![\"\"](\"http:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/07\/Scrisorar_feat-640x240-640x240.jpg\" "\\"Scrisorar_feat-640x240-640x240\\"")
<\/p>\n<\/p>\n
Mihail \u0218i\u0219kin. Despre trista poveste a democratiei rusesti si despre un roman, \u201cScrisorar\u201d<\/strong><\/p>\n de Nicolae Coande<\/p>\n sursa:\u00a0http:\/\/www.contributors.ro\/cultura\/mihail-%C8%99i%C8%99kin-despre-trista-poveste-a-democratiei-rusesti-si-despre-un-roman-scrisorar\/<\/a><\/p>\n <\/p>\n \u00cen Rom\u00e2nia, editurile mari prefer\u0103 scriitori occidentali, din ra\u021biuni inclusiv de pia\u021b\u0103, dar afl\u0103 cu uimire adesea c\u0103 ru\u0219ii sunt iubi\u021bi \u00een Occident pentru performan\u021bele lor literare \u0219i atunci decid c\u0103 e cazul s\u0103 ne conform\u0103m \u0219i noi. Bun, e bine c\u0103 m\u0103car ne orient\u0103m. O literatur\u0103 \u00een care scriu autori ca Iuri Mamleev (\u201eSectan\u021bii\u201d, \u201eCeilal\u021bi\u201d), Vladimir Sorokin (\u201eViscolul\u201d, \u201eGhea\u021ba\u201d, \u201eZiua opricinicului\u201d, \u201eKremlinul de zah\u0103r\u201d, \u201eInima celor patru\u201d), Sa\u0219a Sokolov (\u201e\u0218coal\u0103 pentru pro\u0219ti\u201d), Viktor Pelevin (\u201eMitraliera de lut\u201d, \u201eGenera\u021bia P\u201d), Viktor Erofeev (\u201eStalin cel bun\u201d, \u201eFrumoasa rusoaic\u0103\u201d), Tatiana Tolstaia (\u201eZ\u00e2tul\u201d), nu poate fi dec\u00e2t una de v\u00e2rf. Nu mai vorbim despre autori care au scris, f\u0103r\u0103 a fi edita\u0163i, \u00een perioada stalinist\u0103: Boris Pasternak, \u201eDoktor Jivago\u201d, Bulgakov, \u201eMaestrul \u015fi Margareta\u201d, Andrei Platonov, cu inegalabilul \u201eCevengur\u201d, Iuri Dombrovski, tradus recent la ALL cu dou\u0103 romane (\u201eFacultatea lucrurilor de prisos\u201d \u015fi \u201eMaimu\u0163a vine s\u0103-\u015fi ia craniul\u201d), Vasili Grossman (\u201eVia\u0163\u0103 \u015fi destin\u201d) De Soljeni\u0163\u00een ce s\u0103 mai spun?<\/p>\n To\u021bi ace\u0219ti autori sunt tradu\u0219i \u0219i edita\u021bi \u00een \u00eentreaga lume, iar stilul lor personal i-a f\u0103cut pe cunosc\u0103tori s\u0103 afirme c\u0103 marea literatur\u0103 rus\u0103 continu\u0103 s\u0103 propun\u0103 autori comparabili cu clasicii recunoscu\u021bi. Mihail \u0218i\u0219kin (n. 1961), asemuit cu Nabokov, dar \u0219i cu Joyce, era perfect necunoscut \u00een Rom\u00e2nia p\u00e2n\u0103 la publicarea unui minunat roman de dragoste, r\u0103zboi \u0219i moarte, \u201eScrisorar\u201d, \u00eens\u0103 notorietatea sa interna\u021bional\u0103 este deja recunoscut\u0103 prin acordarea unor premii importante. Autorul, tradus \u00een rom\u00e2ne\u015fte de Antoaneta Olteanu, cea care traduce \u015fi al\u0163i autori ru\u015fi exponen\u0163iali, tr\u0103ie\u0219te la Z\u00fcrich \u015fi la Berlin (scrie inclusiv \u00een german\u0103) \u0219i a fost premiat pentru c\u0103r\u021bile sale cu Premiul Grinzane Cavour (2007), Premiul interna\u021bional Haus der Kulturen der Welt (2011), iar \u00een Rusia a primit cel mai important premiu acordat pentru roman, Marea Carte (2006). Apropo, acest premiu al ru\u015filor e \u00een valoare de 100.000 de dolari. S\u0103 nu ne am\u0103gim cu premiile noastre s\u0103rmane\u2026<\/p>\n