Bine ai venit!
|
| |
Ursulețul lui Freud
-10%

Ursulețul lui Freud

21,68 lei 24,09 lei
Textele din Ursulețul lui Freud au tensiunea unor proze-episoade-capitole-de-roman, un roman-fluviu despre cărți și cititori deopotrivă. Așadar, nu te plictisești nici o clipă, ești mereu în tensiune, vrei să știi ce urmează.
Nr. pagini: 144 Format: 14.0 x 19.0 cm Categorii: Cărți, Autori români, Ficțiune, Literatură contemporană, Proză scurtă Imprint: Descriptoare: , , Editura: Curtea Veche Publishing

În perioada 20 ianuarie - 17 februarie selectezi 3 cărți hardcover din Byblos și plătești doar 2 (cea cu prețul cel mai mic va fi cea primită gratis).


Răzvan Petrescu

Răzvan Petrescu a urmat cursurile Școlii generale nr. 86 în paralel cu Școala de Arte Plastice nr. 2, apoi Liceul 43 (actualmente Ioan Cuza) din București. Tatăl (Radu Petrescu), medic radiolog, mama (Elena Petrescu), asistentă medicală specializată în dermatologie. Este căsătorit din 1982 cu Mariana Petrescu, și are un fiu, Andrei Ioan.

A absolvit Facultatea de Medicină Generală Carol Davila din București în 1982. Practică opt ani, primii trei la spitalele Victor Babeș, Fundeni și Municipal, următorii cinci, ca medic generalist la dispensarul Pietroșița. A renunțat la medicină în 1990, și pînă-n 1992 a fost redactor la revistele Cuvîntul și Amfiteatru, apoi la Editura Litera. În 1993, a lucrat ca referent de specialitate la Ministerul Culturii. În 1994 s-a angajat ca redactor la Editura Alfa (Grupul Editorial ALL), unde a lucrat opt ani. Apoi a devenit pentru un an director editorial la Editura Rosetti. Între 2004 și 2019 a lucrat la Curtea Veche Publishing, după care s-a dedicat exclusiv literaturii. A fost descoperit în 1986 de criticul literar Mircea Martin, căruia i-a frecventat cenaclul (Universitas) între 1986 și 1990.

Inclus în mai multe volume colective, patru antologii de proză scurtă și în manualele de limba și literatura română pentru clasa a X-a, publicate de editurile Univers, Paralela 45 și Rosetti la sfîrșitul anilor '90. A fost tradus în Spania, Israel, Anglia, Bulgaria, Serbia, Franța, Suedia, Ucraina și SUA.

Colaborează cu proză și articole de opinie la aproape toate revistele literare din țară.

Debutează în 1986, în volumul colectiv Debut '86. Urmează volumele Grădina de vară, Cartea Românească, proză scurtă (1989), Eclipsa, Cartea Românească, proză scurtă (1993), Într-o după-amiază de vineri, Cartea Românească, proză scurtă (1997), Foxtrot XX, Cartea Românească, metajurnal, eseuri și publicistică (2008), Variațiuni pe o temă de Vater-Puccini, Curtea Veche Publishing, interviuri în proză (2013), Scrisori către Mihai, epistolar, Curtea Veche Publishing (2014), Ursulețul lui Freud, critică ficțional-literară, Curtea Veche Publishing (2015), Mandarina, proză scurtă, Curtea Veche Publishing (2017) .

Michel Simion, prietenul dintotdeauna, odinioară Mihai Simionescu: "Deși nu seamănă cu nimeni și este profund original, Răzvan Petrescu a fost inițial fascinat de Louis Ferdinand Céline, pe care l-a descoperit în anii liceului". Un singur critic, Dan Stanca (este și un important scriitor), a descoperit această influență subterană (printre multe altele ecouri, toate trecute prin propriul filtru pentru a ajunge la scriitura originală care-l caracterizează).

