{"id":12936,"date":"2015-06-09T11:07:04","date_gmt":"2015-06-09T09:07:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/?p=12936"},"modified":"2015-06-09T11:11:40","modified_gmt":"2015-06-09T09:11:40","slug":"jung-chang-in-china-trecutul-si-istoria-sunt-inca-tabu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/jung-chang-in-china-trecutul-si-istoria-sunt-inca-tabu\/","title":{"rendered":"Jung Chang: \u201e\u00cen China, trecutul \u015fi istoria sunt \u00eenc\u0103 tabu\u201c"},"content":{"rendered":"
\n
\"Jung<\/a>
Jung Chang. Credit foto: Barna Nemethi pentru Curtea Veche Publishing<\/figcaption><\/figure>\n

Pe 26 mai am avut onoarea de a primi la editur\u0103 vizita scriitoarei Jung Chang. Mai jos, reproducem un fragment din interviul<\/a> oferit de c\u0103tre celebra autoare a volumului „Lebedele s\u0103lbatice<\/a>” Alinei Purcaru de la „Observator cultural”, c\u0103reia \u00eei mul\u021bumim pentru permisiunea de a-l prelua pe acest blog:<\/p>\n<\/div>\n

<\/div>\n
Jung Chang este autoarea unei c\u0103r\u0163i-fenomen, Lebedele s\u0103lbatice. Trei fiice ale Chinei<\/strong><\/a> (Curtea Veche Publishing, Bucure\u015fti, 2009, trad. Sanda Pop, edi\u0163ia a II-a, 2013), o dare de seam\u0103 personal\u0103, dar extrem de bine documentat\u0103 ca fundal istoric, despre vie\u0163ile a trei femei: a mamei, a bunicii \u015fi a ei \u00eense\u015fi. Destinele greu \u00eencercate ale acestor femei pun \u00een lumin\u0103, dincolo de pove\u015ftile individuale, trei etape semnificative din istoria tumultuoas\u0103 a Chinei: din 1909, c\u00eend se na\u015fte bunica ei, care tr\u0103ie\u015fte \u00eenc\u0103 povara tradi\u0163iei puternic constr\u00eeng\u0103toare cu vie\u0163ile femeilor, \u015fi p\u00een\u0103 \u00een 1978, anul \u00een care Jung Chang c\u00ee\u015ftig\u0103 o burs\u0103 de studiu care \u00eei permite s\u0103 ajung\u0103 \u00een Londra, unde \u015fi r\u0103m\u00eene. A fost prima persoan\u0103 din China comunist\u0103 care a ob\u0163inut un doctorat \u00een Marea Britanie. \u00cent\u00eempl\u0103rile pe care le recupereaz\u0103 \u00een aceast\u0103 carte \u2013 v\u00eendut\u0103 \u00een 13 milioane de exemplare peste tot \u00een lume, fiind \u00een continuare interzis\u0103 \u00een China \u2013 acoper\u0103 invazia japonez\u0103, r\u0103zboiul civil, ascensiunea lui Mao, foametea care a decimat \u00eentreaga \u0163a\"lebedele_salbatice_coperta_1\"r\u0103 \u015fi apoi ororile din timpul Revolu\u0163iei Culturale. Supliciul la care a fost supus tat\u0103l scriitoarei, un oficial din elita comunist\u0103 care i s-a opus lui Mao, a fost \u015fi episodul cel mai complicat de scris, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte Jung Chang. Martin Amis, J.G. Ballard \u015fi Hillary Clinton s\u00eent printre cele mai cunoscute personalit\u0103\u0163i care au elogiat Lebedele s\u0103lbatice<\/strong><\/a>. Interviul de mai jos a fost posibil cu sprijinul editurii Curtea Veche Publishing, \u00een timpul unei scurte opriri pe care scriitoarea a f\u0103cut-o la Bucure\u015fti.<\/em><\/div>\n


\nIstoria \u015fi politica s\u00eent cele dou\u0103 subiecte majore ale c\u0103r\u0163ilor dumneavoastr\u0103. Care a fost momentul \u00een care au \u00eenceput s\u0103 v\u0103 intereseze aceste teme, mai ales \u0163in\u00eend cont de faptul c\u0103, p\u0103r\u0103sind China, \u00een anii \u201970, v-a\u0163i specializat ca lingvist\u0103 \u015fi a\u0163i ob\u0163inut un doctorat \u00een acest domeniu?<\/strong><\/p>\n

