![\"\"](\"http:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2018\/05\/31870305_10216478332375916_8595626299840528384_n.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
Extras din cartea „Un alt c\u00e2nt al lui Marte. C\u00e2ntul iubirii”<\/strong><\/em><\/a> de Paolo Isotta – istoric al muzicii \u0219i figur\u0103 de prim-plan a literaturii italiene.<\/p>\n \u201eAm ascultat din nou acum c\u00e2teva zile Oedip de Enescu, \u00eempreun\u0103 cu ni\u0219te prieteni care nu cuno\u0219teau opera, \u015fi c\u0103rora le-am f\u0103cut o scurt\u0103 prezentare a acesteia. Trecuser\u0103 doi ani de c\u00e2nd m\u0103 apropiasem ultima oar\u0103 de aceast\u0103 capodoper\u0103. Marile opere de art\u0103 au capacitatea de a p\u0103rea mereu noi. Iar eu aveam impresia c\u0103 aud pentru prima oar\u0103 acea muzic\u0103. Descopeream aspecte care-mi sc\u0103paser\u0103, abisuri pe care nu \u0219tiusem s\u0103 le z\u0103resc. Totu\u0219i erau acolo. M-am sim\u021bit cople\u0219it de aceast\u0103 imens\u0103 oper\u0103 de art\u0103. Am avut senza\u021bia c\u0103 m\u0103 g\u0103sesc dinaintea uneia dintre cele mai puternice voci ale Mitului pe care a \u0219tiut s-o creeze omul modern. Sofocle transpus \u00een muzic\u0103 de un compozitor rom\u00e2n. Rom\u00e2n, parizian \u0219i cosmopolit, care a preluat cu siguran\u021b\u0103 mitul arhaic \u0219i infinit de complex al poetului atenian, \u00eentre altele \u0219i pentru c\u0103 acesta a ren\u0103scut prin intermediul civiliza\u021biei romane \u0219i al poeziei lui Ovidiu.<\/p>\n Din marea art\u0103 se na\u0219te marea art\u0103, spuneau cei din vechime \u00een sentin\u021ba artifex additus artifici, artistul cre\u0219te mul\u021bumit\u0103 altui artist.<\/p>\n Borges scrie c\u0103 toat\u0103 poezia e o glos\u0103 la Homer \u0219i Virgiliu. Iar Oedip al lui Enescu e o glos\u0103 la Sofocle. Dar o glos\u0103 tot at\u00e2t de bogat\u0103 precum textul pe care-l transpune; iar muzica, fiind limbajul privilegiat al Mitului, reu\u0219e\u0219te s\u0103 adauge poeziei lui Sofocle mister \u0219i profunzime metafizic\u0103. \u0218i e inclusiv o glos\u0103 la \u00eentreaga istorie a dramei muzicale.<\/p>\n Dialogul cu Enescu va fi pentru mine o inegalabil\u0103 surs\u0103 de cunoa\u0219tere \u0219i de bucurie \u00een toat\u0103 via\u021ba pe care mi-a mai rezervat-o Destinul. \u0218i \u00eemi dau seama c\u0103 aceea\u0219i senza\u021bie pe care am avut-o reascult\u00e2nd Oedip se treze\u0219te \u00een mine \u0219i dac\u0103 m\u0103 apropii de Simfonii, de Vox Maris, de muzica de camer\u0103, de superbele lieduri. Dar lui Enescu \u00eei sunt dator, pe l\u00e2ng\u0103 toate astea, pentru ceva minunat care, la v\u00e2rsta de 65 de ani, mi-a \u00eembog\u0103\u021bit via\u021ba pe plan artistic \u0219i afectiv.<\/p>\n Anul 2015 a fost cel \u00een care am decis s\u0103 abandonez meseria de critic muzical, dup\u0103 41 de ani la dou\u0103 mari ziare italiene. Decaden\u021ba tot mai accentuat\u0103 a vie\u021bii muzicale \u2013 asediat\u0103 de mediocrit\u0103\u0163i, de dirijori, c\u00e2nt\u0103re\u021bi \u0219i instrumenti\u0219ti improviza\u021bi, de regizori ridicoli, de ignoran\u021b\u0103, compromis \u2013 m\u0103 f\u0103cea s\u0103 fiu tot mai nefericit. Acum nu mai stau de vorb\u0103 dec\u00e2t cu Cei Mari, vii sau intra\u021bi \u00een eternitate. \u0218i sunt din nou fericit.