De cur\u00e2nd am putut citi \u00een\u00a0\u201eNew Republic\u201d<\/a>, num\u0103rul din 1 iulie, un formidabil articol al lui \u015ei\u015fkin, \u201eDe la Pu\u015fkin la Putin\u201d,\u00a0\u00een care \u00eenc\u0103 t\u00e2n\u0103rul autor face o analiz\u0103 spectral\u0103 a societ\u0103\u0163ii ruse\u015fti, v\u0103zut\u0103 prin leg\u0103tura simbolic\u0103 dintre cei doi poli istorici ai con\u015ftiin\u0163ei acesteia: omul politic \u015fi scriitorul,\u00a0diarhia, dup\u0103 expresia sa concentrat\u0103. \u015ei\u015fkin nu este doar un mare prozator, ci \u015fi o con\u015ftiin\u0163\u0103 democrat\u0103 acut\u0103. A\u00a0crezut \u00een schimbarea produs\u0103 dup\u0103 1991, dar a fost repede dezam\u0103git. El pune sub lup\u0103 evolu\u0163ia unei societ\u0103\u0163i pentru care Dumnezeu g\u00e2ndise, \u00een secolul al XIX-lea, un binom de existen\u0163\u0103\/putere unicat \u00een Europa \u015fi \u00een lume: regele-\u00eemp\u0103rat \u0219i nebunul-\u00eentru-Dumnezeu. Tolstoi, ne spune \u015ei\u015fkin, a venit \u015fi a ocupat locul nebunului \u00eentru Dumnezeu (Rasputin ar fi unul dintre ei), iar Pu\u015fkin, de\u015fi rebel la tinere\u0163e (\u201eDe ce dracului m-am n\u0103scut eu \u00een Rusia cu creier \u0219i talent!\u201d) a reu\u015fit s\u0103-l fac\u0103 pe Nicolae I s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 astfel: \u201eNoul \u021bar l-a convocat pe poetul exilat la Kremlin cu ocazia \u00eencoron\u0103rii sale, \u0219i l-a \u00eentrebat: de partea cui ar fi trecut \u00een acea zi de decembrie? Pu\u0219kin a r\u0103spuns sincer c\u0103 ar fi fost cu prietenii s\u0103i (e vorba de complotul Decembri\u015ftilor \u00eempotriva \u0163arului Nicolae I, din decembrie 1825, n.m. N.C.). Acesta fusese momentul de adev\u0103r pentru literatura rus\u0103. \u021aarul l-ar fi putut distruge pe poet cu simpla mi\u0219care a condeiului. Dar Nicolae a sim\u021bit c\u0103 puterea \u021barist\u0103 nu ar putea exista \u00een Rusia f\u0103r\u0103 binecuv\u00e2ntarea celeilalte puteri supreme. \u00cen\u021beleptul Nicolae a fost for\u021bat s\u0103 fac\u0103 un compromis \u0219i s-a autoproclamat Primul Cititor al Primului Poet. Acea discu\u0163ie dintre \u021bar \u0219i poet la Kremlin a fost \u00eenceputul diarhiei \u00een cultura \u0219i con\u0219tiin\u021ba rus\u0103. T\u00e2n\u0103rul Pu\u0219kin, autor al \u201ePumnalului\u201d, a \u00eencetat s\u0103 existe. El a fost \u00eenlocuit de un Pu\u0219kin matur, poetul na\u021bional al Rusiei. Cel dinainte ridica \u00een sl\u0103vi violen\u021ba ca fiind calea c\u0103tre libertate. Cel de apoi \u0219tia c\u0103 violen\u021ba nu duce nic\u0103ieri.\u201d<\/p>\n Violen\u0163a a \u00eenso\u0163it constant istoria Rusiei, o violen\u0163\u0103 \u00eendreptat\u0103 \u00een afara grani\u0163elor, dar \u015fi una intern\u0103, apocaliptic\u0103, dezv\u0103luit\u0103 de c\u0103r\u0163ile marilor scriitori care au p\u0103timit \u00een Gulag: \u015ealamov, Soljeni\u0163\u00een, Dombrovski. S-a \u00eent\u00e2mplat c\u0103 mari poe\u0163i sau scriitori au fost confisca\u0163i (\u00een legend\u0103 sau \u00een via\u0163\u0103) de putere \u015fi astfel au devenit simple orhidee la butoniera fracului conduc\u0103torilor. Opusul lui Pu\u015fkin, poetul