{"id":5029,"date":"2012-07-27T16:48:09","date_gmt":"2012-07-27T14:48:09","guid":{"rendered":"http:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/?p=5029"},"modified":"2012-08-03T13:03:52","modified_gmt":"2012-08-03T11:03:52","slug":"cartea-lunii-fiesta-in-barlog-de-juan-pablo-villalobos","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/cartea-lunii-fiesta-in-barlog-de-juan-pablo-villalobos\/","title":{"rendered":"Cartea lunii: „Fiesta \u00een b\u00e2rlog” de Juan Pablo Villalobos"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>Fiesta \u00een b\u00e2rlog<\/a> <\/em>(tr. Horia Barna) este romanul de debut al lui Juan Pablo Villalobos \u015fi a fost scris \u00een Spania, \u00een timp ce autorul \u00ee\u015fi preg\u0103tea doctoratul la Universitatea Autonom\u0103 din Barcelona. \u00centr-un interviu, Villalobos \u00eensu\u015fi se refer\u0103 la vestea c\u0103 va fi tat\u0103 pentru prima oar\u0103 ca la momentul care a determinat concep\u0163ia romanului, \u015fi cititorul nu va fi surprins, av\u00e2nd \u00een vedere op\u0163iunea pentru Tochtli, naratorul copil, prin ai c\u0103rui ochi asist\u0103m nu numai la experien\u0163a traumatizant\u0103 a copil\u0103riei, ci \u015fi la mecanismele obscure ale puterii.<\/p>\n

\u00cen linii mari, Fiesta \u00een b\u00e2rlog<\/em> este discursul narativ al lui Tochtli, un b\u0103iat mexican orfan, \u0163inut captiv de propriul tat\u0103, Yolcaut, \u00eentr-un \u201eb\u00e2rlog\u201c rupt de lume. \u00cens\u0103 Tochtli nu este un copil dickensian \u2013 \u015fi nici Yolcaut un gentleman englez \u2013, ci fiul celui mai influent baron al drogurilor din Mexic, iar b\u00e2rlogul, \u00een care grani\u0163ele \u00eentre protec\u0163ie \u015fi captivitate sunt nea\u015fteptat de mobile, este o vil\u0103 ultraluxoas\u0103, cu o gr\u0103din\u0103 zoologic\u0103 privat\u0103, \u00een care felinele mari sunt folosite ca ma\u015fini de tocat corpuri asasinate, iar p\u0103s\u0103rile se pot \u201etransforma \u00een cadavre\u201c oric\u00e2t de mic ar fi glon\u0163ul care le str\u0103punge.<\/p>\n

De\u015fi este, \u00een realitate, un outsider, Tochtli cre\u015fte \u00eentr-un spa\u0163iu populat aproape exclusiv de b\u0103rba\u0163i care \u00eei creeaz\u0103 iluzia camaraderiei \u015fi a absen\u0163ei ierarhiilor. Tochtli men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 lui Yolcaut apelativul \u201etat\u0103\u201c \u00eei displace \u015fi c\u0103 \u00eempreun\u0103 cu el consider\u0103 c\u0103 formeaz\u0103 \u201ecea mai tare ga\u015fc\u0103 de b\u0103ie\u0163i pe o raz\u0103 de cel pu\u0163in opt kilometri\u201c. Proiectul educa\u0163ional al lui Yolcaut are la baz\u0103 cultivarea valorilor masculinit\u0103\u0163ii \u015fi vizeaz\u0103 producerea unui descendent puternic, a unui \u201eb\u0103rbat adev\u0103rat\u201c, care nu pl\u00e2nge niciodat\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 s\u00e2ngele rece \u00een fa\u0163a celor mai mari orori. \u00cens\u0103 Tochtli va descoperi cur\u00e2nd c\u0103 egalitatea \u00eentre tat\u0103 \u015fi fiu nu poate fi dec\u00e2t o iluzie \u015fi c\u0103, de\u015fi are acces la numeroase aspecte ale vie\u0163ii adul\u0163ilor, multe altele \u00eei sunt ascunse, ceea ce \u00eei va schimba fundamental perspectiva asupra propriului statut \u015fi \u00eei va face cunoscut\u0103 tr\u0103darea.\"\"<\/a><\/p>\n

\u00cen ochii celor treisprezece sau paisprezece persoane pe care le cunoa\u015fte, Tochtli este un copil precoce \u015fi ciudat \u2013 \u015ftie cuvinte \u201egrele\u201c, pe care le folose\u015fte, adecvat sau nu, cu con\u015ftiinciozitate, \u015fi colec\u0163ioneaz\u0103 p\u0103l\u0103rii, pe care le consider\u0103 marca unui statut social superior. A\u015fa-zisa \u201eprecocitate\u201c transpare \u00een propriul discurs \u2013 Tochtli pare a \u00een\u0163elege tot ce se petrece \u00een jur \u015fi descrie realitatea cu o deta\u015fare ce frizeaz\u0103 inocen\u0163a: crima organizat\u0103 \u2013 \u201efabricarea de cadavre\u201c prin \u00eempu\u015fcare sau decapitare \u2013, sclavagismul \u015fi colonialismul \u2013 Liberia este populat\u0103 de persoane afro-americane pe care \u015fefii lor le-au l\u0103sat libere \u2013 sau ghilotinarea regilor francezi, care nu \u00ee\u015fi murd\u0103resc coroanele \u015fi nici nu-\u015fi las\u0103 capul s\u0103 se rostogoleasc\u0103 la \u00eent\u00e2mplare. \u00cen realitate, Tochtli este fascinat de toate \u00eencorpor\u0103rile sau \u00eensemnele puterii, pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u015fi le \u00eensu\u015feasc\u0103, \u00eentr-un fel sau altul: ador\u0103 samuraii, ghilotinele, coroanele regale \u015fi dic\u0163ionarele, iar c\u00e2ntecul lui preferat este El Rey<\/em> (\u201eRegele\u201c), tocmai porecla sub care Yolcaut devine cunoscut \u00een media. Dar dac\u0103 Yolcaut este un rege omnipotent, Tochtli este \u201emicul prin\u0163\u201c captiv pe planeta b\u0103rba\u0163ilor puternici, \u00een care femeile sunt \u00eentotdeauna absente sau invizibile.<\/p>\n

