Acum citești
Autorul Noam Chomsky, o dezbatere pertinentă despre imaginea idealizată a democrației americane. ,,Cum merge lumea” din spatele ușilor închise?

Autorul Noam Chomsky, o dezbatere pertinentă despre imaginea idealizată a democrației americane. ,,Cum merge lumea” din spatele ușilor închise?

Joi, 3 septembrie, de la ora 12:00, pe pagina de Facebook a editurii Curtea Veche Publishing, a avut loc – unii dintre dumneavoastră ați și urmărit interviul – un eveniment online unic în România.
Noam Chomsky, „indiscutabil cel mai important intelectual în viață” (The New York Times) – și totodată unul dintre cei mai controversați – a fost invitat la un dialog provocator, unic în România, cu Paul Gabriel Sandu, pornind de la noua carte apărută la Curtea Veche Publishing, Cum merge lumea”.


Cartea ,,Cum merge lumea” – o colecție de discursuri și interviuri cu Noam Chomsky care examinează unele dintre cele mai importante și dificile chestiuni din istoria recentă a SUA – a ieșit de la tipar săptămâna trecută.

Vrei să știi cum merge lumea? – Fii atent ce se întâmplă în spatele ușilor închise!

Publicată de editura Curtea Veche Publishing, cartea va reaprinde cu siguranță vehicle dezbateri și va aprinde altele noi legate de întrebări relevante pentru lumea de astăzi.

Dar, peste toate va pune sub semnul întrebării imaginea extrem de idealizată a democrației americane cultivată de mass-media mainstream din România.
Însă dacă vrem să știm „cum merge lumea“, adică să discernem ce se întâmplă în spatele ușilor închise, ceea ce trebuie să facem este nu să ne acoperim ochii, ci să ne îndreptăm atenția, pentru început, către deciziile militare, politice și economice luate în ultimele decenii de guvernele Statelor Unite ale Americii.

Noam Chomsky, cel mai citat autor în viață

Reamintim că Noam Chomsky este de multă vreme cel mai citat autor în viață. Pe lista celor mai citați autori din toate timpurile se află pe poziția a opta (după Marx, Lenin, Shakespeare, Aristotel, Biblia, Platon și Freud).

Astfel, Curtea Veche Publishing a difuzat online pe pagina de Facebook dialogul care pune sub semnul întrebării imaginea idealizată a democrației americane. Lumea pe care ne-o înfățișează Noam Chomsky făcând apel la o întreagă serie de documente istorice, unele desecretizate abia la începutul anilor ’90, este una în măsură să îl șocheze nu doar pe cititorul român, ci și pe cel de pretutindeni.

Dezbaterea a durat aproximativ o oră, fiind abordate teme importante pentru epoca tulbure în care trăim: de la rolul Statelor Unite în lume până la criza democrațiilor occidentale și încălzirea climatică, dar și despre alegerile care urmează pe continentul american, despre noua ordine mondială.

Care sunt adevărurile din spatele aparențelor?

Cartea care stă la baza evenimentului, „Cum merge lumea”, proaspăt-apărută la Curtea Veche Publishing în traducerea lui Paul Gabriel Sandu, este o colaborare cu editorii David Barsamian și Arthur Naiman, care pun în valoare într-un mod accesibil unui public larg discursul asumat, direct și lucid al lui Noam Chomsky.
Pe fiecare dintre noi ne interesează cum merge lumea.

Fiecare vrem să știm ce se petrece în lume, în zona noastră de interes sau mai departe de noi. Dar oare lumea este chiar așa cum o vedem noi? Cum o percepem noi? Care sunt adevărurile din spatele aparențelor, mai ales cele care se joacă la nivel înalt, atunci când zarurile nu sunt niciodată lăsate la mâna hazardului?

Sigur că sunt lucruri despre care am prefera să nu vorbim sau să nu știm, dar trecerea lor sub tăcere nu este doar o ofensă la adresa celor care au avut de suferit de pe urma lor, ci și o modalitate de a îngădui barbariei să își facă loc, încetul cu încetul, în sânul societăților și al comunităților noastre.

Dialogul dintre Paul Gabriel Sandu, traducător la editura Curtea Veche Publishing și Noam Chomsky a stârnit un val de reacții pozitive. Discursul calm, echilibrat, profund al celor doi, informațiile pertinente oferite, dar și abordarea multor teme îndrăznețe – îți pot releva o altă perspectivă asupra democrației, asupra marilor puteri care conduc lumea.