na\u0163ional adic\u0103, a fost considerat Iosif Brodski, poetul \u00eencarcerat pentru c\u0103 nu era\u2026 \u00een \u201ec\u00e2mpul muncii\u201d. Cuvintele spuse de el la proces sunt memorabile \u015fi azi. Atunci c\u00e2nd judec\u0103toarea \u00eel \u00eentreab\u0103 unde lucreaz\u0103, poetul r\u0103spunde cinstit \u2013 \u015fi de aici un dialog halucinant, demn de o pagin\u0103 suprarealist\u0103:<\/p>\n Judec\u0103toarea (numele ei e Savelieva): R\u0103spunde\u0163i, de ce nu lucra\u0163i? Interogatoriul i-a fost luat poetului la Judec\u0103toria raionului Dzerjinski din Leningrad, \u00een 1964. \u015ei fiindc\u0103 poetul nu poate sta prea aproape de putere f\u0103r\u0103 s\u0103 fie atins de tupeul ei, iat\u0103 ce g\u00e2ndea Brodski: \u201eDac\u0103 \u00ee\u021bi era dat s\u0103 fii n\u0103scut \u00eentr-un imperiu, este mai bine s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u00eentr-o provincie \u00eendep\u0103rtat\u0103, l\u00e2ng\u0103 mare.\u201d<\/p>\n \u015ei\u015fkin nu se opre\u015fte aici cu analiza \u015fi ajunge \u00een vremurile noastre: face Putin, actualul \u015fef al Rusiei, ce trebuie pentru democratizarea Rusiei? Vezi s\u0103 nu! El scrie cu am\u0103r\u0103ciune: \u00ab\u00cen 1991, am fost capabili de a ne elibera de conducerea comunist\u0103, dar am fost incapabili de a ne elibera de noi \u00een\u0219ine. Fuseser\u0103m naivi. Totul p\u0103ruse simplu \u0219i clar: \u021bara noastr\u0103 fusese deturnat\u0103 de o band\u0103 de comuni\u0219ti, \u0219i dac\u0103 reu\u0219eam s\u0103 alung\u0103m partidul, grani\u021bele s-ar fi deschis \u0219i ne-am fi \u00eentors la familia global\u0103 de na\u021biuni care tr\u0103iau dup\u0103 legile democra\u021biei, ale libert\u0103\u021bii \u0219i respectului pentru dreptul individual. Erau precum cuvintele unui basm despre un viitor de neatins: \u201eparlament\u201d, \u201erepublic\u0103\u201d, \u201econstitu\u021bie\u201d, \u201ealegeri.\u201d Dar aceste timpuri mitice c\u00e2nd Nicolae I era Primul Cititor al lui Pu\u0219kin, iar Stalin citea personal c\u0103r\u021bile c\u00e2\u0219tig\u0103torilor Premiului Stalin, sunt demult apuse. Poetul nu se poate alinia cu acest uzurpator al tronului, \u00een special pentru c\u0103 acest despot nu cite\u0219te. Este imposibil s\u0103 \u021bi-l imaginezi pe Putin, micul colonel KGB gri, cu o carte \u00een m\u00e2ini.\u00bb<\/p>\n \u201eScrisorar\u201d (\u201ePsimovnik\u201d, \u00een rus\u0103) este romanul epistolar care unific\u0103 suflete, lumi \u00eendep\u0103rtate \u0219i care \u00eenvinge moartea prin dragostea etern\u0103 a dou\u0103 suflete \u00eengem\u0103nate. Sa\u0219a \u0219i Volodia sunt desp\u0103r\u021bi\u021bi de r\u0103zboi, \u00ee\u0219i trimit scrisori, iar p\u00e2n\u0103 la un punct romanul poate fi descris ca unul al fericirii depline: s-au iubit cu pasiune, au fost un scurt timp \u00eempreun\u0103, periu\u021bele lor de din\u021bi s-au atins \u00een acela\u0219i pahar (\u201elucrurile cele mai simple te pot face s\u0103 mori de fericire\u201d, spune Sa\u0219a). Cei doi se iubesc \u0219i se ocrotesc cu ging\u0103\u0219ia fiin\u021belor pure, iar autorul, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eenfrumuse\u021beze inutil idila lor, descrie cu