitate pentru a intervieva experți, și sute de întrevederi cu reprezentanți ai organizațiilor și companiilor. Aviz amatorilor, este pe alocuri o provocare la adresa corectitudinii politice. Și susține în esență că bărbații și femeile gândesc diferit și că, oricât ne-am aștepta ca Ea să se comporte cum i se pare Lui logic, și viceversa, adevărul e că nu avem altă șansă decât să ne acceptăm așa: altfel. Rămâne pojghița de umor care face lectura distractivă chiar și acolo unde suntem în dezacord.
Cât de compatibili sunteți
Tu ești taciturn, ei îi merge gura non-stop? Tu conduci ușor 300 de kilometri după hartă, ea se rătăcește cu GPS-ul la prima bifurcație stânga-dreapta? Tu îți iubești mama, ea nu-și poate suferi soacra? Tu vrei sex din nou, pe ea o doare capul? Sunteți siguri că voi doi trebuie să fiți împreună?… Ca să estimați cam cât de compatibili sunteți (sau nu), aveți în acest volum o sumedenie de teste nostime, dar revelatoare, despre potrivire din mai multe puncte de vedere. Asezonate generos cu informații de extracție științifică și cu sfaturi de mult bun simț.
De ce bărbații au nevoie de sex, iar femeile de dragoste
Legile atracției or fi oare aceleași pentru bărbați și pentru femei? Dacă ar fi așa, de ce mai există oare milioane de romane, poeme, drame, filme, picturi și operete despre subiectul inepuizabil al capriciilor amorului? Pentru ca Eros să nu mai greșească (așa des) ținta săgețelelor sale, e important să clarificăm ce așteaptă femeile și ce așteaptă bărbații de la dragoste. Este demersul la care se angajează cartea aceasta, ajutându-ne să lămurim multiplele probleme amoroase, de la nepotrivire la adulter, cu care avem a ne confrunta în pereche.