<\/p>\n \u00centr-una dintre ultimele luni c\u00e2nd mai practicam mese\u00adria de critic, scrisesem \u00een Corriere della Sera un articol \u00een memoria Maestrului Enescu. Se \u00eemplineau 60 de ani de la dispari\u021bia lui. Atunci a luat na\u0219tere o prietenie afectuoas\u0103 cu Mariana \u0219i cu Radu Varia. E o prietenie de dat\u0103 recent\u0103, \u00een luna mai \u00eempline\u0219te de abia trei ani, dar miezul acestei prietenii e str\u0103vechi.<\/p>\n Mariana este o Somma Artista, m\u00e2ndria Patriei sale. Am ascultat-o pentru prima oar\u0103 interpret\u00e2nd La Traviata de Verdi, sub bagheta neuitatului Thomas Schippers, la festivalul Maggio Musicale Fiorentino \u2013 o versiune comparabil\u0103 cu cele c\u0103rora le-au dat via\u021b\u0103 Renata Tebaldi, Anita Cerquetti, Maria Callas. Aceast\u0103 Artist\u0103 Suprem\u0103, cum spuneam, are \u015fi o alt\u0103 calitate rar\u0103, la fel ca Varia (les beaux \u00e9sprits se rencontrent): o inim\u0103 de aur. C\u00e2nd am v\u0103zut modul sever, dar afectuos, de o generozitate f\u0103r\u0103 seam\u0103n cu care ea \u00ee\u0219i \u00eendrum\u0103 at\u00e2t de numero\u0219ii discipoli \u2013 \u015fi asta \u00een amintirea Haricleei Darcl\u00e9e, a c\u0103rei demn\u0103 mo\u0219tenitoare este \u2013, g\u00e2ndul m-a dus imediat la Maestrul meu Vincenzo Vitale. Mariana \u00eei este o sor\u0103 spiritual\u0103. Muzician infailibil, ea are, ca \u0219i el, capacitatea de a extrage bucurie din lucrurile m\u0103runte ale vie\u021bii, nu numai din cele majore, are un pronun\u021bat sim\u021b al umorului \u015fi un caracter seduc\u0103tor.<\/p>\n A\u015fa am \u00eenceput s\u0103 \u00een\u021beleg profunda afinitate ce exist\u0103 \u00eentre caracterul rom\u00e2nilor \u0219i cel al napolitanilor mei. \u00cempreun\u0103 cu Radu am g\u0103sit r\u0103d\u0103cini extraordinare, \u00een greac\u0103 \u0219i latin\u0103, ale limbilor rom\u00e2n\u0103 \u0219i napolitan\u0103, care nu e un dialect, ci un idiom str\u0103vechi, literar, mai vechi dec\u00e2t limba italian\u0103. \u015ei simt c\u0103 napolitanii au, precum rom\u00e2nii, un fond precre\u015ftin care \u00eei face mai ap\u021bi dec\u00e2t alte popoare s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een profunzimile Mitului.<\/p>\n Nu m\u0103 voi repeta aici vorbind despre fascina\u021bia pe care mi-o inspir\u0103 cultura rom\u00e2neasc\u0103 din secolul al XX-lea. Civiliza\u021bia acestui secol n-ar exista f\u0103r\u0103 Rom\u00e2nia \u0219i \u00eei citez \u00een carte pe marii rom\u00e2ni care \u0219i-au adus contribu\u021bia la crearea ei, de la Br\u00e2ncu\u0219i \u00eencolo. Pe Vintil\u0103 Horia \u00eel citeam deja \u00een adolescen\u021b\u0103\u2026 Iar memoriile Reginei Maria mi le-a d\u0103ruit bunica, tot pe vremea adolescen\u021bei. A\u0219a am \u00eenceput s\u0103 visez la peisajele montane \u0219i de c\u00e2mpie ale at\u00e2t de frumoasei \u021b\u0103ri.<\/p>\n Pe 13 mai 2016 a avut loc prezentarea edi\u0163iei italiene a acestui volum la Bucure\u0219ti. Una dintre cele mai frumoase zile ale vie\u021bii mele! Mariana organizase \u00een casa Enescu, devenit\u0103 muzeu, un concert al discipolilor s\u0103i. C\u00e2t de bine c\u00e2ntau, cu ce respect pentru muzic\u0103, ce tehnic\u0103, ce dic\u021bie perfect\u0103, portando la voce avanti, cum se spune \u00een jargonul nostru! \u00centr-adev\u0103r, una dintre cele mai mari soprane dramatice de agilitate din ultimii 50 de ani \u00ee\u0219i investise cu generozitate toat\u0103 arta, experien\u021ba, prestigiul, charisma pentru a pl\u0103smui tineri arti\u015fti \u2013 nu doar soprane \u0219i mezzosoprane, ci \u0219i tenori, baritoni, ba\u0219i. Eram \u00eenc\u00e2ntat. \u00cenc\u00e2ntat \u0219i s\u0103 o v\u0103d cum \u00eei \u00eendruma, mai mult cu privirea dec\u00e2t cu gestul. Apoi, alt miracol e acela c\u0103-i face s\u0103-\u0219i ia zborul singuri.