fine\u021be psihologic\u0103 st\u0103rile \u0219i pragurile magice prin care trec \u00eendr\u0103gosti\u021bii. Tehnica narativ\u0103 este excelent\u0103, scrisorile nu sunt neap\u0103rat replici una alteia, ci complet\u0103ri fericite, prin intui\u021bie \u0219i tr\u0103ire ardent\u0103, iar naturale\u021bea cu care personajele \u00ee\u0219i comunic\u0103 \u0219i povestesc vie\u021bile are darul de a apropia cititorul de diversele paliere ale pove\u0219tii. Voldea trebuie s\u0103 plece la r\u0103zboi (R\u0103scoala Boxerilor, din China anului 1900) \u0219i \u00eei scrie iubitei r\u0103mas\u0103 acas\u0103 povestindu-i odiseea \u00eenaint\u0103rii lor pe un front straniu. Carnagii, ora\u0219e distruse, \u021binuturi neospitaliere, destine umane fr\u00e2nte, cu spectrul amenin\u021b\u0103rii cotidiene a mor\u021bii, epistolarul lui Volodea este o mostr\u0103 de stoicism inclusiv filozofic, romanul \u00een roman al maturiz\u0103rii unui b\u0103rbat care \u00ee\u0219i rememoreaz\u0103 pentru iubit\u0103 copil\u0103ria \u0219i adolescen\u021ba, salv\u00e2nd de la uitare o via\u021b\u0103 \u0219i un destin. \u00cen copil\u0103rie ascunde sub o tuf\u0103 o cutie de biscui\u021bi \u00een care pune amintiri despre cei dragi crez\u00e2nd astfel c\u0103-i face nemuritori! \u00cei plac luptele cu armate de nasturi, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tie c\u0103 mai t\u00e2rziu va participa la una adev\u0103rat\u0103. \u0218i nasturii mor, nu-i a\u0219a? Ea, angajat\u0103 la un spital, continu\u0103 s\u0103 \u00eel a\u0219tepte \u0219i \u00ee\u0219i descrie la r\u00e2ndu-i copil\u0103ria \u0219i adolescen\u021ba, cu plusurile \u0219i e\u0219ecurile inerente, rela\u021bia contorsionat\u0103 cu o mam\u0103 posesiv\u0103, pl\u0103cerea jocului cu tat\u0103l (acesta se va desp\u0103r\u021bi de mam\u0103), primele iubiri p\u00e2n\u0103 la \u00eent\u00e2lnirea cu Volodea. De altfel, ambii \u00eendr\u0103gosti\u021bi povestesc e\u0219ecul \u00een dragoste al p\u0103rin\u021bilor lor tocmai pentru ca iubirea lor s\u0103 poat\u0103 trece peste falia de timp, spa\u021biu \u0219i fatalitate ce-i desparte. \u0218i \u00eei va desp\u0103r\u021bi pentru totdeauna, pentru c\u0103 Volodea va muri \u00een m\u0103celul asiatic, iar Sa\u0219a va tr\u0103i \u00eentreaga via\u021b\u0103, de\u0219i va avea c\u00e2teva leg\u0103turi pasagere, cu amintirea peren\u0103 a unei mari iubiri. Sentimentul de mare roman este poten\u021bat nu doar de tehnica str\u0103lucit\u0103 \u0219i de fine\u021bea psihologic\u0103 investite de autor \u00eentr-o poveste de dragoste \u0219i de moarte, dar \u0219i de faptul, excelent realizat, ca \u201eg\u0103selni\u021b\u0103\u201d auctorial\u0103, c\u0103 Volodea continu\u0103 s\u0103 trimit\u0103 scrisorile sale \u0219i dup\u0103 ce\u2026 moare. Cuv\u00e2ntul se \u00eentrupeaz\u0103 tocmai din aceast\u0103 mare pasiune confesiv\u0103. Cei doi se ating astfel, prin intermediul cuvintelor, \u0219i \u00een lumile diferite \u00een care se afl\u0103, realiz\u00e2nd astfel perfecta uniune: \u201eca \u0219i trupurile, sufletele se pot atinge \u0219i nu exist\u0103 nici un fel de spa\u021biu \u00eentre ele. Iar oamenii ajung ceea ce au fost mereu: trup \u0219i lumin\u0103.