Cred c\u0103 am descoperit aceast\u0103 pornire dup\u0103 ce am scris Lebedele s\u0103lbatice<\/em>. \u00cenainte s\u0103 scriu aceast\u0103 carte, nu am avut un interes special pentru istorie sau pentru politic\u0103. Am fost mai degrab\u0103 indiferent\u0103, dar dup\u0103 ce am scrisLebedele s\u0103lbatice<\/em>, lucrurile s-au schimbat. \u00cenainte s\u0103 m\u0103 apuc realmente de scris aceast\u0103 carte, mama a venit s\u0103 stea cu mine la Londra, \u00een 1988, \u015fi ea mi-a povestit via\u0163a ei \u015fi episoade din trecutul bunicii mele. A stat cu mine timp de \u015fase luni \u015fi a vorbit \u00een fiecare zi. Am \u00eenregistrat 60 de ore de confesiuni \u015fi, pe m\u0103sur\u0103 ce o ascultam, \u00eemi d\u0103deam seama c\u00eet de mult \u00eemi doream s\u0103 fiu scriitoare. Trebuia s\u0103 scriu de spre aceste lucruri, \u015fi a\u015fa am ajuns s\u0103 scriu Lebedele s\u0103lbatice<\/em>. Era o poveste personal\u0103, dar istoria \u015fi politica se aflau mereu \u00een fundal. Scriam povestea a trei femei: bunica, mama \u015fi eu. Dar pentru c\u0103 vie\u0163ile noastre erau at\u00eet de str\u00eens legate de istorie \u015fi de politic\u0103, a fost inevitabil s\u0103 \u00eencep s\u0103 cercetez \u015fi s\u0103 documentez aceste aspecte, \u015fi astfel am reu\u015fit s\u0103 scriu memoriile. Apoi am \u00eenceput s\u0103 documentez biografia lui Mao, iar subiectul mi-a venit natural. El mi-a dominat prima parte a vie\u0163ii, m-a interesat foarte mult, ca persoan\u0103, dar odat\u0103 ce devii interesat\u0103 de Mao, descoperi c\u0103 tot ceea ce e legat de el \u00eenseamn\u0103 istorie \u015fi politic\u0103. So\u0163ul meu, Jon Halliday, \u015fi cu mine am cercetat acest subiect \u015fi l-am documentat timp de 12 ani, iar aceast\u0103 mobilizare m-a adus \u00een contact cu oamenii, contact care mereu m-a interesat, dar acum implica persoane care au avut \u015fi un rol istoric sau politic.<\/div>\n
<\/div>\n
\n
\"Jung<\/a>
Jung Chang \u00een Rom\u00e2nia. Credit foto: Barna Nemethi pentru Curtea Veche Publishing<\/figcaption><\/figure>\n

A\u0163i documentat o biografie stufoas\u0103 a lui Mao interviev\u00eend zeci de persoane: prieteni, apropia\u0163i ai lui, membri ai familiei. A\u0163i descoperit, \u00een timpul acestor discu\u0163ii, vreo poveste sau vreun cr\u00eempei inedit de informa\u0163ie care v-a impresionat \u00een mod deosebit?<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

Au fost foarte multe. Cred c\u0103 una dintre cele mai puternice a fost o poveste despre felul \u00een care Mao s-a raportat la propriul fiu. Relatarea a venit de la ni\u015fte oameni care \u00eei erau foarte apropia\u0163i. Fiul cel mare al lui Mao a murit \u00een R\u0103zboiul Coreean. De obicei, dictatorii \u0163in foarte mult la fii lor \u015fi \u00een mod special la fiul cel mare. \u00cemp\u0103ra\u0163ii Chinei \u0163ineau enorm la fiii lor \u015fi la \u00eent\u00eeii n\u0103scu\u0163i, de exemplu, dar Mao a fost total indiferent. Ani de-a r\u00eendul a vorbit cu membrii ai familiei, inclusiv cu v\u0103duva fiului s\u0103u, ca \u015fi cum acesta ar fi fost \u00eenc\u0103 \u00een via\u0163\u0103. F\u0103cea glume despre el, cu o indiferen\u0163\u0103 