<\/p>\n Am r\u0103mas c\u00e2teva zile \u00een Rom\u00e2nia. Au \u021binut s\u0103 m\u0103 aib\u0103 oaspete, s\u0103 m\u0103 duc\u0103 \u00een zona de munte, la Coliba Haiducilor din Poiana Bra\u015fov, o tavern\u0103 tipic\u0103 locului, \u00een care o forma\u021bie de l\u0103utari ne-a c\u00e2ntat o tarantella napolitan\u0103. Bucate \u0219i vinuri delicioase. Bucure\u015ftiul, apoi, l-am putut cutreiera pe jos \u0219i cu ma\u0219ina \u2013 ora\u0219 considerat \u00een anii \u201930 Parisul Europei de Est. Am putut s\u0103 observ teribilul contrast dintre frumuse\u021bea arhitectural\u0103 a ceea ce r\u0103m\u0103sese din secolele XIX \u0219i XX \u0219i posomor\u00e2tele falanstere ridicate sub trecutul regim. Din fericire \u00eens\u0103 Bucure\u0219tiul a \u00eentors pagina \u0219i spiritul de odinioar\u0103 a ren\u0103scut. Era \u00eengropat sub cenu\u0219\u0103, nu murise. Arta \u0219i cultura sunt \u0219i un instrument care serve\u0219te la transformarea omului din supus \u00een cet\u0103\u021bean, civis pe latine\u0219te \u2013 adic\u0103 om liber. Tradi\u021bia locului \u2013 odat\u0103 cu familiaritatea pe care aceast\u0103 na\u021biune o are cu arta clasic\u0103 \u0219i cultura european\u0103, din Evul Mediu p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XX-lea \u2013 face ca acest proces s\u0103 fie mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 pentru rom\u00e2ni dec\u00e2t pentru alte popoare.<\/p>\n Am trecut p\u00e2n\u0103 acum sub t\u0103cere cealalt\u0103 minunat\u0103 surpriz\u0103 din acea zi de 13 mai. Mariana \u00eel chemase anume de la New York pe Matei Varga, un artist t\u00e2n\u0103r, dar aflat deja la primii s\u0103i pa\u0219i pe scena mondial\u0103, un pianist fin, elegant, cu o tehnic\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, cu o profund\u0103 muzicalitate, instinctiv\u0103 \u0219i cult\u0103 \u00een acela\u0219i timp. Un b\u0103iat \u00eenc\u00e2nt\u0103tor, plin de c\u0103ldur\u0103, de modestie, de delicate\u021be, de sim\u021b al umorului. \u00cel admir mult \u0219i mi-e foarte drag; a venit la Napoli s\u0103 m\u0103 vad\u0103 \u0219i mi-a promis c\u0103 \u00eemi va face o vizit\u0103 mai lung\u0103. El, care a \u00eenregistrat pe disc muzica lui Enescu \u00een interpret\u0103ri pline de acel ethos propriu autorului, m-a onorat particip\u00e2nd cu arta sa la acea incredibil\u0103 serat\u0103.<\/p>\n De acum, Bucure\u0219tiul \u0219i casa Varia-Nicolesco sunt \u0219i casa mea. \u015ei e doar o consecin\u021b\u0103 fireasc\u0103 faptul c\u0103 edi\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 a c\u0103r\u021bii mele Altri canti di Marte le este dedicat\u0103 celor doi, care mi-au f\u0103cut cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu na\u021biunea lor, mi-au oferit iubirea lor \u0219i au f\u0103cut posibil\u0103 edi\u021bia de fa\u021b\u0103.<\/p>\n \u00cenchei aceast\u0103 not\u0103 cu o \u0219tire care-l va bucura, cred, pe cititorul rom\u00e2n. Ovidiu, unul dintre cei mai mari poe\u0163i ai tuturor timpurilor, este roman, \u00eens\u0103 na\u021biunea rom\u00e2n\u0103 l-a adoptat printre emblemele sale na\u021bionale. A fost cel dint\u00e2i care a compus poezii \u00een limba getic\u0103, pe care o \u00eenv\u0103\u021base \u00een \u021binuturile ce aveau s\u0103 devin\u0103 Rom\u00e2nia. Dar nu numai at\u00e2t. \u00cen 2017 s-au \u00eemplinit 2 000 de ani de la moartea sa la Tomis, Constan\u021ba de azi, pe \u021b\u0103rmul M\u0103rii Negre, \u00een