{"id":734,"date":"2010-04-09T13:47:59","date_gmt":"2010-04-09T11:47:59","guid":{"rendered":"http:\/\/curteaveche.wordpress.com\/?p=734"},"modified":"2012-07-16T15:00:40","modified_gmt":"2012-07-16T13:00:40","slug":"sudan-timpul-unde-locul-a-incremenit-reportaj-de-mihnea-rudoiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/sudan-timpul-unde-locul-a-incremenit-reportaj-de-mihnea-rudoiu\/","title":{"rendered":"Sudan: timpul unde locul a incremenit. Reportaj de Mihnea Rudoiu"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align:justify;\">Acum doi ani, cineva m-a sfatuit in felul urmator: \u201eDaca vrei sa te  simti bine in Romania, du-te in Sudan\u201d. El fusese acolo. Un an batut pe  muchie. \u201eLa tine a avut efect?\u201d, l-am intrebat. \u201eDa.\u201d \u201eCat?\u201d \u201eVreo zece  zile.\u201d<\/p>\n<h2>Paradise  Regained<\/h2>\n<p>Am stat si am rumegat bine acest raspuns.<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"DSCN0715\" src=\"http:\/\/revistacultura.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/DSCN07151-300x225.jpg\" alt=\"DSCN0715\" width=\"300\" height=\"225\" \/><\/p>\n<p style=\"text-align:justify;\">La prima vedere, parea un fel de munca corporatista unde tragi pe  branci un an ca sa mergi zece zile in concediu la Miami, dar cum, in  decursul anilor, am dezvoltat o apetenta formidabila pentru implicarea  in proiecte nerentabile, am hotarat ca merita sa transform Romania  intr-un paradis pentru cateva zile din 2011.<\/p>\n<p style=\"text-align:justify;\">Ca sa nu mai pomenesc faptul ca, prin aceasta initiativa, mai adaugam  un prezumtiv membru la familia selecta \u201eAm vazut si romani fericiti\u201d.  De aceasta data, chiar in Romania. (E drept, via Sudan.) Si nu pentru o  zi, ci pentru zece.<\/p>\n<p style=\"text-align:justify;\">La rand. Una dupa alta.<\/p>\n<p style=\"text-align:justify;\">Drept urmare, iata-ma in Sudan!<\/p>\n<h2 style=\"text-align:justify;\">Storia Di Due Innamorati<\/h2>\n<p style=\"text-align:justify;\">Daca istoria acestei tari v-a interesat tot atat cat i-a preocupat pe  yankei framantarile noastre mioritice, nu-i bai, va ofer eu acum cateva  date-reper sa va dumiriti!<\/p>\n<p style=\"text-align:justify;\">Asadar, pe vremea cand geto-dacii se potcoveau cu 99 de oca de mesaje  purtand stampila Sarmisegetuzei si s-aruncau smeriti in slava cerului,  cu trei sulite-n maruntaie, spre a ajunge mai usor la Zalmoxis al lor,  ei bine, pe vremea aia, dar cu cateva milenii inainte, pe actualul  teritoriu al Sudanului se nastea una dintre primele civilizatii si  culturi din lume, cea nubiana.<\/p>\n<p style=\"text-align:justify;\">Ceva mai tarziu, la varsta adolescentei, Sudanului i s-au aprins  calcaiele dupa marea sa iubire, Egipt, cu care a intretinut o relatie  pasionala de iubire-ura pana in zilele noastre, argument irefutabil in  favoarea ideii ca, orice-ar zice carcotasii, dragostea adevarata exista,  nu se sinchiseste de aranjamentele temporare facute in dauna sa si, mai  ales, nu moare niciodata. Astfel, dupa ce in secolul al VIII-lea I.C.  conducatorii regatului Kush din Nordul Sudanului au cotropit tandru  Egiptul, intemeind cea de-a XXV-a dinastie faraonica, iar in 1820 D.C.  Egiptul lui Muhammad Ali Pasha a anexat dragastos, pentru 65 de ani,  Sudanul de Nord, ceva mai tarziu, la 1899, intregul Sudan avea sa fie  condus in fata altarului, vreme de 57 de ani, de un guvernator egiptean  numit cu consimtamantul nasului, nimeni altul decat perfidul Albion.<\/p>\n<p style=\"text-align:justify;\">Ceea ce e doar un alt fel de a spune ca Sudanul, in acest scurt  interval, a fost o colonie engleza deghizata iar britanicii, pentru cine  nu s-a prins inca, niste indivizi dati naibii, dar a caror fizionomie  aratoasa, nitelus cam <em>has been<\/em>, deja incepe s-aduca cu a  fostului regat Kush.<\/p>\n<p><strong> <\/strong><\/p>\n<h2>Bitter Sweet Simphony<\/h2>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" title=\"DSC_0026\" src=\"http:\/\/revistacultura.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/DSC_0026-300x201.jpg\" alt=\"DSC_0026\" width=\"300\" height=\"201\" \/><\/p>\n<p><strong> <\/strong><\/p>\n<p>Pe 1 ianuarie 1956 a fost proclamata independenta Sudanului.<\/p>\n<p style=\"text-align:justify;\">In 1989, colonelul Omar Hassan Ahmad al-Bashir, fara a varsa pic de  sange, a inaintat spre capitala Khartoum pe linia, altfel, mult mai  rosie trasata de o serie de predecesori dedicati trup si suflet unor <em>coups  d\u2019<\/em><em>\u00e9tat \u00e0 la mode<\/em> atat in Sudan cat si in Africa cat si  peste tot in statele lumii a treia; o data ajuns acolo, a inlaturat de  la putere pe primul-ministru <a title=\"Sadiq al-Mahdi\" href=\"http:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Sadiq_al-Mahdi\">Sadiq al-Mahdi<\/a> si  a instaurat, intr-o maniera pe cat de profesionista pe atat de  previzibila, ce altceva decat un nou regim militar!