Un nou studiu științific pledează în favoarea strânsei legături dintre nivelul inteligenței emoționale și nivelul IQ-ului. Dacă în trecut oamenii de știință erau convinși de faptul că inteligența emoțională și nivelul IQ-ului sunt două noțiuni distincte, iar cărțile și filmele erau generoase în descrieri ale personajelor geniale dar lipsite de abilități interpersonale, studiul aduce dovezi noi care să spulbere acest presupus mit științific.

Într-un articol publicat pe site-ul Scientific American, Tia Ghose prezintă pașii parcurși de o echipă de medici ai Universității din lllinois, care au verificat ipoteza pe un grup de veterani ai războiului din Vietnam. Rezultatele testelor nivelului de IQ și de inteligență emoțională (care constă în abilitatea de a percepe, înțelege și răspunde la nivel emoțional celor din jur), aplicate pe un grup de 152 de veterani ai războiului din Vietnam, au adus dovezi impresionante în favoarea tezei lor. Rezultatul scanării creierelui a dedus că aceleași zone ale creierului răspund pentru sarcini cognitive, dar și emoționale.  Echipa lui Barbey a putut observa că acolo unde creșteau rezultatele testului de IQ, existau și abilități de socializare și un nivel crescut de empatie. Și mai interesant este faptul că, în cazul veteranilor cu leziuni în zona cortexului frontal și parietal, le-au fost afectate atât inteligența generală, cât și cea emoțională. Cortexul frontal joacă un rol cheie în controlarea comportamentului de planificare și memorizare, iar cel parietal este responsabil pentru înțelegerea și interpretarea limbajului. Ceea ce dovedește că aceleași zone ale creierului controlează, atât abilitățile sociale, cât și pe cele cognitive.

Inteligența depinde, în mare măsură, de abilitățile cognitive fundamentale, cum ar fi atenția, perpecția, memoria și limbajul, dar depinde și de interacțiunea cu ceilalți. Suntem ființe sociale iar capacitatea noastră de înțelegere presupune nu doar abilități cognitive de bază, ci și punerea lor în practică într-un mod productiv în situații sociale, astfel încât să putem decoda lumea socială și să-i înțelegem pe cei din fața noastră (Aron Barbey, coautorul studiului, pentru publicația Social Cognitive & Affective Neuroscience).

Se pare că misterul minții umane ridică în continuare întrebări oamenilor de știință, care doresc să demonstreze prin teste medicale faptul că multe dintre trăsăturile noastre emoționale pot fi explicate prin scanarea activității cerebrale. Evoluția medicinei a presupus, de cele mai multe ori, contrazicerea teoriilor inițiale, iar dacă doriți să înțelegeți mai bine diferența dintre inteligența generală înnăscută și cea emoțională, noi vă recomandăm să aflați mai multe chiar de la Reuven Bar-On, cel care a brevetat termenul de inteligenţă emoţională, „EQ“, şi a dezvoltat primul test care evaluează acest tip de inteligenţă. Până la data publicării „Manualului de inteligenţă emoţională”, n-a existat niciun material comprehensiv şi exhaustiv pe acest subiect. La Curtea Veche Publishing a fost lansată și cartea lui Daniel Goleman, autorul care a deschis calea unei psihologii care acordã un interes egal şi inteligenţei sentimentelor – inteligenţa emoţionalã (EQ), care susține că aceasta, spre deosebire de IQ, poate fi îmbunătățită.

Referință: “Emotional Smarts Tied to General IQ” de Tia Ghose și LiveScience

Sursă foto