{"id":8856,"date":"2013-06-20T11:22:26","date_gmt":"2013-06-20T09:22:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/?p=8856"},"modified":"2013-06-20T11:26:40","modified_gmt":"2013-06-20T09:26:40","slug":"alocutiunea-ambasadorului-germaniei-cu-prilejul-prezentarii-volumului-iarna-n-vara-primavara-n-toamna-de-joachim-gauck","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/alocutiunea-ambasadorului-germaniei-cu-prilejul-prezentarii-volumului-iarna-n-vara-primavara-n-toamna-de-joachim-gauck\/","title":{"rendered":"Alocu\u0163iunea ambasadorului Germaniei cu prilejul prezent\u0103rii volumului \u201cIarn\u0103-n Var\u0103, Prim\u0103var\u0103-n Toamn\u0103\u201d de Joachim Gauck"},"content":{"rendered":"

Edi\u021bia de acest an a Salonului Interna\u021bional de Carte Bookfest a fost dedicat\u0103 invita\u021bilor speciali Germania, Austria \u0219i Elve\u021bia – trei \u021b\u0103ri, aceea\u0219i limb\u0103. \u00cen acest context, Curtea Veche Publishing a avut bucuria s\u0103 organizeze lansarea volumului\u00a0\u201cIarn\u0103-n Var\u0103, Prim\u0103var\u0103-n Toamn\u0103\u201d de Joachim Gauck, Pre\u0219edintele Republicii Federale Germania.<\/span><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00cen \u201cIarn\u0103-n Var\u0103, Prim\u0103var\u0103-n Toamn\u0103\u201d Joachim Gauck \u00ee\u0219i rezum\u0103, limpede \u0219i calm, \u00eentreaga via\u021b\u0103, de la copil\u0103ria cu tat\u0103l deportat \u00een URSS (f\u0103r\u0103 a fi fost nazist) la \u00eendelungata perioad\u0103 \u00een care \u0219i-a transformat amvonul \u00eentr-o baricad\u0103 de la \u00een\u0103l\u021bimea c\u0103reia le distribuia enoria\u0219ilor s\u0103i demnitate, revolt\u0103 \u0219i speran\u021b\u0103; de la complicata \u0219i esen\u021biala activitate de descifrare a dosarelor, \u00een cadrul institu\u021biei c\u0103reia i-a fost \u0219i creier, \u0219i suflet, \u0219i care \u00eei poart\u0103 neoficial numele, la alegerea sa ca pre\u0219edinte al Germaniei. Acest ultim pas, f\u0103cut peste pr\u0103pastia ce desparte de obicei societatea civil\u0103 de clasa politic\u0103, \u00eentrege\u0219te destinul emo\u021bionant al unei personalit\u0103\u021bi pentru care ideile \u0219i faptele nu s-au contrazis niciodat\u0103. A fi pre\u0219edintele Germaniei nu e pentru fostul pastor Gauck o onoare mai mare dec\u00e2t este pentru Germania onoarea de a-l avea pre\u0219edinte pe g\u00e2nditorul \u0219i organizatorul Institutului Gauck.\u00a0<\/span><\/p>\n

Evenimentul de lansare a volumului a avut loc sub forma dezbaterii „Abordarea trecutului comunist: Germania vs Rom\u00e2nia”, la care au participat ES Andreas von Mettenheim,\u00a0Michael Astner, Ana Blandiana<\/span>,\u00a0<\/em>Adrian Ciofl\u00e2nc\u0103, Ioan Stanomir \u0219i Doina Jela.\u00a0<\/span><\/p>\n

Prin amabilitatea Ambasadei Germaniei la Bucuresti, red\u0103m aici alocu\u021biunea ambasadorului Germaniei,\u00a0ES Andreas von Mettenheim.<\/span><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Este valabil cuv\u00e2ntul rostit!<\/span><\/em><\/p>\n

M\u0103 bucur\u0103 faptul c\u0103 volumul lui Joachim Gauck poate ap\u0103rea acum \u015fi \u00een limba rom\u00e2n\u0103. M\u0103 exprim a\u015fa cu bun\u0103-\u015ftiin\u0163\u0103, deoarece nu este o carte scris\u0103 de Pre\u015fedintele federal ci de Joachim Gauck \u2013 o diferen\u0163iere pe care acesta pune mare pre\u0163.<\/span><\/em><\/p>\n