Cine este Avram Noam Chomsky

Autorul s a născut la 7 decembrie 1928 în Philadelphia. Tatăl său, William, era un renumit cărturar evreu, iar în jurul vârstei de 20 de ani, Noam a petrecut mai mult timp într un kibbutz. Tată a trei copii, Chomsky și a pierdut soția, Carol, în 2008, după aproape 60 de ani de căsătorie.


Din 1955 a predat filozofie și lingvistică – revoluționând acest domeniu prin contribuțiile sale – la MIT, unde a devenit profesor titular de la vârsta de 32 de ani. În afara teoriilor sale lingvistice care au determinat o schimbare de paradigmă în acest domeniu, a scris multe cărți despre probleme politice și a primit numeroase premii (inclusiv treizeci și șapte de titluri academice onorifice). Este de multă vreme cel mai citat autor în viață.

Pe lista celor mai citați autori din toate timpurile, el se află pe poziția a opta (după Marx, Lenin, Shakespeare, Aristotel, Biblia, Platon și Freud).
Volumul „Cum merge lumea” reeditează de fapt patru cărți, dintre care primele trei – „Ce vrea, de fapt, Unchiul Sam?”, „Cei puțini și prosperi, cei mulți și chinuiți de griji”, „Secrete, minciuni și democrație” – au apărut, inițial, în 1994; cea de-a patra carte, „Binele comun”, a apărut câțiva ani mai târziu, în 1998
.

Redăm câteva pasaje din interviul dintre autorul Noam Chomsky și traducătorul Paul Gabriel Sandu:

Despre economia Chinei. Cine deține averea mondială?

,,Noam Chomsky: E drept, China a progresat foarte mult, are o economie puternică, dar în termeni de [PIB] per capita este cu mult în spatele Occidentului. Cât privește progresul economic și social de ansamblu, îți poți da seama [de cum stau lucrurile] uitându-te la Human Development Index (HDI) al ONU, care face o ierarhie a statelor în funcție de o serie de indicatori ai dezvoltării, inclusiv economici: China se situează undeva pe poziția 90, în subsolul listei. Nu e nici pe departe în vecinătatea Occidentului. Europa… de fapt Europa are cea mai mare economie din lume, mai mare decât cea a SUA. Iar China… în termenii de [PIB] brut are o economie mare, dar în termeni de PIB per capita, e slabă. Mai mult, dacă te uiți la alți indicatori, care nu sunt folosiți, cum ar fi controlul averii la nivel mondial… Cine deține averea mondială? Există niște studii serioase pe tema asta, iar un cercetător foarte inteligent din domeniul studiilor politice, Sean Kenji Starrs ceea ce arată el este că aproximativ jumătate din averea lumii, jumătate!, este deținută de corporații americane.
Acestea se află pe poziția întâi sau a doua la aproape toate categoriile: manufactură, finanțe, retail… China e cu mult în urmă. Așadar China ia un computer Apple, cea mai mare companie a lumii, care tocmai a depășit două trilioane de dolari, stabilind un record… Aparatele Apple, ca cel pe care îl folosesc eu acum, este asamblat în China, dar este asamblat sub controlul unei corporații taiwaneze, Foxconn, care ia tot profitul, dar partea cea mai mare a profitului se întoarce la Apple: China câștigă ceva, e drept, dar un procent foarte mic din profit, pentru asamblarea aparatelor Apple. Iar asta se întâmplă în aproape toate cazurile.”

,,Trump este un adevărat monstru!”

,,Noam Chomsky: Trump nu este în niciun caz un politician obișnuit. Nu poate fi comparat cu niciun politician din întreaga istorie a SUA. Cu nimeni. Este un adevărat monstru. Interesat de nimic altceva decât de sine, de bani și de putere. Și ar face orice, absolut orice pentru a o păstra. Nu-i pasă absolut deloc de oameni. Ei bine, asta e ceva nou. Nu puteam spune asta despre G. W. Bush, nici despre primul Bush, nici despre Reagan, Nixon… De fapt, hai să ne uităm la acești președinți: Nixon, care n-a fost în niciun caz un om de treabă, a câștigat practic alegerile în 1960. Victoria i-a revenit lui Kennedy prin jocuri de culise, voturi false etc. Nixon nu a contestat alegerile.
Știa că dacă ar fi contestat, ar fi putut câștiga, dar a spus că n-a vrut să arunce țara în haos. I-a păsat mai multe de țară, decât de victoria în alegeri. Sau să ne gândim la Al Gore în 2000. Alegerile au fost furate. Putem intra în detalii… Dar a spus că nu are de gând să le conteste. Motivul invocat a fost același. Deci un republican de extremă dreapta și un liberal-democrat au avut aceeași poziție. Și acum să ne întoarcem la Trump. A anunțat deja că nu va accepta rezultatele alegerilor, dacă va pierde. Nu-i pasă. Nu-i pasă de țară, nu-i pasă de nimic.
Trump este… Oamenii îl numesc fascist, dar asta înseamnă să-i acorzi prea mult credit… Fascismul e o ideologie complexă. Depășește cu mult ceea ce poate el înțelege. Ce este el? E un fel de dictator de tinichea, dintr-o mică fostă colonie, în care guvernele sunt răsturnate odată la fiecare câțiva ani de către armată – și cam în asta încearcă să transforme America. Dar ce se întâmplă acum iese din absolut orice statistici. N-are de-a face cu normalitatea. Dacă va mai câștiga încă un mandat, s-ar putea ca această stare de fapt să se permanentizeze.”