Villalobos numea Fiesta \u00een b\u00e2rlog<\/em> \u201eun roman ini\u0163iatic despre pierderea inocen\u0163ei, singur\u0103tate, loialitate \u015fi \u00eenv\u0103\u0163area exercit\u0103rii puterii\u201c. \u00cen acest sens, episodul c\u0103l\u0103toriei \u00een Africa \u015fi al captur\u0103rii hipopotamilor pitici din Liberia subliniaz\u0103 consecin\u0163ele nefaste ale abuzului \u2013 uciderea absurd\u0103 a lui Ludovic al XVI-lea \u015fi a Mariei Antoaneta, exemplare dintr-o specie pe cale de dispari\u0163ie, va constitui o experien\u0163\u0103 traumatizant\u0103 pentru Tochtli, care, odat\u0103 \u00eentors \u00een Mexic, se va izola voluntar \u00eentr-o lume a samurailor \u015fi a onoarei japoneze. Sf\u00e2r\u015fitul deconcertant al romanului continu\u0103 s\u0103 ridice \u00eentreb\u0103ri esen\u0163iale despre putere, opresiune \u015fi colonialism. Descoperirea capetelor celor doi hipopotami pitici din Liberia \u00eentr-un colet care i se adreseaz\u0103 \u00eei ofer\u0103 lui Tochtli oportunitatea de a reinstitui puterea marginalilor: dup\u0103 ce Yolcaut at\u00e2rn\u0103 capetele pe perete, Tochtli le probeaz\u0103 p\u0103l\u0103rii \u015fi a\u015fteapt\u0103 cu ner\u0103bdare momentul \u00een care le va a\u015feza coroanele din aur \u015fi diamante comandate, demne de ni\u015fte regi adev\u0103ra\u0163i. Gestul copilului, cinic sau nu, este \u00een deplin\u0103 concordan\u0163\u0103 cu identitatea personajului, care \u00eei va r\u0103m\u00e2ne cititorului \u00een minte mult timp dup\u0103 \u00eencheierea lecturii.<\/p>\n

Spre deosebire de operele lui Fuentes, de pild\u0103, Fiesta \u00een b\u00e2rlog<\/em> nu recurge la mijloacele fic\u0163iunii pentru a crea o replic\u0103 literar\u0103 a realit\u0103\u0163ilor sociale din Mexic, ci pune la dispozi\u0163ia cititorului o privire<\/em>, un obiectiv prin intermediul c\u0103ruia acesta are acces la realit\u0103\u0163ile absurde ale istoriei \u015fi la mecanismele corupte ale puterii. La sf\u00e2r\u015fit, \u00een minte nu \u00ee\u0163i r\u0103m\u00e2ne ostilitatea Mexicului, cu groz\u0103viile lui, ci vocea surprinz\u0103tor de autentic\u0103 a lui Tochtli. \u015ei aceasta este realizarea major\u0103 a lui Villalobos, ceea ce numai c\u00e2\u0163iva autori au reu\u015fit cu adev\u0103rat \u00een ultimele decenii: s\u0103 fac\u0103 auzit<\/em> un copil.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fiesta \u00een b\u00e2rlog (tr. Horia Barna) este romanul de debut al lui Juan Pablo Villalobos \u015fi a fost scris \u00een Spania, \u00een timp ce autorul \u00ee\u015fi preg\u0103tea doctoratul la Universitatea Autonom\u0103 din Barcelona. \u00centr-un interviu, Villalobos \u00eensu\u015fi se refer\u0103 la vestea c\u0103 va fi tat\u0103 pentru prima oar\u0103 ca la momentul care a determinat concep\u0163ia… Cartea lunii: „Fiesta \u00een b\u00e2rlog” de Juan Pablo Villalobos<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":5035,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[3,5],"tags":[4489,1786,464,4491,577,1720,1716,1788,1717,1785,1727,1313,1363,1784,1783,1787],"class_list":["post-5029","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-carte","category-guest-posts","tag-carte","tag-cea-mai-frumoasa-carte-din-lume","tag-curtea-veche","tag-curtea-veche-publishing","tag-editura","tag-fiesta-en-la-madriguera","tag-fiesta-in-barlog","tag-hispanist","tag-juan-pablo-villalobos","tag-lectura-de-vara","tag-mexic","tag-recenzie","tag-roman-de-debut","tag-sanziana-zotoara","tag-sinziana-cotoara","tag-spania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5029","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5029"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5029\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5035"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5029"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5029"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5029"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}