{"id":3042,"date":"2012-01-31T11:31:55","date_gmt":"2012-01-31T09:31:55","guid":{"rendered":"http:\/\/curteaveche.wordpress.com\/?p=3042"},"modified":"2012-01-31T11:31:55","modified_gmt":"2012-01-31T09:31:55","slug":"interviu-cu-zoltan-rostas-in-observator-cultural","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/interviu-cu-zoltan-rostas-in-observator-cultural\/","title":{"rendered":"Interviu cu Zolt\u00e1n Rost\u00e1s \u00een Observator Cultural"},"content":{"rendered":"

Zolt\u00e1n Rost\u00e1s este profesor de sociologie \u015fi de comunicare la Universitatea din Bucure\u015fti. Este autor a \u00a0numeroase titluri, printre care, publicate la Curtea Veche Publishing: Activi\u015ftii m\u0103run\u0163i. Istorii de via\u0163\u0103<\/em>\u00a0<\/a>(\u00eempreun\u0103 cu Antonio Momoc);\u00a0Cealalt\u0103 jum\u0103tate a istoriei. Femei povestind<\/em>\u00a0<\/a>(\u00eempreun\u0103 cu Theodora-Eliza V\u0103c\u0103rescu) \u015fi Strada Latin\u0103 nr. 8<\/em><\/a>, ap\u0103rut\u0103 \u00een anul 2008.\u00a0 De cur\u00e2nd, i-a acordat Doinei Jela un interviu despre noua carte a lui Antonio Momoc, Capcanele politice ale\u00a0 sociologiei interbelice. \u015ecoala gustian\u0103 \u00eentre legionarism \u015fi carlism<\/em><\/a>. <\/em>\u00cen continuare ave\u0163i c\u00e2teva pasaje din acesta, pe care \u00eel g\u0103si\u0163i \u00een integralitate \u00een paginile Observatorului Cultural, nr. 609 , dar \u015fi pe site la aceast\u0103 adres\u0103<\/a>.<\/p>\n

Domnule Zolt\u00e1n Rost\u00e1s, tot citind c\u0103r\u0163i \u2013 editate, coordonate, supervizate de dvs. \u2013 referitoare toate, direct sau indirect, la Dimitrie Gusti \u015fi la \u015ecoala Gusti, mi s-a trezit o b\u0103nuial\u0103: Gusti nu e pentru dvs. numai un sociolog, un savant, un militant social insuficient cunoscut, ci \u015fi un model cu care v\u0103 identifica\u0163i. Am dreptate \u015fi, dac\u0103 da, \u00een ce m\u0103sur\u0103? Ce v\u0103 place \u015fi ce nu la Dimitrie Gusti?<\/strong><\/p>\n

\u00cemi pare r\u0103u c\u0103 trebuie s\u0103 v\u0103 contrazic de la \u00eenceput. \u00cen primul r\u00eend, nu Gusti \u015fi \u015ecoala Gusti m-au interesat la \u00eenceputul \u00eenceputului, ci o sociologie aplicat\u0103 pe trecut, adic\u0103 istoria social\u0103, mai ales istoria social\u0103 bucure\u015ftean\u0103. Atunci c\u00eend, \u00een 1980, am \u201edescoperit\u201c istoria oral\u0103 \u015fi istoria social\u0103, am fost fascinat de posibilit\u0103\u0163ile acestei istorii alternative \u00eenc\u0103 nepracticate la noi. Aproape \u00eent\u00eempl\u0103tor \u2013 de\u015fi nu chiar \u00een mod neprev\u0103zut \u2013, am \u00eenceput s\u0103 m\u0103 g\u00eendesc \u015fi s\u0103 fac interviuri cu reprezentan\u0163ii \u015ecolii sociologice de la Bucure\u015fti. Dar nu \u00een ideea de a corecta ceva, ci pur \u015fi simplu pentru a face un alt tip de istorie a \u015ecolii. Adic\u0103 nu pe linia teoriei sociologice, ci a vie\u0163ii sociologului, a practicii cotidiene a sociologului, a implic\u0103rii sociologului \u00een via\u0163a public\u0103 \u00eencep\u00eend din anii \u201920, pe urm\u0103 \u00een anii \u201930, \u015fi apoi \u00een alte perioade, c\u00eend, practic, sociologia nu exista ca disciplin\u0103 oficial recunoscut\u0103, dar sociologii existau, erau tot sociologi, chiar nevoi\u0163i fiind s\u0103 se ocupe de altceva.<\/p>\n

