{"id":7327,"date":"2013-02-06T11:23:45","date_gmt":"2013-02-06T09:23:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/?p=7327"},"modified":"2013-02-06T18:11:29","modified_gmt":"2013-02-06T16:11:29","slug":"interviu-cu-mihail-siskin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/interviu-cu-mihail-siskin\/","title":{"rendered":"Mihail \u0218i\u0219kin: S\u0103 \u00eencerci s\u0103 placi cititorilor. Acesta este cel mai mare p\u0103cat pe care-l poate face un scriitor."},"content":{"rendered":"

\u201eScrisorar” r\u0103m\u00e2ne una dintre cele mai frumoase c\u0103r\u0163i de dragoste lansate \u00een 2012 la Curtea Veche Publishing, astfel c\u0103, inevitabil, am dorit s\u0103 v\u0103 prezent\u0103m mai multe despre autorul c\u0103r\u0163ii, scriitorul rus Mihail \u015ei\u015fkin, cel care a ob\u0163inut toate cele trei premii importante ale literaturii ruse contemporane. Mai jos pute\u0163i citi interviul luat de C\u0103t\u0103lina Miciu, pe care \u00eel pute\u0163i g\u0103si \u015fi pe blogul C\u0103rture\u015fti<\/a>. \u00cei mul\u0163umim C\u0103t\u0103linei \u015fi Antoanetei Olteanu (pentru traducerea c\u0103r\u0163ii \u015fi a interviului) \u015fi nu uita\u0163i c\u0103 Mihail \u015ei\u015fkin va sosi \u00een Rom\u00e2nia la \u00eenceputul lunii octombrie, la invita\u0163ia Curtea Veche Publishing, c\u00e2nd \u00ee\u015fi va lansa volumul „P\u0103rul Venerei”,\u00a0considerat de critici cel mai bun roman al s\u0103u.<\/strong><\/p>\n

Tot ce e adev\u0103rat, important \u0219i care ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 e \u00een afara cuvintelor.<\/strong> – Mihail \u0218i\u0219kin<\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

S\u0103 fii scriitor \u00eenseamn\u0103 s\u0103 nu fii nimic, \u00eei scrie la un moment dat Volodia Sa\u015fei. Ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii scriitor, domnule \u0218i\u015fkin?<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 prive\u015fti de la distan\u0163\u0103, a fi scriitor \u00eenseamn\u0103 s\u0103 faci cuvinte, dar ele oricum sunt deja, mereu au fost. Dar, de fapt, scriitor este cel care \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 nu po\u0163i spune nimic prin cuvinte. De fapt nu exist\u0103 cuvinte prin care s\u0103 po\u0163i exprima ceva. Toate cuvintele s-au terminat demult.<\/p>\n

N-o s\u0103 uit niciodat\u0103 \u2013 am vrut pentru prima oar\u0103 \u00een via\u0163\u0103 s\u0103 fac o declara\u0163ie de dragoste unei feti\u0163e, am deschis gura \u015fi mi-am dat seama c\u0103 nu exist\u0103 \u00een natur\u0103 cuvinte care s\u0103 poat\u0103 exprima ceea ce simt eu. Tot ce e adev\u0103rat, important \u015fi care ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103 e \u00een afara cuvintelor. Cuvintele sunt tr\u0103d\u0103toare. Nu te po\u0163i baza pe niciunul. Devii scriitor c\u00e2nd \u00eencepi s\u0103-\u0163i dai seama de de\u015fert\u0103ciunea cuvintelor, s\u0103 con\u015ftientizezi c\u0103 e imposibil s\u0103 redai prin cuvinte ceea ce tr\u0103ie\u015fte \u00een afara cuvintelor. Tot ce este adev\u0103rat nu are nevoie de cuvinte.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 de la \u015fcoal\u0103 am m\u0103zg\u0103lit deasupra tablei o lozinc\u0103 din cabinetul de literatur\u0103 \u2013 celebrele cuvinte ale lui Turgheniev despre \u201em\u0103rea\u0163a \u015fi puternica limb\u0103 rus\u0103\u201d. Dar \u00eencepi s\u0103 scrii \u015fi toate cuvintele sunt moarte, ni\u015fte cadavre. Uite, a\u015fa devii scriitor \u2013 c\u00e2nd \u00ee\u0163i dai seama de faptul c\u0103 limba s-a terminat, a\u015fa cum se termin\u0103 pasta de din\u0163i \u00een tub. Toate c\u0103r\u0163ile mele sunt despre faptul c\u0103 nu po\u0163i reda ceva prin cuvinte.<\/p>\n