total\u0103, ca \u015fi cum moartea lui l-ar fi l\u0103sat complet nep\u0103s\u0103tor. Acest lucru mi-a spus c\u00eete ceva despre Mao: nu era ca ceilal\u0163i tirani sau dictatori, nu i-a p\u0103sat nici m\u0103car de propriul fiu. Nu-i p\u0103sa dec\u00eet de via\u0163a de aici \u015fi acum. \u00cen mod normal, dac\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fti o credin\u0163\u0103 religioas\u0103, cum a fost cazul \u00eemp\u0103r\u0103tesei Dowager, ai \u015fi o alt\u0103 rela\u0163ie cu moartea. Ei \u00eei p\u0103sa foarte mult de via\u0163a de dincolo, avea credin\u0163e religioase puternice, dar Mao era materialist 100%. Nu-l interesa dec\u00eet via\u0163a de acum. C\u00eend a fost \u00een Rusia, la Moscova \u015fi a v\u0103zut morm\u00eentul lui Lenin, a spus: \u201easta nu \u00eenseamn\u0103 nimic pentru Lenin, nu mai are leg\u0103tur\u0103 cu el\u201c. Mao nu voia dec\u00eet glorificare de sine, \u00een timpul vie\u0163ii. Ce urma dup\u0103 moarte nu \u00eensemna nimic pentru el. Cred c\u0103 asta explic\u0103 \u015fi de ce China a trecut prin acea foamete de propor\u0163ii, \u00eentre 1958 \u015fi 1961. 14 milioane de oameni au murit atunci de foame, iar motivul este acela c\u0103 el voia s\u0103 construiasc\u0103 o superputere militar\u0103 \u00eentr-un timp foarte scurt, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00eet s\u0103 se poat\u0103 bucura de o pozi\u0163ie din care s\u0103 domine lumea. A cump\u0103rat din Rusia, din Germania de Est \u015fi din alte c\u00eeteva locuri tot ce avea nevoie pentru a construi aceast\u0103 superputere militar\u0103: armament, rachete, proiectile, arme nucleare. \u015ei pentru a putea pl\u0103ti pentru aceste lucruri a exportat m\u00eencare, c\u0103ci altceva nu avea. M\u00eencare de care poporul lui depindea pentru a supravie\u0163ui, iar el \u015ftia asta. Nu i-a p\u0103sat, pentru c\u0103 voia s\u0103 construiasc\u0103 peste noapte aceast\u0103 superputere care s\u0103 intimideze. Mi s-a p\u0103rut c\u0103, \u00een ceea ce m\u0103 prive\u015fte, toate \u00eent\u00eelnirile cu oamenii pe care i-am intervievat au f\u0103cut lumin\u0103 asupra unor lucruri despre care nu puteam afla din alte surse. De exemplu, am aflat c\u0103 Mao \u015ftia cu un an \u00eena – inte de moarte c\u0103 i se apropie sf\u00eer\u015fitul, dar c\u0103 nu a l\u0103sat nici un testament. Nu a f\u0103cut nici un fel de aranjamente pentru ceea ce urma s\u0103 se \u00eent\u00eemple dup\u0103 moartea lui, atitudine cu totul diferit\u0103 de cea a \u00eemp\u0103r\u0103tesei Dowager, de exemplu. Ultimul ei testament politic a fost f\u0103cut cu trei ore \u00eenainte de a muri, \u015fi este limpede c\u0103 mintea cu asta \u00eei era ocupat\u0103. Voia s\u0103 aranjeze lucrurile, \u00eenainte s\u0103 moar\u0103, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00eet s\u0103 evite un r\u0103zboi civil \u015fi v\u0103rsarea de s\u00eenge care ar fi putut urma.<\/div>\n

(…)<\/p>\n

\"Jung<\/a>
Jung Chang \u00een Rom\u00e2nia. Credit foto: Barna Nemethi pentru Curtea Veche Publishing<\/figcaption><\/figure>\n
V\u0103 propun s\u0103 ne \u00eentoarcem la prima dumneavoastr\u0103 carte, Lebedele s\u0103lbatice<\/em><\/a>, o carte cu un titlu pe c\u00eet de puternic, pe at\u00eet de intrigant. \u015etiu c\u0103 titlul are o leg\u0103tur\u0103 cu numele dumneavoastr\u0103 \u015fi cu schimbarea lui, \u00een vremuri politice tulburi. Pute\u0163i s\u0103 completa\u0163i aceast\u0103 poveste pentru cei care \u00eenc\u0103 nu au citit cartea?<\/strong><\/div>\n