Acestea fiind zise, trebuie s\u0103 spun, de la bun \u00eenceput, c\u0103 pentru mine, Dimitrie Gusti nu a fost un model. Eu pur \u015fi simplu am fost frapat de puterea de mobilizare a acestui om, dar, \u00een acela\u015fi timp, nu am pierdut din vedere nici un moment c\u0103 el era un reprezentant al unei perioade, al unei epoci, al unei culturi, ca \u015fi ceilal\u0163i din genera\u0163ia sa. Pentru mine, \u015ecoala Gusti \u015fi perioada interbelic\u0103 au constituit un domeniu de studiu, nu de evaziune din lumea monoton\u0103 a anilor \u201980. Nu m-am pierdut \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, ci doar am \u00eencercat s\u0103 \u00een\u0163eleg liniile directoare discrete ale conduitei lor intelectuale, nu acelea declarate ca \u201emisiune\u201c. Pe scurt, \u00een anii \u201980 mi-am inventat un \u015fantier de arheologie social\u0103 \u2013 ca s\u0103 folosesc expresia lui H.H. Stahl \u2013, care a oferit un sens \u00een plus vie\u0163ii mele \u00een Capital\u0103.
\nDac\u0103 m\u0103 \u00eentreba\u0163i despre Gusti ca persoan\u0103, trebuie s\u0103 amintesc c\u0103 a fost un om de o rar\u0103 capacitate organizatoric\u0103, un om care avea o charism\u0103 aparte fa\u0163\u0103 de cea a lui Iorga sau a lui Nae Ionescu, de\u015fi era de o labilitate emo\u0163ional\u0103 surprinz\u0103toare. Nu era un mare vorbitor, nu era un orator foarte captivant, dar avea o uria\u015f\u0103 capacitate de convingere, \u015ftia s\u0103 adune \u00een jurul lui tineri. Sigur c\u0103 acest tip de universitar m-a atras. Altminteri, numai la profesorii Mihai Pop \u015fi Ion Alua\u015f am mai descoperit aceste calit\u0103\u0163i c\u00eend am \u00eenceput studiul pe aceastei \u015fcoali sociologice \u00eentr-o manier\u0103 necunoscut\u0103 la Bucure\u015fti.<\/p>\n

A\u0163i scos p\u00een\u0103 acum, doar la Editura Curtea Veche, c\u0103r\u0163i \u00een colaborare cu c\u00ee\u0163iva dintre fo\u015ftii dvs. studen\u0163i: cu Theodora V\u0103c\u0103rescu (Femei povestind. Cealalt\u0103 jum\u0103tate a istoriei<\/em>), cu Florentina \u0162one (T\u00een\u0103r student caut revolu\u0163ionar<\/em>), cu Antonio Momoc (Activi\u015ftii m\u0103run\u0163i<\/em>)… Aceast\u0103 \u015ecoal\u0103 Rost\u00e1s este chiar mai numeroas\u0103 dec\u00eet pare.<\/strong><\/p>\n

Accept denumirea de \u201e\u015ecoala Rost\u00e1s\u201d fire\u015fte doar cu ghilimele, fiindc\u0103 evident c\u0103 nu am nici o \u015fcoal\u0103, nici m\u0103car o gr\u0103dini\u0163\u0103. Eu am c\u00ee\u0163iva tineri prieteni, colegi, fo\u015fti sau actuali doctoranzi sau masteranzi, cu care facem planuri, discut\u0103m, particip\u0103m la conferin\u0163e \u015fi, din c\u00eend \u00een c\u00eend, mai scoatem \u015fi o carte, dar nu exist\u0103 vreo \u015fcoal\u0103 de tip Gusti sau de alt tip din istoria sociologiei. Este vorba aici de un lucru mult mai simplu. S\u00eent conduc\u0103tori de doctorat ca mine, care se ocup\u0103 foarte mult de doctoranzi, al\u0163ii mai pu\u0163in sau deloc. Unii, la fel ca mine, caut\u0103 doctoranzi-colaboratori pentru un domeniu foarte precis, bine conturat, al\u0163ii accept\u0103 propunerea doctorandului. \u00cen cazul meu, impresia de \u015fcoal\u0103 poate provine eventual \u015fi din faptul c\u0103, \u00een zona bucure\u015ftean\u0103, \u00een mediul universitar, nimeni altcineva nu se ocup\u0103 de istoria oral\u0103 \u015fi de istoria social\u0103 a \u015ecolii gustiene, prin urmare, cei care lucreaz\u0103 cu mine, \u00eentr-un fel sau altul, au fost implica\u0163i \u015fi \u00een una, \u015fi \u00een cealalt\u0103. Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 to\u0163i doctoranzii au avut \u015fi experien\u0163\u0103 de istorie oral\u0103. \u015ei sigur c\u0103 acest cerc este deschis, eu permanent caut tineri deschi\u015fi pentru acest experiment de istorie social\u0103 \u00een \u015fi prin \u015ecoala gustian\u0103.<\/p>\n