\u201d<\/p>\n Fraza esen\u021bial\u0103 care con\u021bine \u00een miezul s\u0103u \u00eentreg romanul poate fi aceasta, una simpl\u0103 pe care o poate scrie oricare dintre noi, dar pe care nu \u0219tiu c\u00e2\u021bi o pot tr\u0103i cu adev\u0103rat: \u201eDac\u0103 \u021bi s-a d\u0103ruit, trebuie s\u0103 d\u0103ruie\u0219ti \u0219i tu, pentru a r\u0103m\u00e2ne ceva.\u201d<\/p>\n Eu cred c\u0103 Putin ar trebui s\u0103 citeasc\u0103 aceast\u0103 carte a lui Si\u015fkin. S-ar putea s\u0103-i plac\u0103. Mai ales \u201efazele\u201d cu r\u0103zboi\u2026<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Mihail \u0218i\u0219kin. Despre trista poveste a democratiei rusesti si despre un roman, \u201cScrisorar\u201d de Nicolae Coande sursa:\u00a0http:\/\/www.contributors.ro\/cultura\/mihail-%C8%99i%C8%99kin-despre-trista-poveste-a-democratiei-rusesti-si-despre-un-roman-scrisorar\/ \u00cen Rom\u00e2nia, editurile mari prefer\u0103 scriitori occidentali, din ra\u021biuni inclusiv de pia\u021b\u0103, dar afl\u0103 cu uimire adesea c\u0103 ru\u0219ii sunt iubi\u021bi \u00een Occident pentru performan\u021bele lor literare \u0219i atunci decid c\u0103 e cazul s\u0103 ne conform\u0103m \u0219i… Nicolae Coande – Mihail Siskin. Despre trista poveste a democratiei rusesti si despre un roman, „Scrisorar”<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":9128,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[5],"tags":[2855,744,2856,1983,2857],"class_list":["post-9126","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-guest-posts","tag-contributors-ro","tag-hotnews","tag-ro","tag-scrisorar","tag-siskin"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9126","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9126"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9126\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/9128"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9126"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9126"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9126"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nIosif Brodski: Am lucrat. Scriam versuri.
\nJudec\u0103toarea: Asta nu ne intereseaz\u0103. Ne intereseaz\u0103 la ce institu\u0163ie a\u0163i lucrat?
\nBrodski: Am avut contracte cu editurile.
\nJudec\u0103toarea: \u00cen general, care e specialitatea dumneavoastr\u0103?
\nBrodski: Sunt poet. Poet-traduc\u0103tor.
\nJudec\u0103toarea: \u015ei cine v-a recunoscut ca poet? Cine v-a \u00eenscris la poe\u0163i?
\nBrodski (f\u0103r\u0103 arogan\u0163\u0103): Nimeni. Dar cine m-a \u00eenscris la specia uman\u0103?
\nJudec\u0103toarea: A\u0163i \u00eenv\u0103\u0163at pentru asta?
\nBrodski: Pentru ce?
\nJudec\u0103toarea: S\u0103 fi\u0163i poet. N-a\u0163i \u00eencercat s\u0103 termina\u0163i o facultate, unde sunt preg\u0103ti\u0163i\u2026 unde se \u00eenva\u0163\u0103 asta\u2026
\nBrodski: Nu m-am g\u00e2ndit c\u0103 asta \u0163i-o poate da facultatea.
\nJudec\u0103toarea: Dar atunci, cine?
\nBrodski: M-am g\u00e2ndit c\u0103 asta vine (descump\u0103nit) de la Dumnezeu.
\nJudec\u0103toarea: Ave\u0163i vreo preten\u0163ie la completul de judecat\u0103?
\nBrodski: A\u015f fi vrut s\u0103 \u015ftiu de ce am fost arestat?
\nJudec\u0103toarea: Asta e \u00eentrebare, nu preten\u0163ie.<\/p>\n