![\"\"](\"http:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2013\/06\/DSC_0047-1024x518.jpg\" "\\"DSC_0047\\"")
<\/p>\n<\/p>\n
Bun\u0103 ziua tuturor,<\/p>\n
Engleza este o limb\u0103 extrem de interesant\u0103. Cuv\u00e2ntul \u201e\u015fi\u201c[1]<\/a> este al cincelea cuv\u00e2nt folosit \u00een limba englez\u0103 \u015fi are propria sa logogram\u0103. Logogramele sunt reprezent\u0103ri ale unor cuvinte sau cele mai mici unit\u0103\u0163i ale limbajului investite cu semnifica\u0163ie. Simbolul cuv\u00e2ntului \u201e\u015fi\u201c este \u201e&\u201c.<\/p>\n \u015ei mai interesant este faptul c\u0103 cel mai folosit cuv\u00e2nt din limba englez\u0103, reprezent\u00e2nd circa 6% din limbajul scris \u015fi vorbit, este cuv\u00e2ntul \u201ethe\u201c[2]<\/a>. Prin urmare, suntem \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 ne a\u015ftept\u0103m ca \u015fi \u201ethe\u201c s\u0103 aib\u0103 propria lui logogram\u0103.<\/p>\n Istoria\u00a0logogramei lui \u201e\u015fi\u201c este c\u00e2t se poate de gr\u0103itoare pentru \u00een\u0163elesul ei actual. Conform Wikipedia, \u00een \u015fcolile cu predare \u00een limba englez\u0103, atunci c\u00e2nd se spunea alfabetul, orice liter\u0103 care putea fi folosit\u0103 \u015fi ca un cuv\u00e2nt de sine st\u0103t\u0103tor (\u201eA\u201c,\u00a0 \u201eI\u201c \u015fi, la un moment dat, chiar \u015fi \u201eO\u201c), era urmat de expresia latineasc\u0103 <\/span>per se<\/em> , care \u00eenseamna \u201e\u00een sine\u201c.<\/span><\/p>\n Devenise o obi\u015fnuin\u0163\u0103 s\u0103 adaugi semnul \u201e&\u201c la sf\u00e2r\u015fitul alfabetului, ca \u015fi cum ar fi fost a 27-a liter\u0103.\u00a0 Se pronun\u0163a \u201eand\u201c. Drept urmare alfabetul recitat se termina astfel: \u201eX, Y, Y, and per se and<\/em>.[3]<\/a>\u201c Expresia din urm\u0103 a ajuns s\u0103 fie pronun\u0163at\u0103 \u201eampersand\u201c \u015fi astfel, p\u00e2n\u0103\u00a0 \u00een 1837, termenul intrase deja \u00een limba englez\u0103.<\/p>\n \u201eFi\u201c, \u201ela\u201c \u015fi \u201eal\u201c sunt cuvinte ce ocup\u0103 pozi\u0163ia a doua, a treia \u015fi a patra \u00een lista celor mai folosite cuvinte din limba englez\u0103.\u00a0 De fapt, 20% din limba englez\u0103 scris\u0103 \u015fi vorbit\u0103, include doar zece cuvinte. \u015ei poate c\u0103 a venit vremea ca toate aceste zece cuvinte s\u0103 aib\u0103 propriile lor logograme, pentru a <\/em>u\u015fura scrierea \u015fi citirea \u00een limba englez\u0103.<\/p>\n Tehnologia a avansat, \u00eens\u0103 c\u00e2nd vine vorba de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea abilit\u0103\u0163ilor de scriere, \u00eenc\u0103 este loc de mai bine. Iar acest lucru deja se vede \u00een scrierea mesajelor, unde limba nou\u0103\u00a0 se remodeleaz\u0103. Poate c\u0103 a venit vremea s\u0103 formaliz\u0103m noile evolu\u0163ii \u015fi s\u0103 le introducem \u00een folosirea limbii \u00een via\u0163a de zi cu zi.<\/span><\/p>\n [1]<\/a> \u00cen limba englez\u0103 \u201e\u015fi\u201c se traduce prin \u201eand\u201c.<\/p>\n<\/div>\n [2]<\/a> \u00cen limba englez\u0103, cuv\u00e2ntul \u201ethe\u201c este folosit \u00eenaintea substantivelor comune pe post de articol hot\u0103r\u00e2t, at\u00e2t pentru genul masculin c\u00e2t \u015fi feminin.<\/p>\n<\/div>\n [3]<\/a> \u00cen traducere \u201e\u015fi per se \u015fi\u201c<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Bun\u0103 ziua tuturor, Engleza este o limb\u0103 extrem de interesant\u0103. Cuv\u00e2ntul \u201e\u015fi\u201c[1] este al cincelea cuv\u00e2nt folosit \u00een limba englez\u0103 \u015fi are propria sa logogram\u0103. Logogramele sunt reprezent\u0103ri ale unor cuvinte sau cele mai mici unit\u0103\u0163i ale limbajului investite cu semnifica\u0163ie. Simbolul cuv\u00e2ntului \u201e\u015fi\u201c este \u201e&\u201c. \u015ei mai interesant este faptul c\u0103 cel mai folosit… Ampersand: Roz Townsend despre limbaj<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":8783,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[3,5],"tags":[2836,1824,2835,2837,2834,1373],"class_list":["post-9099","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-carte","category-guest-posts","tag-evolutia-limbajului","tag-language","tag-limbaj","tag-logograma","tag-roz-t","tag-roz-townsend"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9099","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=9099"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/9099\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8783"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=9099"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=9099"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=9099"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
<\/p>\n
\n\n\n\n