<\/p>\n<p style=\"text-align:justify;\">Superb.<\/p>\n<p style=\"text-align:justify;\">Cel care l-a ajutat in demersul sau conquistadorian a fost Hassan  al-Turabi, o figura politica si religioasa proeminenta in Sudan. Acesta,  la randul sau, va invita in tara de-a lungul anilor \u201890, pentru a tine  conferinte despre lumea araba sau, efectiv, doar pentru relaxare, o  seama de prieteni ai democratiei (ca Bin Laden si Carlos Sacalul) si  grupari protectoare ale drepturilor omului (gen Hezbollah, Al Qaeda si  Hamas), motiv pentru care SUA, intr-un acces de bascalie, va tatua pe  bicepsii bronzati ai Sudanului, cu ocazia primului atentat asupra WTC  din august 1993, porecla flatanta de \u201eStat sponsor al terorismului\u201d.<\/p>\n<p style=\"text-align:justify;\">Cativa ani mai tarziu, acelasi Richelieu al fundamentalismului  islamic, recte al-Turabi, specializandu-se in rolul de Gigi-contra fata  de politica lui al-Bashir, va capata subit mania de a vizita relativ  frecvent celulele inchisorilor sudaneze (ultima escala la zdup, urmare a  recomandarii adresate fostului sau aliat de a se preda justitiei  internationale pentru binele Sudanului, petrecandu-se in perioada  ianuarie-martie 2009), fapt ce-i va diminua considerabil influenta  politica. Asa se face ca dizgratia prezidentiala, bulaul si varsta  inaintata (78 de ani), puse cap la cap, l-au decis de cateva luni pe  venerabilul ideolog sa lase locul celor mai tineri si-n putere. Un gest  mai mult decat salutar din perspectiva lui al-Bashir. La care ne vom si  intoarce.<\/p>\n<p style=\"text-align:justify;\">Domnia sa, cum era si firesc, a inceput sa conduca tara inca din  momentul preluarii puterii prin lovitura de stat din 1989. Longeviva-i  Presidentie, formal bifata in catastife in \u201893 \u2013 cand, foarte inspirat,  s-a autointitulat intaiul om in stat si si-a arogat cate puteri a avut  chef ce i-au inlesnit cate grozavii a dorit, astfel incat trimiterea  involuntara la Nicolae Ceausescu face nenecesara detalierea lor \u2013, se  afla in plina desfasurare si promite mult ca, la alegerile dintre 11 si  13 aprilie 2010, sa-si adjudece un nou mandat de cinci ani cu ajutorul  caruia, daca va avea talentul lui Serghei Bubka, poate va sari cu  prajina peste propria-i performanta detinuta pana acum intre sefii  lumii, respectiv aceea de a fi primul presedinte acuzat de Curtea  Internationala de Justitie pentru crime de razboi si crime impotriva  umanitatii (pentru genocid, pare-se, nu a putut convinge juriul de  specialitate).<\/p>\n<p style=\"text-align:justify;\">Aceasta celebritate mondiala si-a castigat-o jucand cu aplomb la masa  istoriei africane, indeosebi prin straduintele de a face din Darfur,  incepand cu 2003, unul dintre locurile cele mai cunoscute de pe planeta.  (Intr-adevar, Darfur se afla in Sudan.) Totusi, metoda aleasa si pretul  catorva sute de mii de oameni, eliminati pe criterii etnice, nu au fost  deloc pe placul mapamondului adapat la principiile lui Locke si  Rousseau, asa ca ONU si-a sumes manecile si a decis sa-si bage coada.  Care coada a luat, in iulie 2007, forma misiunii UNAMID, menita sa-i  suplineasca pe cei 7000 de soldati ineficienti si slab echipati din  forta de mentinere a pacii a Uniunii Africane.<\/p>\n<p>Atat si nimic mai mult!<\/p>\n<p>Continuarea reportajului o puteti citi la urmatoarea adresa:<\/p>\n<h3><a rel=\"nofollow\" href=\"http:\/\/revistacultura.ro\/blog\/2010\/04\/sudan-timpul-unde-locul-a-incremenit-reportaj-de-mihnea-rudoiu\/\" target=\"_blank\">http:\/\/revistacultura.ro\/blog\/2010\/04\/&#8230;sudan-timpul-unde-locul-a-incremenit-reportaj-de-mihnea-rudoiu\/<\/a><\/h3>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Acum doi ani, cineva m-a sfatuit in felul urmator: \u201eDaca vrei sa te simti bine in Romania, du-te in Sudan\u201d. El fusese acolo. Un an batut pe muchie. \u201eLa tine a avut efect?\u201d, l-am intrebat. \u201eDa.\u201d \u201eCat?\u201d \u201eVreo zece zile.\u201d Paradise Regained Am stat si am rumegat bine acest raspuns. La prima vedere, parea un&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/sudan-timpul-unde-locul-a-incremenit-reportaj-de-mihnea-rudoiu\/\" rel=\"bookmark\"><span class=\"screen-reader-text\">Sudan: timpul unde locul a incremenit. Reportaj de Mihnea Rudoiu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[3],"tags":[1057],"class_list":["post-734","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-carte","tag-mihnea-rudoiu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/734","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=734"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/734\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=734"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=734"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=734"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}