Lebedele s\u0103lbatice<\/em> este referentul la care trimitea vechiul meu nume, era inclus \u00een primul nume pe care l-am purtat. \u00cen acela\u015fi timp, era parte \u015fi din numele mamei. Ei i se spunea leb\u0103da s\u0103lbatic\u0103, iar c\u00eend m-am n\u0103scut eu, am c\u0103p\u0103tat numele de cea de a doua leb\u0103d\u0103 s\u0103lbatic\u0103. De aici \u015fi titlul, Lebedele s\u0103lbatice<\/em>. Jung Chang nu se mai referer\u0103 la asta, este noul meu nume. La cel vechi a trebuit s\u0103 renun\u0163 pentru c\u0103 \u00een anii \u201960 devenise periculos. \u00cen dialectul vorbit \u00een provincia Sichiuan, \u00een care tr\u0103iam atunci, apelativul meu, \u201ecea de a doua leb\u0103d\u0103 s\u0103lbatic\u0103\u201c \u00eensemna \u201ero\u015fu care se stinge\u201c. \u00cemi amintesc cum colegii chicoteau c\u00eend m\u0103 strigau \u2013 \u015fi eram \u00eentr-o clas\u0103 \u00een care se f\u0103cea propagand\u0103 comunist\u0103. A trebuit s\u0103-mi iau un nou nume. Chang e prenumele meu, iar Jung se refer\u0103 la treburi militare. L-am rugat pe tat\u0103l meu s\u0103-mi dea un nume nou \u015fi el mi-a propus, \u00eentr-adev\u0103r, unul. Numai c\u0103 to\u0163i prietenii mei \u015fi le schimbaser\u0103 \u015fi ale tuturor trimiteau la armat\u0103 sau la o stare cazon\u0103, a\u015fa c\u0103 am vrut \u015fi eu unul la fel. China era foarte \u00eenregimentat\u0103, \u00een acea perioad\u0103. Jung este un nume frumos, din timpuri str\u0103vechi armele \u015fi armata au \u00eenso\u0163it oamenii, \u015fi l-am primit \u015fi eu.<\/div>\n
<\/div>\n
A\u0163i povestit at\u00eet de multe lucruri r\u0103scolitoare \u00een Lebedele s\u0103lbatice<\/em>, \u00eenc\u00eet devine foarte dificil s\u0103 selectez doar unul. Dar ar fi interesant s\u0103 povesti\u0163i care au fost subiectele sau momentele despre care v-a venit cel mai greu s\u0103 scrie\u0163i.<\/strong><\/div>\n
Una dintre p\u0103r\u0163ile c\u0103r\u0163ii care a fost printre cele mai dureroase pentru mine s-a referit la nebunia tat\u0103lui meu. A criticat Revolu\u0163ia Cul tu ral\u0103 \u015fi a fost arestat, torturat \u015fi adus \u00een punctul \u00een care \u015fi-a pierdut min\u0163ile. Tr\u0103iam cu el, la vremea respectiv\u0103, \u015fi era un co\u015fmar. Nu voiam s\u0103-l p\u0103r\u0103sesc, nu voiam s\u0103-l las singur \u00een cas\u0103. Mama era \u00een regim de deten\u0163ie, izolat\u0103 \u00een alt\u0103 parte, a\u015fa c\u0103 am stat al\u0103turi de tata. Devenise violent \u015fi tr\u0103iam un tumult de emo\u0163ii \u00een acea situa\u0163ie, dar \u00eel iubeam, evident, \u015fi eram foarte \u00eengrijorat\u0103 c\u0103 i s-ar fi putut \u00eent\u00eempla ceva. S\u0103 scriu despre asta mi-a provocat cea mai mare suferin\u0163\u0103, pe tot parcursul lucrului la carte. O alt\u0103 por\u0163iune care mi-a pus probleme similare este cea despre moartea bunicii mele. Bunica a fost cea care ne-a crescut. Am avut grij\u0103 de ea c\u00eend a fost bolnav\u0103 \u015fi mi-a fost foarte greu s\u0103 scriu de spre asta.<\/div>\n
<\/div>\n
\n
\"Jung<\/a>
Jung Chang la Curtea Veche Publishing. Credit foto: Barna Nemethi<\/figcaption><\/figure>\n