\u015ei problema e, probabil, nu numai cu limba rus\u0103, ci cu limba \u00een general.<\/p>\n

Scriitor este cel care ia, f\u0103r\u0103 s\u0103 alearg\u0103, acea limb\u0103 care i se d\u0103, cea mai am\u0103r\u00e2t\u0103 \u015fi mai jig\u0103rit\u0103, \u015fi o face mare \u015fi puternic\u0103. Aici nimeni nu te ajut\u0103. Toat\u0103 via\u0163a te lup\u0163i singur cu limba.<\/p>\n

O s\u0103 apar\u0103 un nou Homer \u015fi o s\u0103 scrie Iliada secolului al XXI-lea \u00een sms-uri<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

S\u0103 \u015ftii s\u0103 scrii scrisori poate fi o art\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 Scrisorar v-a adus toate cele trei premii importante ruse\u015fti. Obi\u015fnui\u0163i s\u0103 scrie\u0163i scrisori? <\/strong><\/p>\n

Am scris scrisori unui om drag mie, c\u00e2nd am fost separa\u0163i. Dar, \u00een general, desigur, scrisoarea a p\u0103r\u0103sit via\u0163a noastr\u0103 \u015fi a r\u0103mas \u00een trecut. Dar scrisorile, ca posibilitate de a exprima prin cuvinte ceva important, sunt ceva ce au fost mereu \u015fi vor fi. Este o posibilitate pe care o are omul de a vorbi cu el \u00eensu\u015fi despre lucruri importante, adres\u00e2ndu-se cuiva apropiat. \u015ei nu e a\u015fa de important unde e omul acela cu care discu\u0163i, dac\u0103 e \u00een camera vecin\u0103 sau la mii de kilometri, dac\u0103 e viu sau nu mai exist\u0103. Scrisoarea are calitatea unic\u0103 de anula \u015fi timpul, \u015fi distan\u0163a, \u015fi moartea. Scrisorile \u201epo\u015ftale\u201d se duc \u00een trecut, asta e clar. Telegrama a murit doar, dar nu e nici o problem\u0103. Chestiunea nu st\u0103 \u00een cel ce scrie, ci \u00een cuvinte. Mai ales dac\u0103 este vorba despre literatur\u0103. Uite, o s\u0103 apar\u0103 un nou Homer \u015fi o s\u0103 scrie Iliada secolului al XXI-lea \u00een sms-uri.<\/p>\n

Romanul con\u0163ine foarte multe date istorice. C\u00e2t timp \u015fi cum v-a\u0163i documentat ca s\u0103 \u00eel scrie\u0163i?<\/strong><\/p>\n

Eroul meu pleac\u0103 \u00eentr-un r\u0103zboi real uitat \u00een China, la \u00eenceputul secolului al XX-lea.<\/p>\n

\u00cenfr\u00e2ngerea r\u0103scoalei boxerilor din romanul meu e o metafor\u0103. Un simbol nu al r\u0103zboaielor trecute, ci viitoare. Deja nu vor mai fi r\u0103zboaie globale, dar cei puternici o s\u0103-i \u00eenve\u0163e mereu, \u00een vreun col\u0163 al p\u0103m\u00e2ntului, prin bombe, pe cei slabi ce \u00eenseamn\u0103 umanismul \u015fi civiliza\u0163ia. Atunci armatele Rusiei, Americii, Germaniei, Japoniei \u015fi ale altor \u0163\u0103ri dezvoltate i-au \u201edemocratizat\u201c pe chinezi. \u00cen timpurile noastre se \u201edemocratizeaz\u0103\u201c Afganistanul, Serbia, Irakul, Cecenia, Libia. M\u00e2ine vine r\u00e2ndul altuia. M\u00e2ine va fi mereu r\u0103zboi.<\/p>\n

Pentru mine era important s\u0103 nu imaginez nimic \u015fi am citit toate memoriile \u015fi jurnalele solda\u0163ilor \u015fi ofi\u0163erilor ru\u015fi care au fost acolo. \u00cen scrisorile lui Volodia sunt asemenea detalii ce nu pot fi inventate. Le redau acelor oameni reali durerea, r\u0103nile, moartea, via\u0163a.<\/p>\n