Cu toate acestea: dup\u0103 cum \u015fti\u0163i, Ambasadorul german este, \u00een mod formal, reprezentantul Pre\u015fedintelui federal \u00een \u0163ara-gazd\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t sunt \u00eendrept\u0103\u0163it, ba chiar este de datoria mea s\u0103 v\u0103 transmit salutul Pre\u015fedintelui federal cu prilejul unei dezbateri la care el ar fi putut contribui incomensurabil mai mult dec\u00e2t mine, dac\u0103 \u00eendatoririle sale ca \u015fef de stat i-ar fi permis.<\/em><\/p>\n

Voi avea grij\u0103 acum s\u0103 nu fac o recenzie a c\u0103r\u0163ii, \u00eens\u0103 v\u0103 recomand lectura acestui mare angajament pentru libertate care este totodat\u0103 \u015fi un angajament pentru responsabilitate proprie.<\/em><\/p>\n

Doamna Ana Blandiana va relata desigur \u00een cadrul dezbaterilor despre fructuoasa colaborare \u00eentre Institutul Gauck \u015fi institu\u0163iile similare din Rom\u00e2nia – o fa\u0163et\u0103 important\u0103 a numeroaselor leg\u0103turi \u00eentre \u0163\u0103rile noastre.<\/em><\/p>\n

\u021a\u0103rile noastre sunt legate de anul 1989, fapt care ofer\u0103 posibilitatea unor compara\u0163ii.<\/em><\/p>\n

De aceea, este important s\u0103 preciz\u0103m c\u0103, \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte asumarea trecutului, premisele din Germania \u015fi Rom\u00e2nia au fost \u015fi poate \u00eenc\u0103 mai sunt foarte diferite:<\/span><\/em><\/p>\n

Germania a trebuit s\u0103 „fac\u0103 ordine” \u00een urma a dou\u0103 dictaturi, a domina\u0163iei naziste \u015fi a RDG-ului comunist \u2013 aceasta ar fi prima deosebire. Cea de-a doua const\u0103 \u00een faptul c\u0103 fosta RDG a avut al\u0103turi dup\u0103 1989 o Germanie relativ prosper\u0103, organizat\u0103 eficient \u015fi obi\u015fnuit\u0103 cu libertatea, ai c\u0103rei cet\u0103\u0163eni, func\u0163ionari \u015fi exper\u0163i au putut ajuta. Gauck poveste\u015fte pe larg \u00een cartea sa despre cum a acceptat recomandarea pentru ocuparea func\u0163iei de adjunct al s\u0103u a unui jurist din Bavaria, func\u0163ionar de rang \u00eenalt, apolitic, \u015fi despre cum a ob\u0163inut o echip\u0103 de func\u0163ionari din cadrul ministerului federal de Interne, care \u00eel va ajuta la dezvoltarea institu\u0163iei sale. Noua Rom\u00e2nie nu a avut, \u00een acest sens, o Germanie federal\u0103 al\u0103turi.<\/em><\/p>\n

Las Rom\u00e2nia \u00een seama dumneavoastr\u0103 \u015fi m\u0103 voi ocupa doar de Germania. V\u0103 rog s\u0103 ave\u0163i \u00een\u0163elegere pentru faptul c\u0103 voi face referire \u015fi la perioada dictaturii naziste, \u00eens\u0103 sunt valabile acelea\u015fi principii.<\/span><\/em><\/p>\n

Subiectul \u201casum\u0103rii trecutului\u201d ne preocup\u0103 pe noi, germanii, de peste 50 de ani, face parte din cotidianul nostru. Trebuie doar s\u0103 deschide\u0163i ziarele, care \u00eentre timp au trecut la mici analize sectoriale, la istoria anumitor \u00eentreprinderi \u00een timpul celui de-al Treilea Reich, eventual la problema dopajului \u00een sportul redegist sau, foarte actual, la investiga\u0163iile privind testarea unor medicamente periculoase pe cet\u0103\u0163enii redegi\u015fti. Poli\u0163ia Judiciar\u0103 federal\u0103 \u015fi Serviciul de Informa\u0163ii Externe s-au confruntat recent cu problematica continuit\u0103\u0163ii personalului preluat din timpul celui de-al Treilea Reich. \u0218i institu\u0163ia pe care o reprezint, Ministerul federal de Externe, a ini\u0163iat recent o dezbatere dur\u0103 \u015fi foarte controversat\u0103 privind participarea unor diploma\u0163i germani la holocaust. Toate aceste subiecte se bucur\u0103 de larg interes \u00een r\u00e2ndul opiniei publice.<\/span><\/em><\/p>\n

