BRĂILA. Luni, 21 februarie 2011, de la ora 18.00, sunteţi aşteptaţi în Foaierul Teatrului “Maria Filotti” . Lansarea volumului reputatului istoric al ideilor Mihail Neamţu va avea loc în cadrul dezbaterii publice “Moştenirea comunismului: Reflexe ideologice şi ambiguităţi culturale”, prima manifestare de acest gen a “Întâlnirilor «Obiectiv Cultural»”.
La eveniment vor lua parte, alături de autorul Mihail Neamţu, director ştiinţific al IICCMER, prestigiosul filosof, publicist şi consilier prezidenţial Cătălin Avramescu, Monica Paraschiv – directorul cotidianului “Obiectiv-Vocea Brăilei”, Marian Coman – redactor şef al “Obiectiv-Vocea Brăilei” şi al “Obiectiv Cultural”, Cristian Robu-Corcan – redactor şef adjunct al “Obiectiv-Vocea Brăilei” şi al “Obiectiv Cultural”, şi Liviu G. Stan – redactor al “Obiectiv-Vocea Brăilei” şi al “Obiectiv Cultural”.
GALAŢI. Marţi, 22 februarie 2011, gălăţenii sunt aşteptaţi de la 11.30 în sala A208 a Universităţii Dunărea de Jos Galaţi la conferinţa “Cultura materială şi viaţa spiritului în comunism”, în cadrul căreia Mihail Neamţu îşi va lansa volumui “Zeitgeist. Tipare culturale şi conflicte ideologice”. Evenimentul, organizat de Casa de Cultură a Studenţilor Galaţi împreună cu Facultate de Istorie, Filosofie şi Teologie, îi va avea ca invitaţi, alături de scriitor, pe Cătălin Avramescu, profesor al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti şi pe Cătălin Buciumeanu – Lector asociat Institutul Diplomatic Român.
Despre “Zeitgeist. Tipare culturale şi conflicte ideologice” de Mihail Neamţu
Constituit din mai multe etaje (zidite cu ajutorul unor „cărămizi“ eterogene — texte scrise în ultimii ani), cartea lui Mihail Neamţu cartografiază conflicte ideologice şi tensiuni spirituale decisive pentru destinul lumii de astăzi. Există în ea o pledoarie subiacentă pentru valorile umanismului creştin, modernitatea conservatoare, cultura clasică şi capitalismul virtuos — toate situate sub cupola unei ordini politice şi constituţionale de tip democratic.
Prima secţiune discută viaţa literelor sub regimul comunist şi efectele post-traumatice înregistrate în mediul cultural după 1989.
A doua conţine analize legate de evoluţia spiritului public în România ultimilor 20 de ani şi comentarii despre unele fenomene culturale de rezonanţă globală.
Partea a treia celebrează întâlnirea dintre cititor şi raftul de bibliotecă, prin comentarii asupra unor cărţi sau reviste insuficient remarcate în spaţiul public.
Partea a patra prezintă câteva repere ale gândirii filozofice în modernitate: relaţia dintre om, cultură şi animalitate; problematica libertăţii şi căutarea interiorităţii; raporturile dificile dintre diferitele curente ale dreptei.
Ultima secţiune e dedicată unor meditaţii teologice sau cercetări istorice în spaţiul doctrinei creştine.