Fie că e vorba de o tehnologie nouă, o limbă străină sau o abilitate profesională avansată, dacă îți dorești să rămâi competitiv într-un domeniu, înseamnă că trebuie să înveți lucruri noi. Cu toate acestea, nu e nevoie să ai un talent special la asimilat informații noi, ci, mai degrabă, trebuie să îți dai seama care este stilul tău de a învăța și să adopți metoda potrivită. Oricare ar fi aria ta de interes, descoperă cum să înveți rapid, ce metode poți aplica în funcție de stilul tău de învățare și ce cărți de dezvoltare personală și de psihologie poți citi pentru a-ți explora limitele în ce privește atenția și memoria!
Cuprins
Metode de învățare rapidă
În cazul în care cauți metode de învățare eficiente, în primul rând trebuie să te întrebi „Ce tip de învățare am?”. Poate că înveți mai bine construind o poveste în jurul noțiunilor, poate asimilezi informațiile mai bine atunci când construiești imagini vizuale, fie ele imaginare sau pe hârtie, ori poate că cea mai bună variantă pentru tine este cititul și recititul. Poți încerca fiecare dintre metodele de memorare de mai jos pentru a vedea dacă sunt potrivite pentru tine.
Metoda poveștii
Atunci când ai de învățat liste întregi de denumiri care până atunci erau necunoscute pentru tine, poți lua fiecare termen în parte pentru a-l integra într-o poveste. Această poveste poate să fie coerentă, adică să aibă sens inclusiv în limbajul de specialitate pe care îl studiezi, sau poate să fie o poveste absurdă, dar ușor de ținut minte, care să lege toate denumirile într-o relație mai mult sau mai puțin logică.
Spre exemplu, să presupunem că ai de învățat despre componentele unei celule. Poți construi o poveste în jurul lor astfel: „O mitocondrie nervoasă și un ribozom dezamăgit se întâlnesc într-un bar. Fiecare își povestește problemele nucleului, care este barman. Acesta doar se preface că îi ascultă, deoarece este îngrijorat în legătură cu performanța fiului său, nucleolul, la școală. Aparatul Golgi intră vijelios în bar și-i cere nucleului câteva lipide și proteine la pachet. Deodată, întregul bar este inundat de citoplasmă, dar toate personajele știu să înoate, așadar lucrurile continuă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.”
Metoda ORRM
Metoda ORRM este o tehnică de învățare care presupune cititul și recititul materialului, însă nu oricum! Aceasta are 4 etape: orientare, repetiție, revizuire și recapitulare mentală. În prima etapă, orientarea, trebuie să lecturezi materialul cursiv, astfel încât să îți faci o idee generală despre conținut. În a doua etapă, repetiția, e nevoie să citești încă o dată materialul cu foarte mare atenție, concentrat pe conținut, subliniind în același timp numai ideile principale.
În etapa revizuirii (cea de-a III-a etapă), trebuie să citești textul și să te afunzi în detalii, astfel încât să-ți dai seama care este legătura dintre ideile principale și cele secundare. În sfârșit, în ultima etapă, cea de recapitulare mentală, trebuie să pui materialul deoparte, astfel încât să nu mai ai acces la el, și să repeți cu voce tare fiecare dintre ideile principale pe care le-ai subliniat.
Această metodă este foarte bună pentru studiat materii precum istoria, limba și literatura română, ba chiar și părțile teoretice din cadrul unor materii cum sunt matematica și fizica.
Metoda Cicero
Dacă metoda ta de învățare preferată este prin imagini, atunci cu siguranță îți va plăcea metoda Cicero, care mai este cunoscută și sub numele de „palatul memoriei”. Aceasta a fost utilizată încă de pe vremea Imperiului Roman și a Greciei Antice pentru a memora fizionomii faciale, cifre, ba chiar și liste de cuvinte, aceasta fiind expusă în tratatul „De Oratore” a lui Cicero.
Pentru a exemplifica această metodă, putem să ne folosim de exemplul anterior, în care am vorbit despre organitele unei celule, dar de această dată să le „plasăm” într-un spațiu concret. Chiar și camera ta poate fi un spațiu de referință pentru acest exercițiu de imaginație. Nucleul poate sta pe scaun, la laptop, mitocondria poate dormi învelită în pat, ribozomii pot fi străjerii ușii, iar aparatul Golgi poate sta la pervaz, precum o pisică.
Astfel, atunci când vei avea nevoie să îți amintești toate componentele celulei, nu va trebui decât să îți imaginezi camera ta și să îți amintești unde era așezat fiecare organit celular. Poți chiar să combini această metodă cu cea a poveștii, pentru a avea un impact și mai mare asupra eficienței cu care reții informația.