Pentru mine \u00een toate c\u0103r\u0163ile este foarte important s\u0103 folosesc lucruri neimaginate. Citesc, de exemplu, amintirile cuiva. Acolo se descrie cum memorialistului i s-a tratat un dinte la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea. Asemenea detalii nu pot fi inventate. Le notez. Apoi, peste mul\u0163i ani, dac\u0103 deodat\u0103 eroul se va dovedi \u00een acel timp \u015fi \u00een acel loc \u015fi \u00eel dor din\u0163ii, am toate detaliile veridice. Dar, de fapt, este o prostie \u2013 po\u0163i aduna \u00een memoria computerului toate detaliile din toate epocile \u015fi popoarele, dar pentru a avea loc minunea prozei, asta e pu\u0163in. Toate cuvintele sunt moarte demult. Pentru a face oameni vii trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 \u00eenviezi cuvintele moarte. \u015ei aici sunt importante nu at\u00e2t cuvintele, c\u00e2t spa\u0163iul din jurul cuvintelor. Acest spa\u0163iu trebuie umplut cu sine, cu oamenii iubi\u0163i, cu durerea, c\u0103ldura, bucuria ta, \u015fi numai atunci \u00een spa\u0163iul acesta cuvintele pot da r\u0103d\u0103cini \u015fi pot \u00eenvia.<\/p>\n

S\u0103 \u00eencerci s\u0103 placi cititorilor. Acesta este cel mai mare p\u0103cat pe care-l poate face un scriitor.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Locui\u0163i de aproape 20 de ani \u00een Elve\u0163ia. Povestea de dragoste din Scrisorar,<\/em> de\u015fi cu valen\u0163e universale, reprezint\u0103 stra\u015fnic spiritul rus. E greu s\u0103 ai eroi ru\u015fi, c\u00e2nd nu mai stai \u00een \u201ezona lor de ac\u0163iune\u201d?<\/strong><\/p>\n

Dimpotriv\u0103, distan\u0163a ajut\u0103. Exist\u0103 o p\u0103rere r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 c\u0103 scriitorul rus nu poate tr\u0103i f\u0103r\u0103 limba sa \u2013 \u00een str\u0103in\u0103tate el obligatoriu va fi chinuit de nostalgie. Cred c\u0103 ideea aceasta a fost r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 de conduc\u0103torii tirani, care nu voiau s\u0103-i elibereze pe scriitori, pentru c\u0103, \u00een felul acesta, ar fi fost complicat s\u0103-i controleze. Dac\u0103 ne amintim un text ca Suflete moarte (\u015fi ce poate fi mai rusesc?), el a fost scris la Roma, \u00een Elve\u0163ia \u015fi la Paris. Cred c\u0103 nu are deloc importan\u0163\u0103 unde tr\u0103ie\u015fte scriitorul. \u015ei, mai mult, mi se pare c\u0103 scriitorul are neap\u0103rat\u0103 nevoie s\u0103 plece pentru o vreme din \u0163ara sa, din limba sa. Pentru c\u0103 atunci el va \u00eencepe s\u0103 se vad\u0103 pe sine \u015fi \u0163ara sa ca \u00eentr-o oglind\u0103. Tr\u0103ie\u015fti \u00een Elve\u0163ia, te ui\u0163i \u00een Elve\u0163ia, dar \u00ee\u0163i vezi reflectarea. Altfel cum po\u0163i s\u0103-\u0163i tr\u0103ie\u015fti via\u0163a dac\u0103 nu te-ai uitat niciodat\u0103 \u00een oglind\u0103? Privirea dintr-o parte te ajut\u0103 mereu s\u0103-\u0163i \u00een\u0163elegi \u015fi \u0163ara, \u015fi pe tine.<\/p>\n

Alberto Manguel scria \u00eentr-una dintre c\u0103r\u0163ile sale c\u0103 noi, cititorii, citim ce vrem, nu ce a scris autorul. Care este p\u0103catul suprem pe care \u00eel poate face un scriitor referitor la cititorii s\u0103i?<\/strong><\/p>\n

S\u0103 \u00eencerci s\u0103 placi cititorilor. Acesta este cel mai mare p\u0103cat pe care-l poate face un scriitor. Cititul \u015fi scrisul nu este o tranzac\u0163ie \u00eentre un fraier \u015fi o prostituat\u0103, \u00een care o parte alege incredul\u0103, iar cealalt\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 plac\u0103. Pentru mine scrisul \u015fi cititul este un proces care seam\u0103n\u0103 cu transfuzia de s\u00e2nge. Eu \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc cu scriitorul meu lucrul cel mai important, cel care-mi d\u0103 via\u0163\u0103. \u015ei aici lucrul cel mai important este s\u0103 coincid\u0103 grupa sanguin\u0103.<\/p>\n

Sunte\u0163i colaborator permanent la Neue Zurcher Zeitung. Cum v\u0103 ajut\u0103 \u00een meseria de scriitor acest job?<\/strong><\/p>\n