Nu pute\u0163i s\u0103 a\u015ftepta\u0163i de la mine o compara\u0163ie detaliat\u0103 privind reglement\u0103rile \u00een materie de desp\u0103gubiri, privind asumarea \u015fi prelucrarea trecutului din punct de vedere juridic \u015fi politic, s-ar putea s\u0103 nu ias\u0103 a\u015fa cum, poate, v\u0103 a\u015ftepta\u0163i.<\/span><\/em><\/p>\n

Istoria desp\u0103gubirilor acordate victimelor nazismului a fost o istorie a corect\u0103rilor, plin\u0103 de nedrept\u0103\u0163i \u015fi lipsuri. \u00cen timp ce desp\u0103gubirile acordate absolut justificat evreilor \u00een RFG (nu \u015fi \u00een RDG!), din motive pe care nu trebuie s\u0103 le mai explic aici, au fost atribuite relativ repede, alte grupe de victime (ale programului de eutanasiere, homosexualii, romii sau cei obliga\u0163i la munc\u0103 for\u0163at\u0103) au fost incluse abia \u00een urma unui proces de decenii. A durat, par\u0163ial, peste 20 de ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd aceste grupuri de victime au fost luate \u00een considerare.<\/span><\/em><\/p>\n

\u0218i \u00een ceea ce prive\u015fte asumarea nedrept\u0103\u0163ilor din RDG sub aspect al desp\u0103gubirilor, acestea au fost acordate doar \u00een cazul priv\u0103rii de libertate cu lezare grav\u0103 a statului de drept.<\/span><\/em><\/p>\n

\u00cen Germania nu s-au acordat niciodat\u0103 pensii pentru diziden\u0163\u0103.<\/span><\/em><\/p>\n

Urm\u0103rirea penal\u0103 a dictatorilor \u015fi a colaboratorilor acestora s-a dovedit a fi, de asemenea, dificil\u0103.<\/span><\/em><\/p>\n

Aceasta a reu\u015fit dup\u0103 c\u0103derea celui de-al Treilea Reich doar pentru c\u0103 alia\u0163ii au instituit un nou drept interna\u0163ional prin Procesele de la N\u00fcrnberg.<\/em><\/p>\n

\u00centre 1945 \u015fi 2005 au fost condamnate la \u00eenchisoare aproximativ 6.500 de persoane pentru uciderea de civili \u00een timpul celui de-al Treilea Reich.<\/span><\/em><\/p>\n

Amintesc \u00een acest context c\u0103 judec\u0103torii Cur\u0163ii naziste a poporului, o ma\u015fin\u0103rie de ucis care a condamnat \u00een cei zece ani de existen\u0163\u0103 peste 4.500 de oameni la moarte, au sc\u0103pat nev\u0103t\u0103ma\u0163i p\u00e2n\u0103 \u00een anii 60 \u00een baza concep\u0163iei juridice c\u0103 judec\u0103torii ar fi aplicat corect legea existent\u0103 la acea vreme.<\/span><\/em><\/p>\n

Dup\u0103 c\u0103derea regimului comunist, au fost ini\u0163iate investiga\u0163ii, \u00eenc\u0103 \u00een fosta RDG, \u00eempotriva a 100.000 de persoane cu condamnarea definitiv\u0103 a 750 pentru nedrept\u0103\u0163i din timpul RDG-ului (falsificarea alegerilor, acte de corup\u0163ie, abuz de putere, ordonarea deschiderii focului la frontiera german\u0103 intern\u0103). Notabile sunt condamn\u0103rile \u00eenal\u0163ilor demnitari redegi\u015fti pentru ordonarea deschiderii focului la Zidul Berlinului.<\/span><\/em><\/p>\n

\u00cen pofida acestor cifre, sunt criticate similar ambele realit\u0103\u0163i istorice de asumare a trecutului: asumarea juridic\u0103 s-ar fi t\u0103r\u0103g\u0103nat prea mult, vinova\u0163ii r\u0103m\u00e2n\u00e2nd din ra\u0163iuni de form\u0103 \u00een libertate, deced\u00e2nd \u00eenainte de a putea fi judeca\u0163i.<\/span><\/em><\/p>\n

Activista pentru drepturi civice, B\u00e4rbel Bohley, a lansat celebra fraz\u0103: \u201d Ne-am dorit dreptate \u015fi ne-am ales cu statul de drept \u201d, pun\u00e2nd astfel chiar degetul pe ran\u0103.<\/span><\/em><\/p>\n