Metoda pictogramelor
Fie că te pricepi sau nu la desenat, dacă ai obiceiul să „mâzgălești” la întâmplare în caietele tale de notițe, atunci această metodă cu siguranță este pentru tine. În primul rând, trebuie să alegi câteva fraze sau cuvinte care sunt cele mai importante idei din text. Apoi poți începe să desenezi lângă fiecare cuvânt sau frază subliniate, fie că e vorba de lucruri simple, precum o barcă, o stea, un semafor, sau o semilună, fie că îți place să desenezi lucruri mai complicate, cum ar fi personaje sau animale fictive.
Citește o dată sau de mai multe ori textul, după ce ai desenat pictogramele, iar apoi pune materialul deoparte și desenează numai pictogramele pe o hârtie goală. Apoi încearcă să recuperezi noțiunile care erau prezentate în text numai cu ajutorul pictogramelor. Un alt truc pe care îl poți folosi pentru a ține mai bine minte anumite cuvinte este să desenezi forme rotunjite pentru cuvinte care au vocale mai grave și forme ascuțite pentru cuvinte cu vocale acute. Spre exemplu, mitocondria poate fi reprezentată printr-o formă subțire și ascuțită, în vreme ce ribozomul, printr-o formă rotunjită.
Dacă vrei să înțelegi de ce memoria poate fi „păcălită” astfel, trebuie să știi că, în psihologie, acesta este cunoscut ca efectul Bouba/Kiki. În 1929, Wolfgang Köhler a realizat un sondaj în care întreba subiecții cum ar asocia două forme diferite cu niște denumiri specifice: Bouba și Kiki. Majoritatea covârșitoare a respondenților au asociat forma ascuțită cu Kiki și forma rotunjită cu Bouba.
Când este cel mai bine să înveți?
Când este cel mai bine să înveți, te întrebi? Ei bine, probabil știi deja că dimineața este timpul ideal pentru a asimila informații noi. Creierul este cel mai alert în această perioadă a zilei, dimineața fiind momentul perfect în care să deschizi un manual, să înveți o teorie nouă sau să te uiți peste notițele din ziua anterioară. Nu doar atât, dar lumina naturală este foarte bună pentru ochi și te menține vioi.
După-amiaza este perioada bună pentru a corela informațiile noi cu ceea ce știi deja. În acest timp poți realiza conexiuni complexe, făcând informația asimilată să aibă mai multă profunzime. Cu toate acestea, este indicat să nu înveți imediat după masa de prânz, mai ales dacă este consistentă. Imediat după ce ai mâncat, stomacul va fi irigat mai puternic pentru a permite digestia. Din această cauză, neocortexul va primi mai puțin sânge, ceea ce înseamnă că abilitățile tale de învățare vor fi reduse pe parcursul digestiei.
Există și anumite persoane care pot învăța mai bine în timpul nopții. Dacă și tu ești o „pasăre de noapte”, atunci e posibil să ai o concentrare mai bună în această perioadă. Nu doar atât, dar, în cazul în care te culci imediat după ce înveți, acest lucru poate ajuta destul de mult cu asimilarea informației.
Cum să înveți rapid: Sfaturi și trucuri
Învață pe altcineva
Poți preda ceea ce ai învățat altcuiva – unui prieten sau unui membru al familiei. Acest lucru te ajută să accelerezi procesul de învățare și să ții minte mai multe detalii. Nu e nevoie neapărat să faci acest lucru împreună cu o altă persoană. Te poți folosi de propria creativitate pentru a-ți imagina că porți un dialog cu cineva care își dorește să afle mai multe. Atunci când înveți pentru a putea explica lucrurile mai departe, înțelegi mult mai în profunzime informația decât atunci când studiezi doar pentru a trece un test.
Învață în perioade scurte de timp
Dacă înveți lucruri noi, atunci e indicat să petreci între 30 și 50 de minute făcând acest lucru. Dacă înveți mai puțin de 30 de minute, va fi insuficient pentru a fixa informația, iar dacă înveți mai mult de 50 de minute, atunci informația pe care o ai de asimilat va fi prea multă. Sesiunile scurte dedicate studiului sunt mult mai eficiente decât cele lungi, care nu au o frecvență constantă. Odată ce ai finalizat o sesiune de învățare, poți lua o pauză de 10 minute înainte să o începi pe următoarea.
Ia-ți notițe pe hârtie
Deși este mai rapid să iei notițe direct pe laptop, dacă folosești un pix și o hârtie îți va fi mult mai ușor să înveți și să înțelegi lucrurile mai bine. Cercetătorii de la Princeton University și de la University of California, Los Angeles au descoperit că, atunci când studenții își luau notițele de mână, se dovedeau a fi ascultători mult mai atenți și erau capabili să identifice în timp real concepte importante. Dacă îți iei notițele pe laptop, vei ajunge să transcrii automat ceea ce se predă și vei fi expus la diverse distrageri, cum ar fi verificatul emailului.
