Când mă fac mare, mi-aș dori să fiu Ana Maria Brânză! Hmm, ce bine sună! Și cât de importantă este puterea exemplului, mai ales pentru un copil care este în plină formare și care absoarbe ca un burete tot ce vede în jur. Ambiție, determinare, bucuria de a face ceea ce-ți place. Dar și foarte multă, multă muncă. Pe scurt, povestea unui campion sau drumul de la ,,Brânzica”, copilul energic la campiona care ne-a făcut de atâtea ori mândri. Felicitări și mulțumim pentru tot, Ana Maria Brânză!
Cuprins
Reamintim că Ana Maria Popescu (36 de ani) – sau așa cum o cunoaștem cu toții, Ana Maria Brânză – a câștigat medalia de argint în proba de spadă de la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2021. Oare cum arată un campion? Crezi că l-ai recunoaște dacă l-ai întâlni pe stradă? Fă cunoștință cu Brânzica și descoperă cum un copil obişnuit a devenit campionul de azi.
Cartea En garde!- FETIȚA CU MASCA TRICOLORĂ, scrisă de marea noastră campioană, Ana Maria Brânză și publicată la editura Curtea Veche Publishing este poate cea mai frumoasă pledoarie a faptului că atunci când îți dorești ceva cu adevărat, reușești, oricât de greu ar fi. Asta se întâmplă când nu-ți abandonezi visul și când înveți, dincolo de sacrificii, să lupți pentru el.
Campionii noștri au puteri magice?
Îi admirăm când concurează la marile competiții. Îi încurajăm din fotoliul de acasă. Ne minunăm de ceea ce pot face pentru că uneori totul pare desprins dintr-un film spectaculos. Oare au superputeri? Oare sunt de pe altă planetă? Nu, campionii noștri sunt oameni ca și noi. Doar că au mâinile obosite de atâtea și atâtea antrenamente. Încercări fără număr. Au inima mereu pe repede înainte din cauza emoțiilor, fie ele și contructive. Au multă dorință de a reuși. Au lacrimi atunci când nu au scos timpul dorit sau când pierd. Au și lacrimi de fericire atunci când aud imnul României, iar ei felicitați de pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Și campionii sunt oameni, însă în spatele cortinei, se ascunde multă, multă muncă. Nebănuit de multă. Și multe sacrificii. La ei nu există nu se poate. Sau am obosit. Da, sunt eroii disciplinei, ai perseverenței și ai talentului!
Ana Maria Brâznză sau când performanța cere sacrificii, ambiție și determinare….
Fetița care ne-a încântat și ne-a făcut mândri de atâtea ori în compeții, era mereu cu părul zbârlit și cu genunchii juliți, la fel ca tine. Ana Maria avea părinți iubitori, un frate mai mare care o șicana întruna, dar care o și scotea din bucluc, ba chiar și o cățelușă blândă și înțeleaptă, care o asculta cu răbdare când îi încredința micile secrete și marile visuri.
Îi plăcea grozav să joace șotronul, frunza și elasticul cât era ziua de lungă și nu refuza niciodată o ciocolată. O frământau tot felul de frici, din pricina cărora plângea din când în când, dar pe care căuta mereu să și le învingă!
Citește-i peripețiile și vei afla cum a crezut, cum a muncit, cum a luptat și cum a făcut tot ce i-a stat în putere ca să își împlinească visul. Vei afla de ce anume ai nevoie pentru ca și povestea ta să devină povestea unui campion!
Ana Maria Brânză, unul dintre cei mai îndrăgiți ambasadori ai sportului românesc peste hotare
În copilărie, când era pur și simplu „Brânzica“, a descoperit din întâmplare, cu ajutorul fratelui ei, un sport nobil: scrima. I s-a dedicat cu pasiune și a făcut din el o carieră și un rost în viață, ajungând de-a lungul anilor campioană națională, europeană, mondială și olimpică.
,,Scrima este jocul la care mă pricep cel mai bine şi singurul la care mă supăr dacă pierd. Este modul meu de a mă exprima fără cuvinte şi tot ceea ce ştiu să fac mai bine. Am trăit o viaţă prin şi pentru sport. Scrima mi-a dat ocazia să văd lumea, să cunosc oameni şi cul-turi diferite. Mi-am petrecut ultimii 20 de ani gravitând în jurul acestui sport. Pentru mine este tot ce poate fi mai f rumos, chiar dacă sunt şi momente în care nimic nu-mi provoacă mai multă durere. Dar asta mi-am dorit mereu să fac.
Scrima este acel „ceva“ care mă defineşte!În paginile acestei cărţi, o vei descoperi pe Brânzica, un copil care a visat, a muncit, a crezut şi a făcut tot ce i-a stat în putere ca să îşi împlinească visul. Povestea fetiţei năzdrăvane, cu părul zburlit şi genunchii veşnic juliţi, care a cucerit aurul olimpic, poate fi povestea oricui.Am ajuns campioană datorită ambiţiei şi oamenilor din jurul meu. Acum a venit momentul să fiu eu însămi unul dintre acei oameni pentru alţi copii care se visează campioni. Iar campioni găsim în orice domeniu, nu doar în sport”, susține Ana Maria Brânză.
Ce este SCRIMA și ce trebuie să știi despre acest sport
Scrima este arta de a mânui armele albe (floretă, sabie şi spadă). Ca tip de sport, a luat naştere la sfârşitul secolului al XVII-lea, în Italia, apoi în Franța. Înainte de asta, era considerată o ştiință, ale cărei principii au fost prezentate în Manualul ştiințelor armelor, de Camillo Agrippa, cu ilustrații atribuite lui Michelangelo.
Apărută la Veneția în 1553, această carte de tehnică militară, care împrumu-ta elemente din geometrie, a pus bazele artei sabiei şi spadei. În 1778, maestrul f rancez La Boëssière a inventat masca. Aceasta asigura protecția sportivilor şi le permitea să mânuiască armele cu mai mare viteză şi de la o distanță mai mică.Scrima este un sport olimpic încă de la prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne de la Atena, din 1896, celebrul Pierre de Coubertain fiind el însuşi un practicant pasionat al acestei disci-pline. Primul campionat mondial a avut loc în 1937 la Paris. Concursurile se desfăşoară individual şi pe echipe.
În prezent, atât bărbații, cât şi femeile participă la competiții, la toate arme-le. Proba de sabie feminin este ultima introdusă în programul competițional.În spațiul românesc, scrima a început să fie studiată în 1543 la Școala din Braşov, condusă de Johannes Honterus. Primul cam-pionat național s-a desfăşurat la Sinaia, în 1933. Adică mult mai târziu, când scrima era deja împământenită ca sport, nu ca întrecere pe viață şi pe moarte între domni puşi pe duel.