![\"\"](\"http:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-content\/uploads\/2017\/02\/Luarea-Ismailului_resize.jpg\")
<\/p>\n
V-a solicitat traducerea acestui roman mai mult dec\u00eet lucrul la alte c\u0103r\u021bi? A\u021bi putea aduce c\u00eeteva detalii despre dificult\u0103\u021bile pe care le-a\u021bi \u00eent\u00eempinat lucr\u00eend la aceast\u0103 traducere?<\/strong><\/p>\n \u00cen general, romanele lui Mihail \u0218i\u0219kin s\u00eent dintre cele mai grele texte de literatur\u0103, nu numai contemporan\u0103, ci \u0219i clasic\u0103. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un cuv\u00eent greu \u00eel are de spus \u0219i ata\u0219area fa\u021b\u0103 de text \u2013 dac\u0103 nu-\u021bi place textul, traducerea va fi, aproape mereu, foarte grea. Dar nu e cazul lui \u0218i\u0219kin. A fost dragoste la prima traducere, chiar din primele pagini m-a impresionat mult \u0219i, treptat, pagin\u0103 cu pagin\u0103, s-a f\u0103cut cuno\u0219tin\u021ba. Primul roman tradus, Scrisorar<\/em>, \u00een fapt, ultimul al scriitorului, a fost \u0219i cel mai u\u0219or \u00een acest sens, intertextualit\u0103\u021bile nepun\u00eend probleme foarte serioase, st\u00eernind numai amuzament \u0219i pl\u0103cerea lecturii. Au urmat P\u0103rul Venerei <\/em>\u0219i Luarea Ismailului<\/em> \u2013 ambele, romane de mare respira\u021bie, cu fire narative complicate, emanate dintr-o suflare, teribil de amestecate, ca ni\u0219te r\u0103d\u0103cini subterane extrem de \u00eencurcate. \u0218i pentru traduc\u0103tor, nu numai pentru cititor, e foarte greu c\u00eend autorul nu sparge textul \u00een capitole \u0219i \u00a0subcapitole, numerotate sau nu. \u00cen c\u0103r\u021bile lui Mihail \u0218i\u0219kin, toate aceste piste narative te trag \u0219i te r\u0103sucesc pe toate p\u0103r\u021bile, c\u00eend prin subterane neprietenoase, c\u00eend aduc\u00eendu-te pu\u021bin pe la lumin\u0103, f\u0103c\u00eendu\u2011te s\u0103 aluneci pe toboganul acelei benzi al lui Moebius pe care o folose\u0219te adesea \u00een constructele temporale. Jocul naratorilor este important, scrierile lui \u0218i\u0219kin s\u00eent polifonice, delirante, friz\u00eend uneori absurdul, \u0219i adesea \u00ee\u021bi dai seama destul de greu c\u0103 s-a f\u0103cut trecerea la un alt narator, care preia firul povestirii de la un cuv\u00eent, de la o expresie sau de la o imagine a vorbitorului anterior.<\/p>\n A\u0219a cum se va vedea, titlul romanului, Luarea Ismailului<\/em>, nu se refer\u0103 la o celebr\u0103 b\u0103t\u0103lie din istoria comun\u0103, ci la un banal num\u0103r de circ. Romanul, \u00een \u00eentregime, se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219az\u0103 ca o sumedenie de numere de circ, unele mai grote\u0219ti, altele mai bl\u00eende, deasupra c\u0103rora plute\u0219te bagheta naratorului care, dup\u0103 un hocus-pocus neauzit, schimb\u0103 cadrul \u0219i li\u00adpe\u0219te o alt\u0103 scen\u0103 la fel de incredibil\u0103. Nimic nu e ce pare a fi, totul e o iluzie, o conven\u021bie, totul e idee, totul e facere, conserv\u00eend, \u00een acela\u0219i timp, mostre perfect viabile ale unei lumi banale, cu oameni comuni, prin\u0219i \u00een malaxorul vie\u021bii \u00een momente cel mai adesea prea pu\u021bin demne de laud\u0103. Titlul romanului este, ca de obicei, la \u0218i\u0219kin, o capcan\u0103, ales aproape f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu con\u021binutul textului. Trimiterea la episodul celebru din istoria Rusiei, cucerirea cet\u0103\u021bii Ismail, nu implic\u0103 un roman istoric (scriitorul poveste\u0219te mereu cu pl\u0103cere episodul legat de inten\u021bia unei edituri turce\u0219ti de a traduce acest roman, dar, c\u00eend a aflat c\u0103 nu este un roman istoric \u0219i c\u0103 nu vorbe\u0219te de\u00adspre momentul \u201eIsmail\u201c, nu a mai fost interesat\u0103 de traducerea respectiv\u0103!), ci\u00a0 se refer\u0103 la un num\u0103r de circ, popular \u00een secolul al XIX\u2011lea, ce presupunea ni\u0219te \u0219oricei dresa\u021bi care reproduceau, la scar\u0103 miniatural\u0103, cucerirea celebrei cet\u0103\u021bi. De o cucerire este vorba mereu, \u00een roman \u2013 multe personaje repet\u0103, aproape obsesiv, c\u0103 via\u021ba trebuie s\u0103 fie cucerit\u0103 \u201eprecum o cetate\u201c. Faptul\u00a0 c\u0103, \u00een final, eroul pleac\u0103 din Rusia, pe care o vede ca pe un co\u0219mar din care nu se poate elibera, ne arat\u0103 c\u00eet de dificil\u0103 este aceast\u0103 \u201ecucerire\u201c.<\/p>\n <\/p>\n Pentru a citi continuarea interviului, v\u0103 invit\u0103m s\u0103 accesa\u021bi link-ul de mai jos\u00a0http:\/\/www.observatorcultural.ro\/articol\/fost-dragoste-la-prima-traducere\/<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Un interviu cu Antoaneta Olteanu, traduc\u0103toarea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a romanelor lui Mihail \u0218i\u0219kin, despre frumuse\u021bea literaturii ruse contemporane \u0219i dificult\u0103\u021bile muncii de traduc\u0103tor. Antoaneta Olteanu este o remarcabil\u0103 cunosc\u0103toare a culturii \u0219i a\u00a0 literaturii ruse, directoare a Departamentului de Filologie rus\u0103 \u015fi slav\u0103 din cadrul Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti, dar \u0219i o devotat\u0103 traduc\u0103toare, destinatara premiului… \u201eA fost dragoste la prima traducere\u201c Interviu cu Antoaneta OLTEANU<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":16273,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[1807],"tags":[4696,4685,4699,4698,1583],"class_list":["post-16270","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interviu-2","tag-cititulnuingrasa","tag-curteavechepublishing","tag-literaturarusacontemporana","tag-luareaismailului","tag-traducere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16270","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=16270"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/16270\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/16273"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=16270"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=16270"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=16270"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}