Folosește-te de „spațiere” pentru a învăța
Deși sună contraintuitiv, poți să înveți mai repede dacă împarți timpul de învățare în mai multe calupuri. Gestionarea timpului dedicat învățării poate fi comparată cu udatul plantelor. Dacă uzi plantele din grădină o dată pe săptămână pentru 90 de minute, efectele vor fi mai puțin vizibile decât dacă le uzi de 3 ori pe zi timp de 30 de minute. Pentru a reține informațiile, este ideal să revii asupra acestora după o zi sau două de la momentul în care le-ai studiat pentru prima dată. Această „spațiere” a perioadelor de învățare semnalează creierului mai puternic faptul că trebuie să rețină o anumită informație.
Trage un pui de somn
Dacă dormi între două sesiuni de învățare, acest lucru îți poate propulsa abilitatea de a-ți aduce aminte cunoștințele chiar și după 6 luni, conform unui studiu realizat în Franța. Participanții la studiu au învățat mai multe cuvinte din limba Swahili (vorbită de populația bantu din Africa de Est) pe parcursul a două sesiuni. Persoanele din grupul care a dormit între cele două sesiuni au fost capabile să își amintească aproape de două ori mai multe cuvinte decât cele din grupul care nu a dormit.
Cum să înveți rapid: Titluri recomandate pentru progres personal
Cărțile de psihologie și de dezvoltare personală te pot ajuta, și ele, pentru a atinge performanțe uimitoare în ce privește învățatul lucrurilor noi. Pe lângă faptul că te vor determina să te percepi pe tine și lumea din jur în alt mod, astfel încât să adresezi punctele nevralgice din procesul tău de învățare și să le transformi în avantaje, acestea îți indică diverse trucuri de care te poți folosi pentru a învăța mai eficient.
Tehnici de învățare de Georgiana Gerea
Autoarea cărții Tehnici de învățare, Georgiana Gerea, este un trainer acreditat care a ajutat sute de studenți și de elevi, dezvăluindu-le tainele învățării accelerate. Zonele de expertiză ale autoarei sunt fotocitirea, citirea rapidă și construirea hărților mentale, iar în această carte publicată în 2021, aceasta explică ce se petrece cu mintea și cu emoțiile unei persoane atunci când se concentrează, procesează informații noi, citește sau memorează rapid. Dacă îți dorești o memorie excelentă, note maxime la texte sau mai mult timp liber pentru pasiunile tale, atunci această carte este pentru tine.
Mindshift, învață să înveți altfel de Barbara Oakley
Cartea Mindshift, învață să înveți altfel, a lui Barbara Oakley, dezvăluie felul în care poți depăși stereotipurile și ideile preconcepute care ne împiedică să învățăm lucruri noi la capacitate maximă, indiferent de vârsta pe care o avem.
Într-o eră în care suntem mereu nevoiți să ne reinventăm și să ne adaptăm la tehnologii noi și la schimbări în domeniul nostru de activitate, această carte ne domolește fricile și ne inspiră, făcându-ne să întrezărim soluții. Barbara Oakley dezvăluie povestea unor oameni care au reușit să-și înfrângă problemele de învățare de toate felurile, fie că este vorba de sindromul impostorului, fie că se referă la tehnologia care de multe ori ne-o ia înainte. Toate aceste lucruri percepute ca slăbiciuni pot fi transformate în puncte forte. Trebuie doar să citești cartea ca să le descoperi pe ale tale!
Focus. Motivația ascunsă a performanței de Daniel Goleman
În cartea Focus. Motivația ascunsă a performanței, psihologul și jurnalistul Daniel Goleman vorbește despre atenție trecând prin mai multe filtre din domenii științifice diferite, evidențiind rolul acesteia în felul în care ne trăim viețile. Din perspectiva sa, atenția funcționează în același fel ca un mușchi: dacă o folosim foarte rar, aceasta se atrofiază, în vreme ce dacă o antrenăm, funcționează din ce în ce mai bine și se dezvoltă. Într-o epocă a distragerilor infinite, Daniel Goleman argumentează faptul că trebuie să ne antrenăm concentrarea pentru a ține pasul și a înflori într-o lume care se mișcă fast-forward. Acesta identifică 3 tipuri de atenție și susține că pentru a ne atinge scopurile în viață (fie că e vorba despre afaceri, educație, sporturi sau artă) este necesar să le dezvoltăm pe toate 3. Descoperă care sunt acestea și cum îți poți antrena atenția lecturând cartea sa!
Fie că alegi să citești cărți, să te documentezi online sau chiar să apelezi la un trainer sau coach specializat în metode de învățare rapidă, îți dorim o memorie brici, o atenție de vultur și o determinare de fier, astfel încât să ajungi să fii un bun cunoscător în domeniul pe care îl ai în vizor! Mult succes!