…<\/p>\n


\n\u00cen cartea\u00a0Capcanele politice ale\u00a0 sociologiei interbelice. \u015ecoala gustian\u0103 \u00eentre legionarism \u015fi carlism<\/em>, Antonio Momoc dezvolt\u0103 ideea avansat\u0103 de dvs. mai demult, cum c\u0103 echipele monografice aveau drept scop s\u0103 dubleze \u015fi s\u0103 contracareze influen\u0163a Mi\u015fc\u0103rii Legionare la sate. Care s\u00eent celelalte puncte forte ale acestei lucr\u0103ri?<\/strong><\/p>\n

\"AntonioCartea lui Antonio Momoc, dup\u0103 cum am mai spus, este o premier\u0103 prin faptul c\u0103 abordeaz\u0103 \u00een totalitate dimensiunea politic\u0103 a \u015ecolii gustiene, ceea ce nu s-a mai f\u0103cut nici \u00eenainte, nici dup\u0103 Revolu\u0163ie. E un lucru pe care-l consider necesar, fiindc\u0103 a crede c\u0103 o \u015fcoal\u0103 est-european\u0103 putea fi independent\u0103 de politic\u0103 este o inep\u0163ie. \u015ecoala Gusti \u2013 o demonstreaz\u0103 \u015fi Antonio Momoc \u2013 a avut scopul de a ajuta, prin \u015ftiin\u0163\u0103, politica de modernizare a Rom\u00e2niei. C\u00eet de realist\u0103 putea s\u0103 fie aceast\u0103 strategie e u\u015for de criticat acum, dar era legitim\u0103 atunci, \u00een interbelic. Care s\u00eent acele puncte tari? Dup\u0103 mine, e foarte important faptul c\u0103 a ar\u0103tat c\u0103 r\u0103d\u0103cinile sistemului gustian se g\u0103sesc \u00een opera lui Saint-Simon, mai ales c\u0103 cei care s-au ocupat exclusiv de filia\u0163ii teoretice nu l-au observat p\u00een\u0103 acum. Mai mult dec\u00eet at\u00eet, cred c\u0103 este important c\u0103 Institutul Social Rom\u00e2n \u00eenfiin\u0163at de Gusti este aici suficient de bine analizat \u00een perioada sa glorioas\u0103, perioada anilor \u201920, c\u00eend a func\u0163ionat ca un adev\u0103rat incubator al politicianului rom\u00e2n modern, un fel de \u015fcoal\u0103 postdoctoral\u0103 informal\u0103 de preg\u0103tire superioar\u0103 a exper\u0163ilor \u00een administra\u0163ia de stat. Antonio Momoc a ar\u0103tat c\u0103, \u00een spatele unei afilieri sincere la un sistem sociologic \u2013 m\u0103 refer la cel gustian \u2013, poate exista o diversitate de atitudini, de credin\u0163e \u015fi de ata\u015famente politice, uneori aceste tendin\u0163e duc\u00eend la rupturi importante. Dar aceste ne\u00een\u0163elegeri, p\u00een\u0103 la urm\u0103, nu au dus la autodistrugerea \u015fcolii, Gusti reu\u015find s\u0103 se ridice deasupra acestor convulsii politice \u015fi s\u0103 men\u0163in\u0103 unitatea \u015fcolii ca forma\u0163iune \u015ftiin\u0163ific\u0103. Dup\u0103 p\u0103rerea mea, \u015fi analiza ideii unei apropieri a \u015fcolii de carlism \u00een privin\u0163a moderniz\u0103rii satului e un lucru foarte important, mai ales fiindc\u0103 niciodat\u0103 n-a mai fost scoas\u0103 la suprafa\u0163\u0103. \u00cen general, \u00een aceast\u0103 carte se poate observa c\u0103 via\u0163a intelectual\u0103 interbelic\u0103 a fost mult mai nuan\u0163at\u0103 dec\u00eet s-a ar\u0103tat prin c\u00eeteva publica\u0163ii dinainte \u015fi de dup\u0103 Revolu\u0163ie. Adic\u0103 s\u0103 crezi c\u0103 existau doar o st\u00eeng\u0103 \u015fi o dreapt\u0103 \u015fi nimic altceva este o simplificare maniheist\u0103 mediocr\u0103.<\/p>\n