Despre alegerile din America: Trump sau Biden?

,, Noam Chomsky: Sper că Biden va câștiga la o diferența atât de mare, încât Trump nu va mai putea spune nimic. Și că chiar dacă va pretinde că alegerile au fost fraudate, Partidul Republican nu îl va susține. Și cred că asta este o chestiune foarte importantă. Dacă republicanii nu îl vor susține – iar dacă vor pierde Senatul, dacă vor începe să piardă voturi, s-ar putea să nu-l mai susțină – s-ar putea să se încheie povestea lui Trump.
S-ar putea să fie așa. Dar nu uitați că Partidul Republican sunt un partid al unei minorități. O minoritate pe cale de dispariție. Sunt în bună măsură un partid de bărbați albi. Bărbați albi, creștini, evanghelici din mediul rural. Iar acest segment al populației se află în declin. Deci ei știu că nu au niciun viitor. Nu pot câștiga niște alegeri libere. Iar dacă pierd aceste alegeri, s-ar putea să se termine cu ei. Dacă vor păstra Senatul – care era numit cândva cea mai mare putere deliberativă din lume… Sub conducerea lui Mitchell McConnell și Trump, Senatul a ajuns să nu mai funcționeze. Potrivit felului în care funcționează sistemul legislativ, legile sunt create în camera reprezentaților, iar apoi sunt trimise la senat pentru a fi dezbătute și discutate, iar apoi comisii mixte iau o decizie [în privința adoptării lor].
McConnell refuză pur și simplu să pună în discuție legile. Niciunul dintre proiectele legislative propuse de camera reprezentanților nu este luat în calcul. Senatul face doar două lucruri: votează tăieri de taxe pentru cei bogați și numește judecători tineri ultra-reacționari, pentru a satura întregul sistem judiciar. În speranța că pot umple pur și simplu sistemul cu oameni de extremă-dreapta, pentru ca nimic să nu fie implementat, indiferent de dorința populației. Dacă pierd alegerile, pierd și ocazia de a face asta. Și s-ar putea să se termine cu ei, să fie sfârșitul acestui tip de partid politic. Prin urmare, miza e foarte mare pentru ei. De aici și isteria de la Convenția Republicană…
Ascultați ce retorică folosesc: Dacă nu câștigăm, țara va cădea pe mâna extremiștilor de stânga, a socialiștilor care vor să ucidă albii, și să vândă țara Chinei, sau ceva de felul ăsta… Marea temă a alegerilor este că Biden este controlat de chinezi… În orice țară normală, nici măcar n-ai râde la așa ceva… Este ridicol! Dar acesta este partidul de guvernământ din SUA. Adică una dintre figurile centrale, Peter Navarro – și Trump însuși – spune că China a dat drumul virusului în lume. Potrivit lui Navarro, China ar fi făcut acest lucru în mod conștient, pentru a ne face rău…

Paul Gabriel Sandu: … Da, este absurd

Noam Chomsky: Așa ceva e de neimaginat pînă și pentru cele mai nebunești teorii ale conspirației. Iar aici vorbim de Partidul Republican.”