Scriu pentru tot felul de edi\u0163ii, dar rar, cum s\u0103 spun, neprofesionist, numai atunci c\u00e2nd m\u0103 intereseaz\u0103 o tem\u0103. Dar \u015fi ca scriitor lucrez neprofesionist: trebuie s\u0103 scot c\u00e2te o carte anual, \u00een cel mai r\u0103u caz, o dat\u0103 la doi ani, dar eu pot numai odat\u0103 la cinci, \u015fase ani.<\/p>\n

Trei dintre romanele dumneavoastr\u0103 au fost deja dramatizate. A\u0163i participat \u00een vreun fel la acest proces? A\u0163i v\u0103zut spectacolele?
\n<\/strong><\/p>\n

To\u0163i mi-au spus c\u0103 textele mele sunt imposibil de pus \u00een scen\u0103 \u015fi am fost de acord cu asta. Acum toate romanele sunt jucate \u015fi spectacolele au un mare succes. P\u0103rul Venerei<\/strong> deja de \u015fase ani se joac\u0103 ne\u00eencetat pe scena celui mai bun teatru rusesc, \u00een opinia mea, teatrul Piotr Fomenko. Scrisorar<\/strong> se joac\u0103 cu succes pe principala scen\u0103 a Rusiei \u2013 la Teatrul de Art\u0103. \u00cen procesul de punere \u00een scen\u0103 nu m\u0103 amestec niciodat\u0103. Un regizor adev\u0103rat trebuie s\u0103 stea la distan\u0163\u0103 de mine, de textul meu, \u015fi s\u0103-\u015fi creeze lumea sa, f\u0103ptura sa vie. Dac\u0103 nu se va sim\u0163i absolut liber, e condamnat. Dac\u0103 va \u00eencerca s\u0103 m\u0103 reproduc\u0103, nu s\u0103 creeze ceva al s\u0103u, nu-i va ie\u015fi minunea teatrului. \u015ei, de fapt, orice punere \u00een scen\u0103 este o abreviere brutal\u0103. Oric\u00e2t de mult mi-ar pl\u0103cea piesa \u015fi jocul actorilor, oricum de fiecare dat\u0103, interior, m\u0103 chircesc de durere c\u00e2nd v\u0103d ce scene \u015fi pe pove\u015fti au fost scoase din romanul meu. Este ca \u015fi cum ai vedea c\u0103 i se taie copilului t\u0103u degetele, i se reteaz\u0103 m\u00e2inile \u015fi picioarele.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Urm\u0103toarea dumneavoastr\u0103 carte care va fi tradus\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia trateaz\u0103 meseria de interpret. Este \u00eens\u0103 vreun sport care v\u0103 pasioneaz\u0103 \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t s\u0103 scrie\u0163i o carte despre el, a\u015fa cum au f\u0103cut David Foster Wallace cu tenisul, Nick Hornby cu fotbalul, Norman Mailer cu boxul sau Haruki Murakami cu alergatul?<\/strong><\/p>\n

\u00cemi place foarte mult s\u0103 joc snooker, dar fac asta foarte prost. De fapt, dac\u0103 a\u015f fi jucat minunat, atunci de ce s\u0103 mai fi fost scriitor? Nu, pu\u0163in probabil s\u0103 scriu ceva despre snooker. Pur \u015fi simplu dau \u015fi eu \u00een bile, e a\u015fa de mi\u015fto!<\/p>\n

John Cheever obi\u015fnuia s\u0103 scrie \u00eembr\u0103cat doar \u00een lenjerie intim\u0103, Hemingway scria doar dimine\u0163ile, Nabokov scria pe fi\u015fe, Will Self scrie doar la ma\u015fina de scris. <\/strong>Dumneavoastr\u0103 ave\u0163i un ritual al scrisului, obiceiuri de nezdruncinat sau supersti\u0163ii legate de scris?<\/strong><\/p>\n

Scriu diminea\u0163a cu capul limpede. Uite, m\u0103 rog, asta e tot. E pu\u0163in cam plicticos, recunosc. O s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la ceva!<\/p>\n

Cum arat\u0103 biroul dumneavoastr\u0103? Are vreo influen\u0163\u0103 locul \u00een care scrie\u0163i asupra scrisului?<\/strong><\/p>\n

Biroul de regul\u0103 e plin de facturi neachitate, a\u015fa c\u0103 nu-mi place s\u0103 lucrez acolo. E mult mai pl\u0103cut s\u0103 te instalezi cu laptopul \u00een pat!<\/p>\n