Din cartea lui Momoc am \u00een\u0163eles care fusese, \u00een viziunea mentorului ei, misiunea \u015ecolii Gusti. Care este \u00een viziunea dvs. misiunea \u201e\u015ecolii Rost\u00e1s\u201c?<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>S\u0103 ne \u00een\u0163elegem, Gusti avea multe misiuni, \u00een func\u0163ie de perioada prin care trecea, pe fondul permanen\u0163ei moderniz\u0103rii \u0163\u0103rii cu ajutorul \u015ftiin\u0163ei. Pentru Gusti, \u00een orice situa\u0163ie, \u00eenainte de revenirea lui Carol II \u015fi chiar \u015fi dup\u0103 c\u0103derea lui, ba chiar \u015fi dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, erau importante \u015fcoala monografic\u0103, cunoa\u015fterea am\u0103nun\u0163it\u0103 a \u0163\u0103rii \u015fi, ca o consecin\u0163\u0103, prin aceast\u0103 cunoa\u015ftere, ridicarea satului \u015fi a \u0163\u0103rii. Trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 ambi\u0163iile mele s\u00eent infinit mai mici. Totu\u015fi, de durat\u0103 lung\u0103. Scopul meu este, \u00een primul r\u00eend, \u00eencet\u0103\u0163enirea metodei \u015fi a spiritului istoriei sociale \u00een istoria recent\u0103 a Rom\u00e2niei, prin aplicarea acestei perspective la cunoa\u015fterea zonei de influen\u0163\u0103 a \u015ecolii gustiene. Dar nu numai teritoriul social al sociologiei m-ar interesa. M-a\u015f angaja cu pl\u0103cere \u00een coordonarea unor lucr\u0103ri de istorie social\u0103 a\u00a0Sbur\u0103torului<\/em>, sau a Societ\u0103\u0163ii Ziari\u015ftilor, sau a \u015ecolii Politehnice din Bucure\u015fti… Acest cerc de prieteni \u015fi de colegi cu care lucrez \u00een acest moment, precum \u015fi al\u0163i tineri cercet\u0103tori pe care am reu\u015fit s\u0103-i reperez vor contribui, \u00een viitor, la reechilibrarea imaginii interbelicului \u015fi a perioadei comuniste, care, \u00een ultimii 20 de ani, a fost realmente distorsionat\u0103 de o elit\u0103 maniheist\u0103.<\/p>\n

Ceea ce am vrut a fost s\u0103 str\u00eeng \u00een jurul meu un num\u0103r de tineri care au acceptat cu bucurie sau cu mirare c\u00eeteva condi\u0163ii: s\u0103 ne ocup\u0103m de aceast\u0103 istorie social\u0103, s\u0103 o vedem dintr-o perspectiv\u0103 modern\u0103 \u015fi s\u0103 ne ocup\u0103m de un lucru de care lumea \u015ftiin\u0163ific-cultural\u0103 actual\u0103 nu pare prea interesat\u0103. Dac\u0103 eu am fost de p\u0103rere c\u0103 trebuie s\u0103 m\u0103 ocup de lucruri de care al\u0163ii nu se ocup\u0103, se pare c\u0103 \u015fi ei au acceptat acest lucru, \u00eentr-un fel dup\u0103 dictonul \u201eAl\u0103tur\u0103-te celor pu\u0163ini\u201c. \u00cen jurul lui Gusti s-au str\u00eens o duzin\u0103-dou\u0103 de tineri \u015fi, practic, ei reprezentau sociologia bucure\u015ftean\u0103. Acum, cred c\u0103 nu exagerez dac\u0103 spun c\u0103 numai \u00een Bucure\u015fti termin\u0103, \u00eentr-un singur an, 1.000 de studen\u0163i sociologia la diverse facult\u0103\u0163i. Nu cred c\u0103 produc\u0163ia de doctori \u00eentr-un an ar fi mai mic\u0103 dec\u00eet o sut\u0103, tot \u00een Bucure\u015fti. Dac\u0103 punem la socoteal\u0103 Ia\u015fi, Timi\u015foara, Cluj, atunci situa\u0163ia este foarte diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de perioada interbelic\u0103. Ca atare, a\u015f fi absolut ridicol dac\u0103 m-a\u015f compara cu Gusti. Dar, oricum, \u00een prezent, nimeni nu poate fi un Gusti. Dar sociologi, antropologi, etnologi, istorici recunoscu\u0163i, cu oper\u0103 original\u0103 vor fi. \u00cens\u0103 nu crescu\u0163i de un p\u0103rinte fondator de \u015fcoal\u0103.<\/p>\n