Care este definiția pieței libere

,,Noam Chomsky: Așadar definiția pieței libere este, de fapt, socialism pentru cei foarte bogați și austeritate pentru cei săraci. Este ceea ce s-a întâmplat acum zece ani, în timpul crizei și cred că, așa cum spuneați mai devreme, asta este ceea ce se întâmplă chiar acum.
Corporațiile sunt din nou salvate de la faliment, la fel și băncile mari, iar costurile pentru toate astea sunt plătite de oamenii de rând. E ca și când am trăi într-o buclă temporală. Asistăm la asta din nou și din nou. Cum putem opri asta? Este poate faptul că acest capitalism globalizat distruge mediul, este asta suficient pentru a mobiliza oamenii împotriva lui? Cu alte cuvinte, poate fi această criză ecologică o soluție salvatoare – pentru că devenim din ce în ce mai conștienți de ce se întâmplă de fapt – sau este începutul sfârșitului?
E una sau alta! Iar sfârșitul nu e departe. Este suficientă (această criză)? Ceva este, oricum… Să ne gândim din nou la SUA, care are cel mai important rol, și care este infractorul global nr. 1 când vine vorba de poluare. Alte țări mai fac măcar câte ceva… Unele chiar destul de mult. Sub Trump, SUA gonește în mod conștient spre dezastru. Maximizează folosirea combustibililor fosili… numai în ultima vreme Trump a deschis pentru exploatarea petrolieră ultima mare rezervație naturală…

Noam Chomsky: ,,Există câteva rațiuni foarte bune pentru a fi optimist. Iar unul dintre motive este istoria”

,,Paul Gabriel Sandu: Domnule Profesor Chomsky, îmi face mare plăcere să vorbesc cu dumneavoastră, dar știu că vorbim deja de mai bine de un ceas, așa că mai am o singură întrebare pentru dvs., pornind cumva de la ultimele dvs. remarci. Pentru că am fost mereu uluit mai ales de optimismul dvs. (…) Și ceea ce vreau să vă întreb este cum de aveți puterea să vă păstrați optimismul după tot ce ați văzut, după toate lucrurile la care ați asistat? Și avem oare o obligație morală să fim optimiști? Să credem că putem schimba societatea în care trăim, că putem schimba lumea în bine?

Noam Chomsky: Există câteva rațiuni foarte bune pentru a fi optimist. Iar unul dintre motive este istoria. În ciuda a tot ceea ce vedem, dacă privim lucrurile în perspectivă, e mult mai bine acum, decât înainte. Lucruri care nu erau deloc chestionate acum 30 sau 40 de ani, sunt absolut inacceptabile azi. Nici măcar nu pot fi aduse în discuție. Să luăm exemplul SUA.
În multe privințe, una dintre cele mai libere țări din lume. Acum câteva decenii, în anii 1960, SUA avea încă legi segregaționiste mai radicale decât cele ale naziștilor. Existau legi federale care impuneau segregarea cartierelor de locuințe construite de către guvernul federal, care au făcut ca populațiile de culoare să nu beneficieze de boom-ul imobiliar din anii ’50 și ’60. Drepturile femeilor… s-au schimbat radical. S-au produs multe schimbări în lume…. Aș putea continua. Deci iată un argument.
Celălalt argument este ceea ce ați numit obligația morală… În fond avem două posibilități. Una este să spunem: „n-are niciun sens”, „renunț”, voi lăsa să se întâmple ce e mai rău; cealaltă este să spunem, în mod întemeiat, că există ocazii, mai bune sau puțin bune, mă voi folosi de ele și poate voi face lumea mai bună. De fapt, nici nu e vorba de o alegere între cele două.

Paul Gabriel Sandu: Domnule profesor Chomsky, sper că vom ajunge amândoi să trăim într-o lume mai bună, vă mulțumesc foarte mult pentru timpul acordat, vă urez toate cele bune, și sper că vom avea ocazia să ne întâlnim din nou.”

CITATE DESPRE AUTOR

New York Times – ,,Dacă ținem seama de forța lui, de capacitatea intelectuală, de noutatea și de influența gândirii sale, Noam Chomsky este, indiscutabil, cel mai important intelectual în viață din zilele noastre.”

Remarcabil – Arthur Naiman: ,,Echivalentul modern al unui profet al Vechiului Testament, Noam Chomsky este cu adevărat un profet fără nume în propria țară.”

Inedit – Arthur Naiman : ,,Această carte oferă, cu fiecare idee surprinzătoare, cu fiecare intuiție profundă, ceva ce nu este ușor de găsit: Chomsky în stare pură, în proză clară, accesibilă, ușor de citit.”

Volumul „Cum merge lumea” de Noam Chomsky, David Barsamian și Arthur Naiman se găsește pe www.curteaveche.ro și în librăriile din țară.

Vezi comentariile (0)

Scrie un răspuns

Adresa ta de email nu va fi făcută publică.

mergi sus