Cum arat\u0103, \u00een opinia dumneavoastr\u0103, viitorul libr\u0103riilor?<\/strong><\/p>\n

Mi se pare c\u0103 toate discu\u0163iile despre moartea c\u0103r\u0163ii de h\u00e2rtie sunt puternic exagerate. Pe de o parte, da, \u00een metroul de la Moscova to\u0163i citesc din readere electronice, dar dac\u0103 sco\u0163i o carte de h\u00e2rtie, se uit\u0103 piezi\u015f, cic\u0103, s\u0103rmanul, nu-\u0163i poate permite un reader modern. Dar uite, \u00een metroul din Tokio am fost uimit c\u0103 to\u0163i citesc c\u0103r\u0163i de h\u00e2rtie. Poate pentru c\u0103 fiecare \u00ee\u015fi poate permite un device electronic? Oricum e mult mai pl\u0103cut s\u0103 cite\u015fti o carte din h\u00e2rtie. \u015ei \u00eentr-o libr\u0103rie, e mai pl\u0103cut s\u0103 alegi c\u0103r\u0163ile, s\u0103 le r\u0103sfoie\u015fti, s\u0103 le atingi, dec\u00e2t s\u0103 le comanzi pe Amazon. A\u015fa c\u0103 sunt lini\u015ftit \u00een privin\u0163a libr\u0103riilor.<\/p>\n

\u00cen calitate de cititor, cu ce autor preferat a\u0163i vrea s\u0103 v\u0103 \u00eent\u00e2lni\u0163i \u015fi ce i-a\u0163i spune?<\/strong><\/p>\n

Din punct de vedere teoretic, puteam fi \u00eentr-o stare pe deplin con\u015ftient\u0103, la vremea respectiv\u0103, s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu Nabokov. Dar deja atunci, dac\u0103 a\u015f fi avut aceast\u0103 posibilitate, a\u015f fi refuzat. Am primit deja totul de la \u00eent\u00e2lnirea cu el \u00een c\u0103r\u0163ile lui. \u015ei despre ce s\u0103 vorbim la micul dejun, \u00een hotel, despre vreme? Despre onorarii? Chiar V.V. m-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 m\u0103 tem de banalit\u0103\u0163i. Sau, de exemplu, de ce s\u0103 m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu Tolstoi? El chiar ne \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 nu ne temem de banalit\u0103\u0163i, dar, nu m\u0103 \u00eendoiesc, ar fi fost un individ extrem de resping\u0103tor \u00een conversa\u0163ie. Ar fi \u00eenceput s\u0103 fie moralizator. Nu m\u00e2nca aia, nu face asta! \u015fi ce, s\u0103-l s\u0103rut cu venera\u0163ie pe um\u0103r pe marele b\u0103tr\u00e2n? M\u0103 descurc \u015fi f\u0103r\u0103 asta. Mai bine s\u0103 comunici cu el cu adev\u0103rat, \u00een c\u0103r\u0163ile lui.<\/p>\n

Sursa foto<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eScrisorar” r\u0103m\u00e2ne una dintre cele mai frumoase c\u0103r\u0163i de dragoste lansate \u00een 2012 la Curtea Veche Publishing, astfel c\u0103, inevitabil, am dorit s\u0103 v\u0103 prezent\u0103m mai multe despre autorul c\u0103r\u0163ii, scriitorul rus Mihail \u015ei\u015fkin, cel care a ob\u0163inut toate cele trei premii importante ale literaturii ruse contemporane. Mai jos pute\u0163i citi interviul luat de C\u0103t\u0103lina… Mihail \u0218i\u0219kin: S\u0103 \u00eencerci s\u0103 placi cititorilor. Acesta este cel mai mare p\u0103cat pe care-l poate face un scriitor.<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":7441,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[1807],"tags":[2459,4489,4491,2460,807,2458,1984,2462,2457,2465,1362,2066,2466,1983,1994,2262,2461,2463,2464,2067],"class_list":["post-7327","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interviu-2","tag-autori-rusi","tag-carte","tag-curtea-veche-publishing","tag-elvetia","tag-interviu","tag-maidenhair","tag-mihail-siskin","tag-neue-zurcher-zeitung","tag-parul-venerei","tag-razboi","tag-roman","tag-sasa","tag-scriitor-contemporan-rus","tag-scrisorar","tag-scrisori","tag-scrisori-de-dragoste","tag-suflete-moarte","tag-teatrul-piotr-fomenko","tag-tolstoi","tag-volodia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7327","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7327"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7327\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7441"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7327"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7327"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7327"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}