\n\u015ei o \u00eentrebare delicat\u0103. \u00cen ce capcane risc\u0103 s\u0103 cad\u0103 tinerii din \u201e\u015ecoala Rost\u00e1s\u201c? Ce face\u0163i s\u0103-i feri\u0163i, fiindc\u0103 nu-mi \u00eenchipui c\u0103 propov\u0103dui\u0163i un absenteism politic de tipul suflatului \u00een iaurt al unei categorii care, cu dou\u0103 genera\u0163ii \u00een urm\u0103, s-a fript cu ciorb\u0103\u2026<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>De la Stahl, dar \u015fi de la Mihai Pop, am \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103, dac\u0103 cineva se ocup\u0103 de cercetare, evident c\u0103 este \u015fi un om al cet\u0103\u0163ii. Dar \u015fi \u00een cercetare, \u015fi \u00een via\u0163a public\u0103 trebuie s\u0103 fii \u00een primul r\u00eend cercet\u0103tor. Adic\u0103 s\u0103 analizezi situa\u0163iile \u015fi nu s\u0103 te ambalezi \u00een anumite chestiuni necunoscute \u00eendeajuns de bine. \u00cen general, am impresia c\u0103 studen\u0163ii de azi, tinerii de azi s\u00eent mult mai preocupa\u0163i de analiz\u0103 dec\u00eet de afilierea din motive emo\u0163ionale. Cel pu\u0163in tinerii din jurul meu s\u00eent mult mai ra\u0163ionali \u015fi mai porni\u0163i spre analiz\u0103 dec\u00eet s\u0103 se ambaleze \u00een proiecte politice de moment.<\/p>\n

Intelectualii interbelici au spus \u201elucruri tr\u0103snite\u201c. \u015ei la dreapta, \u015fi la st\u00eenga. Cunoa\u015ftem consecin\u0163ele. Tinerii intelectuali contemporani s-au manifestat deocamdat\u0103 pu\u0163in. Vom vedea mai t\u00eerziu consecin\u0163ele.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Zolt\u00e1n Rost\u00e1s este profesor de sociologie \u015fi de comunicare la Universitatea din Bucure\u015fti. Este autor a \u00a0numeroase titluri, printre care, publicate la Curtea Veche Publishing: Activi\u015ftii m\u0103run\u0163i. Istorii de via\u0163\u0103\u00a0(\u00eempreun\u0103 cu Antonio Momoc);\u00a0Cealalt\u0103 jum\u0103tate a istoriei. Femei povestind\u00a0(\u00eempreun\u0103 cu Theodora-Eliza V\u0103c\u0103rescu) \u015fi Strada Latin\u0103 nr. 8, ap\u0103rut\u0103 \u00een anul 2008.\u00a0 De cur\u00e2nd, i-a acordat Doinei… Interviu cu Zolt\u00e1n Rost\u00e1s \u00een Observator Cultural<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[1],"tags":[114,4489,539,546,1053,1147,1463,1700],"class_list":["post-3042","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized","tag-antonio-momoc","tag-carte","tag-dimitrie-gusti","tag-doina-jela","tag-mihai-pop","tag-observator-cultural","tag-sociologie","tag-zoltan-rostas"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3042","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3042"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3042\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3042"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3042"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3042"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}