timpul exilului despre care vorbe\u0219te \u00een ultimele sale scrieri. Iar Ovidiu, cinstit de Europa \u00een timpul vie\u021bii, ca \u0219i \u00een ziua de azi, a constituit un punct de plecare \u0219i pentru opere muzicale, pe l\u00e2ng\u0103 cele \u021bin\u00e2nd de domeniul poeziei, al picturii sau al sculpturii, mai mult dec\u00e2t oricare alt artist. Asta datorit\u0103 capacit\u0103\u021bii sale de a povesti miturile \u2013 Mitul, care se manifest\u0103 \u00eendeosebi \u00een poemul s\u0103u Metamorfoze. \u015ei nu e de mirare c\u0103 opera liric\u0103 \u00eencepe tocmai cu el, odat\u0103 cu Dafne a lui Jacopo Peri (Floren\u021ba, 1598). Iar \u00een secolul trecut \u0219i \u00een anii 2000 numero\u0219i compozitori \u00ee\u0219i afl\u0103 \u00een el inspira\u021bia. Ultima Daphne, suprem\u0103 \u00eemplinire a pove\u0219tii poetului de la Sulmona \u015fi Tomis, este cea a lui Richard Strauss, din 1938.<\/p>\n Cineva ar fi trebuit s\u0103 scrie o carte despre raporturile dintre Ovidiu \u0219i muzic\u0103. Am tot a\u0219teptat s\u0103 apar\u0103. Nimeni la orizont. Faute de mieux, \u00eencerc eu \u00een acest moment. Se va numi La dotta lira \u2013 lira e instrumentul lui Apollo, la care \u0219i Ovidiu (urma\u0219, nu doar \u00eenchin\u0103tor al lui Orfeu) \u00ee\u0219i c\u00e2nt\u0103 miturile; ea e doct\u0103 datorit\u0103 cunoa\u0219terii profunde \u015fi filozofice f\u0103r\u0103 egal a Mitului, unde fiecare poveste e legat\u0103 de o alta, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een prologul la Daphne, c\u00e2nd Poetul coboar\u0103 din C\u00e2mpiile Elizee \u0219i se adreseaz\u0103 spectatorilor. Sper ca, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului, cartea s\u0103 apar\u0103. \u015ei sper ca spiritul lui Ovidiu s-o accepte ca pe un omagiu \u2013 un omagiu adus dup\u0103 puterile mele.”<\/p>\n Paolo Isotta N\u0103scut la Napoli, \u00een 1950, Paolo Isotta a studiat \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie muzica, limbile clasice \u0219i moderne, care i-au deschis orizonturile odat\u0103 cu vaste perspective asupra istoriei \u0219i culturii.<\/p>\n Comand\u0103 cartea „Un alt c\u00e2nt al lui Marte. C\u00e2ntul iubirii” aici<\/a>.<\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Extras din cartea „Un alt c\u00e2nt al lui Marte. C\u00e2ntul iubirii” de Paolo Isotta – istoric al muzicii \u0219i figur\u0103 de prim-plan a literaturii italiene. \u201eAm ascultat din nou acum c\u00e2teva zile Oedip de Enescu, \u00eempreun\u0103 cu ni\u0219te prieteni care nu cuno\u0219teau opera, \u015fi c\u0103rora le-am f\u0103cut o scurt\u0103 prezentare a acesteia. Trecuser\u0103 doi ani… Paolo Isotta – „Un alt c\u00e2nt al lui Marte. C\u00e2ntul iubirii”<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":17387,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[3],"tags":[264,267,4491,577,578],"class_list":["post-17384","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-carte","tag-carte-curtea-veche-publishing","tag-carti","tag-curtea-veche-publishing","tag-editura","tag-editura-curtea-veche"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17384","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17384"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17384\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/17387"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17384"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17384"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17384"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nNapoli, martie 2018<\/p>\n