Pentru c\u0103 suntem \u015fi vrem s\u0103 fim un stat de drept nu avem voie s\u0103 facem lucrurile \u00een grab\u0103. Exist\u0103 \u00een acest sens un pasaj interesant \u00een carte. Gauck este criticat de c\u0103tre colaboratorii s\u0103i din cadrul institutului pentru refuzul de a face accesibile publicului documente ale STASI. Refuzul s\u0103u se baza pe faptul c\u0103 nu exista \u00een momentul respectiv nicio baz\u0103 juridic\u0103 pentru aceasta. Gauck scrie referitor la aceast\u0103 situa\u0163ie: \u201cEu luasem pozi\u0163ie pentru ap\u0103rarea statului de drept iar acesta devine secundar c\u00e2nd etica celor buni face regulile.<\/span><\/em><\/p>\n

Administra\u0163ia de stat trebuie s\u0103 fie gestionat\u0103 de drept. Nici p\u0103rerile, nici bunele inten\u0163ii \u015fi nici relele inten\u0163ii nu trebuie s\u0103 ghideze ac\u0163iunile.\u201d Astfel existau \u015fi argumentele juridice pentru \u00eentreruperea cercet\u0103rii penale \u00eempotriva lui Erich Honecker.<\/em><\/p>\n

Doar pu\u0163ine personalit\u0103\u0163i ale mi\u015fc\u0103rii civice au g\u0103sit un loc \u00een via\u0163a public\u0103 a Germaniei reunificate. Este adev\u0103rat \u015fi bine c\u0103 cet\u0103\u0163eni din Estul Germaniei ocup\u0103 \u00eentre timp func\u0163ii importante, \u00eens\u0103 nici Joachim Gauck \u015fi nici Angela Merkel nu afirm\u0103 despre ei c\u0103 ar fi fost diziden\u0163i. De altfel, probabil c\u0103 singurul dizident \u00eentr-o important\u0103 func\u0163ie de stat dup\u0103 cel de-al Treilea Reich a fost Konrad Adenauer \u00eensu\u015fi, un politician c\u0103ruia istoricii contemporani \u00eei repro\u015feaz\u0103 pe de alt\u0103 parte c\u0103 s-ar fi folosit din plin de vechile cadre din perioada nazist\u0103 la cl\u0103direa Germaniei federale.<\/span><\/em><\/p>\n

V\u0103 rog s\u0103 decide\u0163i singuri ce vi se pare cunoscut din cele ce am avut onoarea s\u0103 v\u0103 prezint.<\/span><\/em><\/p>\n

V\u0103 doresc o dezbatere interesant\u0103 \u015fi v\u0103 mul\u0163umesc pentru aten\u0163ie.<\/span><\/em><\/p>\n

\u00a0<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Edi\u021bia de acest an a Salonului Interna\u021bional de Carte Bookfest a fost dedicat\u0103 invita\u021bilor speciali Germania, Austria \u0219i Elve\u021bia – trei \u021b\u0103ri, aceea\u0219i limb\u0103. \u00cen acest context, Curtea Veche Publishing a avut bucuria s\u0103 organizeze lansarea volumului\u00a0\u201cIarn\u0103-n Var\u0103, Prim\u0103var\u0103-n Toamn\u0103\u201d de Joachim Gauck, Pre\u0219edintele Republicii Federale Germania. \u00cen \u201cIarn\u0103-n Var\u0103, Prim\u0103var\u0103-n Toamn\u0103\u201d Joachim Gauck \u00ee\u0219i… Alocu\u0163iunea ambasadorului Germaniei cu prilejul prezent\u0103rii volumului \u201cIarn\u0103-n Var\u0103, Prim\u0103var\u0103-n Toamn\u0103\u201d de Joachim Gauck<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":8859,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[3,7,5,8,1952,2279],"tags":[2725,144,2726,2727,2375,2729,2728],"class_list":["post-8856","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-carte","category-events","category-guest-posts","category-lansari","category-parteneri-2","category-targuri","tag-ambasada-germaniei","tag-autobiografie","tag-gauck","tag-iarna-n-vara","tag-joachim-gauck","tag-presedintele-republicii-federale-germania","tag-primavara-n-toamna"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8856","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=8856"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/8856\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/8859"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=8856"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=8856"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=8856"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}