Michel Simion afirmă : "Ca și la marele scriitor francez, disperarea este machiată cu un umor cinic. Ca și Céline, Răzvan Petrescu nu propune nici o soluție, pentru că pur și simplu nu crede că există soluții. Scriitorul român are un profund "sentiment tragic al vieții". Dincolo de stil (e considerat unul dintre cei mai mari stiliști români, "maestrul din umbră al literaturii române" - Marius Chivu), dincolo de vocabular, umor negru, absurd și subiecte dure, se ascunde un om chinuit într-o lume cu care nu mai are nici o legatură."

Teatru

Farsa (1994)

Primăvara la bufet (1995)

O suită de povestiri-cronici injust comice ale unor foarte apreciate romane pornografice. Din nefericire, lipsesc ilustrațiile.

The Washington Post

Această carte m-a făcut să renunț definitiv la cercetările mele asupra găurilor negre.

Stephen Hawking

O capodoperă. Am rîs de ne-am spart.

The New York Times Review of Books

Nici nu știu ce să laud prima dată: faptul că, nefiind concepute după același tipic, textele din Ursulețul lui Freud au tensiunea unor proze-episoade-capitole-de-roman, un roman-fluviu despre cărți și cititori deopotrivă. Așadar, nu te plictisești nici o clipă, ești mereu în tensiune, vrei să știi ce urmează. Sau faptul că umorul e de cea mai bună calitate, așa că, de multe ori, te trezești că ți-au dat lacrimile de rîs citind. Scrisul lui Răzvan Petrescu – aici, poate mai evident decît în alte părți – îți ia ochii, dar nu o face prin brizbrizuri stilistice (ar fi prea la îndemînă!), ci prin inteligența vie, zdrobitoare, cu care e greu să ții pasul.
—Florina Pîrjol


Răzvan Petrescu știe să-și țină foarte bine în frîu ritmul scrierii, păstrează mereu cititorul cu sufletul la gură, apelează constant la sarcasm, face paralele cînd savante, cînd hazlii, fără a fi sub nici o formă prețios. Însă, mai presus de orice, ne arată un paradox: acela că și literatura proastă are un rost pe lume – poate produce o literatură de cea mai bună calitate, cum e cea din Ursulețul lui Freud.
—Răzvan Năstase

Întotdeauna îmi este dificil să aleg titlul unui volum, aici am oscilat între „Farmecul înclinat (sau rampant, sau bleg) al pornografiei“, „Farmecul electrocutat al pornografiei“ (mă obsedează Buñuel de cînd a tăiat cu briciul ochiul unei brunete tinere și elastice, acum, datorită hipertehnologiei femeia vede în 4D, însă a ajuns țeapănă), „Orgasmul sună întotdeauna de nouă ori“ (alături) și „Spitalul de literatură“, avînd în vedere că-i o carte pentru copii. „Saltimbancii“ mi-a venit în minte datorită chemării celor mai mulți scriitori prezenți aici, pe care nu o conștientizează: sînt niște circari erotici. Și rezistenți, nici un insecticid critic nu-i distruge, devin și mai vioi dacă-s făcuți pulbere, problema e că-s lăudați. N-are importanță că au succes la public și la critica cu lampion roșu, am învățat că lumea e moartă după indecențe, în consecință indivizii scriu ca ieșiți din cavouri. Așadar, mi s-a părut că singura cale de a-i opri – măcar pînă la ușă – este umorul. Pare mai eficient decât usturoiul, crucea și țărușul. Deși n-aș renunța la țăruș.



„Deși lectura volumului a fost interzisă, paracliserul a citit-o pe ascuns. Papa l-a prins pe după perdea și au parcurs-o împreună lăcrimînd. Starea lor de sănătate este acum stabilă – țîrcovnicul a fost concediat.“
—Radio Vatican

Anul apariției: 2015

Format: 14.0 x 19.0 cm

Număr pagini: 144

Autor: Razvan Petrescu

Format ediție: Paperback

ISBN : 978-606-588-847-0