Lebedele s\u0103lbatice<\/em> a devenit un bestseller <\/em>mondial, nu este nici o exagerare. S-a v\u00eendut \u00een 13 milioane de exemplare, peste tot \u00een lume. Ce crede\u0163i c\u0103 i-a atras pe at\u00ee\u0163ia oameni \u00eenspre povestea dumneavoastr\u0103 \u015fi a celorlalte dou\u0103 femei din famile, mama \u015fi bunica dumneavoastr\u0103?<\/strong><\/p>\n<\/div>\n

Cred c\u0103 le-a captat imagina\u0163ia. Unele cititoare se pot reg\u0103si \u00een rela\u0163ia mam\u0103-fiic\u0103, dar cititorii se pot identifica, \u00een acela\u015fi timp, cu un \u00eentreg evantai de emo\u0163ii. \u00cen plus, Lebedele s\u0103lbatice<\/em>este o carte care vorbe\u015fte despre oameni surprin\u015fi \u00een situa\u0163ii-limit\u0103. Cred c\u0103 speculez, dar \u00een acela\u015fi timp m\u0103 bazez pe ceea ce mi-au scris cititorii c\u0103r\u0163ii, pe confesiunile lor. China era foarte \u00eendep\u0103rtat\u0103, oamenii nu cuno\u015fteau prea multe de spre via\u0163a \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103, nu \u00ee\u015fi puteau ima – gina o mul\u0163ime de lucruri. Prin aceast\u0103 poveste personal\u0103 au avut acces la o lume care lor le era str\u0103in\u0103: pentru ei, \u0163ara a \u00eenceput s\u0103 prind\u0103 via\u0163\u0103.<\/div>\n
\u00a0<\/strong><\/div>\n
Dup\u0103 ce a\u0163i investigat, de-a lungul unei perioade \u00eendelungate, trecutul \u0163\u0103rii dumneavoastr\u0103 \u015fi trecutul dumneavoastr\u0103, personal, a\u0163i reu\u015fit s\u0103 v\u0103 \u00eemp\u0103ca\u0163i cu aceste istorii?<\/strong><\/div>\n
Pentru mine, scrisul la Lebedele s\u0103lbatice<\/em>, dar \u015fi la celelalte c\u0103r\u0163i, a f\u0103cut minuni. Faptul c\u0103 am putut scrie Lebedele s\u0103lbatice<\/em>, de exemplu, a f\u0103cut o diferen\u0163\u0103 uria\u015f\u0103 \u00een via\u0163a mea. Faptul c\u0103 s\u00eent aici \u015fi c\u0103 pot sta de vorb\u0103 cu tine calm este posibil mul\u0163umit\u0103 existen\u0163ei acestei c\u0103r\u0163i. \u00cenainte, dac\u0103 cineva m\u0103 \u00eentreba de – spre trecutul meu, izbucneam imediat \u00een lacrimi. Aveam co\u015fmaruri \u00een fiecare noapte. Scrierea acestei c\u0103r\u0163i a transformat trauma \u00een memorie, \u00een amintire. Po\u0163i s\u0103 te g\u00eende\u015fti la experien\u0163ele tale \u015fi po\u0163i vorbi despre ele, c\u00eet\u0103 vreme ai acces la memorie \u015fi nu mai percepi trecutul doar sub aspectul lui traumatic. Mi-au disp\u0103rut co\u015fmarurile, ceea ce a fost minunat. Mai cred \u00eens\u0103 c\u0103 oamenii din China nu au trecut prin acest proces, pentru c\u0103 trecutul \u015fi istoria s\u00eent \u00eenc\u0103 tabu. Ei nu pot vorbi de spre asta, a\u015fa c\u0103 trauma nu a fost sublimat\u0103, la nivel de sistem, ceea ce este trist \u015fi dureros.<\/div>\n
<\/div>\n
Exist\u0103, cu toate astea, scriitori disiden\u0163i \u00een China, dintre care cel mai cunoscut este Liu Xiaobo, de\u0163in\u0103torul Premiului Nobel pentru Pace, care este \u00eenc\u0103 \u00een \u00eenchisoare. El \u015fi al\u0163ii ca el au scris despre trecutul necunoscut, traumatic al Chinei, \u015fi oamenii au c\u0103p\u0103tat, \u00een acest fel, c\u00eeteva repere neoficiale. Crede\u0163i c\u0103 exist\u0103 speran\u0163\u0103 ca aceste voci, chiar \u00een\u0103bu\u015fite, s\u0103 poat\u0103 schimba ceva \u00een China?<\/strong><\/div>\n
Aceste voci au fost interzise, \u00een China, dar \u00een ziua de azi \u015fi \u00een China de azi, u\u015file au fost deschise \u015fi nu pot fi \u00eenchise la loc. Exist\u0103 contacte \u00eentre China \u015fi Occident \u015fi nu po\u0163i s\u0103 interzici cu adev\u0103rat sau s\u0103 suprimi aceste voci. Este adev\u0103rat, \u00een China c\u0103r\u0163ile mele s\u00eent interzise, numele meu este cenzurat pe Internet, dar exist\u0103 c\u0103i prin care oamenii pot avea acces la c\u0103r\u0163i \u015fi la informa\u0163ie. Este, desigur, foarte trist \u015fi foarte frustrant, \u015fi pentru cei mai mul\u0163i oameni din China este foarte dificil s\u0103 aib\u0103 acces la c\u0103r\u0163i \u015fi s\u0103 le citeasc\u0103. Dar, \u00een acela\u015fi timp, vremurile lui Mao nu se mai pot \u00eentoarce. Dac\u0103 cineva chiar vrea s\u0103 afle despre trecutul Chinei, poate s\u0103 o fac\u0103. Dar ce e trist, \u015fi pentru mine este \u00eenc\u0103 \u015fi mai amar, e c\u0103 mul\u0163i nu vor s\u0103 afle aceste lucruri. \u015ei nu vor s\u0103 afle pentru c\u0103 nu pot face nimic \u00een leg\u0103tur\u0103 cu asta. Cunoa\u015fterea unor detalii din trecut nu le-ar aduce dec\u00eet probleme. Acum au o via\u0163\u0103 mult mai bun\u0103 dec\u00eet \u00eenainte \u015fi unii nu vor necazuri. Din momentul \u00een care vrei s\u0103 afli mai multe despre aceste lucruri, te \u00eendrep\u0163i deja c\u0103tre o groaz\u0103 de probleme.<\/div>\n
<\/div>\n
Pute\u021bi citi interviul \u00een \u00eentregime aici<\/a>.<\/div>\n
\n
\"Alina<\/a>
Alina Purcaru (Observator cultural) in timpul interviului cu Jung Chang<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe 26 mai am avut onoarea de a primi la editur\u0103 vizita scriitoarei Jung Chang. Mai jos, reproducem un fragment din interviul oferit de c\u0103tre celebra autoare a volumului „Lebedele s\u0103lbatice” Alinei Purcaru de la „Observator cultural”, c\u0103reia \u00eei mul\u021bumim pentru permisiunea de a-l prelua pe acest blog: Jung Chang este autoarea unei c\u0103r\u0163i-fenomen, Lebedele… Jung Chang: \u201e\u00cen China, trecutul \u015fi istoria sunt \u00eenc\u0103 tabu\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":12943,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[3,5,1807],"tags":[3991,3992,209,302,3989,373,4491,578,807,4493,4494,3990,1147,1365,3988],"class_list":["post-12936","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-carte","category-guest-posts","category-interviu-2","tag-alina-purcaru","tag-bestseller-chinezesc","tag-bucuresti","tag-ceausescu","tag-china-2","tag-comunism","tag-curtea-veche-publishing","tag-editura-curtea-veche","tag-interviu","tag-jung-chang","tag-lebedele-salbatice","tag-mao","tag-observator-cultural","tag-romania","tag-wild-swan"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12936","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12936"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12936\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/12943"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12936"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12936"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.curteaveche.ro\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12936"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}